EXCLUSIV. Guvernul Victor Ponta NAȚIONALIZEAZĂ patrimoniul sindicatelor. UGSR denunță acțiuni ILEGALE în cazul caselor de cultură a sindicatelor din mai multe județe DOCUMENT

FOTO: romanialibera.ro

FOTO: romanialibera.ro

Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR) acuză implicarea unor autorități ale Statului în naționalizarea patrimoniului aparținând mișcării sindicale.

Vezi și EXCLUSIV. Prefectul de Covasna ajută UDMR să pună mâna pe Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe DOCUMENTE

Președintele UGSR, Marin Iancu, a transmis Premierului Victor Ponta un document prin care reclamă faptul că anumite autorități ale Statului au demarat diverse proceduri privind naționalizarea patrimoniului aparținând sindicatelor. Iancu a nominalizat acțiuni pentru naționalizarea patrimoniului sindical din județele Teleorman, Covasna, Vrancea, Neamț, Harghita și Gorj.

Potrivit președintelui UGSR în toate aceste cazuri se urmărește schimbarea proprietarului de drept a caselor de cultură a sindicatelor, acțiuni care nu au o bază legală întrucât acest patrimoniu sindical a fost construit de UGSR prin cotizația sindicală a generații de salariați și prin urmare acest patrimoniu este  indivizibil și netransmisibil în afara structurilor care l-au creat.

În scrisoarea sa, Iancu îi atrage atenția Premierului Victor Ponta asupra faptului că ”din anul 1989 și până în

70 de ani de la Masacrul de la Moisei

70-de-ani-de-la-masacrul-de-la-moisei

FOTO: gazetademaramures.ro

de Mircea Crișan

În toamna anului 1944, la periferia comunei Moisei a avut loc unul dintre cele mai crunte masacre antiromâneşti. Trupele maghiare, aflate în retragere pe Valea Izei, au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borşa. Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viaţă: Vasile Petrean, originar din comuna clujeană Pălatca, şi Vasile Ivaşcu, care ulterior a înnebunit parţial. 

În toamna anului 1944, după mai bine de 5 ani de război pustiitor în Europa, armatele hitleristo-horthyste se retrăgeau spre apus, sub loviturile nimicitoare ale trupelor sovietice şi aliaţilor lor. În apropierea eliberării, care în zonă s-a produs în 13-14 octombrie 1944, autorităţile fasciste de ocupaţie au organizat adevărate masacre. Masacrul de la Moisei este însă unul dintre cele mai sângeroase.

Sâmbătă, 14 octombrie 1944, în jurul orei 17, ocupanţii au hotărât să lichideze 31 de români consideraţi ca duşmani ai statului hortyst.

Cei mai mulţi făceau parte din detaşamentele de muncă din localitate sau fuseseră aduşi din alte localităţi, tot cu

“Poarta Albă”, un film care trebuie văzut VIDEO

poarta-alba-afis-film-419x600

de Claudiu Târziu

Aseară am fost la premiera filmului ”Poarta Albă”, de Nicolae Mărgineanu, la Cinema Studio. Un film tulburător despre unul dintre locurile de distrugere a elitelor românești de către regimul comunist: Canalul Dunăre-Marea Neagră. Un film despre absurdul unei ideologii, despre răutatea umană pusă în slujba unei utopii și despre rezistența la rău și urît prin credință.

Deși am văzut prima dată pelicula pe 30 iunie a.c., în avanpremiera pe care am organizat-o, prin bunăvoința și în prezența regizorului, la cafeneaua culturală La Vulturi, aseară am urmărit-o din nou, cu aceeași emoție.

Chiar dacă este o ficțiune, povestea se bazează pe fapte reale, în țesătura sa fiind recognescibile episoade din anumite cărți de memorii scrise de foști deținuți politic. Actorii au fost foarte bine aleși, debutanții Cristian Bota și Sergiu Bucur făcînd roluri remarcabile. Mi-a plăcut mult și Bogdan Nechifor, în rolul părintelui Arsenie Boca, dar și foarte scurta apariție, plină de dramatism, a excelentei Maria Ploae.

Cîteva scene te pot urmări o viață, prin valoarea lor de simbol. Nu vi le redau aici, ca să nu vă lipsesc de

DESPRE JUSTIȚIE. Oana Stancu în dialog cu Victor Ponta: ”Încercați să ne prostiți în aceeași măsură în care o face Traian Băsescu”

Oana Stancu (FOTO: antena3.ro)

Oana Stancu (FOTO: antena3.ro)

Am dat zilele astea peste o înregistrare a emisiunii ”Sinteza Zilei” de la Antena 3 în care jurnalista Oana Stancu are curajul și demnitatea să-i arate lui Victor Ponta că este făcut din același material ca Traian Băsescu.

Oana Stancu a arătat cum trebuie să pună problema un jurnalist în timp ce Victor Ponta a reușit să

Replică către un ”tânăr dezamăgit” care aruncă cu noroi în români și România

dan_tanasa-300x300De Dan Tanasă 

Recunosc că am empatizat într-o oarecare măsură cu gândurile tânărului Ștefan Moisanu a cărui scrisoare a ajuns foarte rapid virală pe internet. Cu toții avem micile noastre dezamăgiri legate de România și români. Așa cum și alții le au pe ale lor.

Recunosc de asemenea faptul că lecturând un alt material semnat de același Ștefan Moisanu am fost inițial naiv. La o primă lectură a textului său am crezut că este doar un tânăr supărat, dornic să afle de ce și cum. La a doua lectură a textului său însă mi-am dat seama că singura sa preocupare a fost să-și propage mesajul plin de mizerii la adresa semenilor săi, fără să-l intereseze să lămurească ceva.

Dacă nu aș fi considerat că e mult prea abject probabil că nu mi-aș fi pierdut zece minute din viața pentru a reacționa la subiect. Cred însă că cei 33 de ani ai mei mă obligă să reacționez.

Aroganța acestui individ trădează micimea sa. Căci doar despre micime poate fi vorba atunci când scrii intenționat ”sfânta parascheva” după care scrii ”Burj Khalifa”. Asta pentru că cei care cred în Dumnezeu nu sunt oameni, sunt suboameni care merită toată desconsiderarea lui.

Asemenea propagandei naziste, Moisanu creionează ideea potrivit căreia cine nu muncește nu merită decât dispreț (probabil că în alte vremuri ar fi acționat și altfel). În viziunea lui, pensionarii, șomerii, persoanele cu handicap sau cei care nu au un loc de muncă nu merită nimic. Iar dacă se mai duc și în pelerinaje chiar că și-au pierdut definitiv condiția de oameni.

Cred că cineva ar trebui să-i explice acestui tânăr plin de venin faptul că pensionarii nu sunt asistați social. Pensionarii sunt foști angajați care au plătit timp de zeci de ani contribuții sociale. Iar acum la bătrănețe Statul le înapoiază o mică parte din ceea ce a încasat de la ei. E atât de simplu. Adevărul este că doar un personaj mizer îi poate certa pe pensionari pentru faptul că fac vor cu banii și cu timpul lor. Ceea ce fac pensionarii cu timpul lor (unii se duc în pelerinaje, alții călătoresc, alții stau acasă pur și simplu iar cei mai mulți își duc existența la limita de jos a unui trai decent) și cu pensiile lor e doar problema lor.

Șomerii sunt cetățeni care au muncit, au plătit ca și el taxe, și s-au trezit fără un loc de muncă. Statul le plătește pentru o perioadă de timp o sumă de bani ca ajutor, bani pe care i-a încasat de la aceeași cetățeni în perioada în care aceștia lucrau. După care Statul nu le mai plătește nimic și îi lasă să se descurce singuri.

”Suntem o țară atât de coruptă și pentru că suntem una majoritar ortodoxă”, zice Moisanu, aruncând

EXCLUSIV. Prefectul de Covasna ajută UDMR să pună mâna pe Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfântu Gheorghe DOCUMENTE

Marius Popica, un prefect pe placul UDMR (FOTO: agerpres.ro)

Marius Popica, un prefect pe placul UDMR (FOTO: agerpres.ro)

Prefectul județului Covasna a inițiat în urmă cu două luni demersurile pentru trecerea Casei de cultură a sindicatelor din Sfântu Gheorghe în proprietatea Primăriei Sfântu Gheorghe. Acțiunea acestuia este însă ilegală.

Vezi și Prefectul județului Covasna, Marius Popica, între lașitate, ignoranță și trădarea românilor

Prefectul județului Covasna, Marius Popica, a inițiat în urmă cu două luni o hotărăre de guvern prin care Casa de cultură a sindicatelor din Sfântu Gheorghe ar urma să treacă în proprietatea municipiului Sfântu Gheorghe și administrarea Consiliului Local Sfântu Gheorghe. Clădirea, aflată în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, este închisă în acest moment din cauza datoriilor acumulate de-a lungul timpului.

UDMR a urmărit în permanență, prin acțiunile primarului Antal Arpad, să transfere această clădire în proprietatea Primăriei Sfântu Gheorghe, fiind vorba de o clădire impunătoare aflată în centrul orașului. Dacă până acum nu au putut realiza acest lucru, se pare că prefectul Marius Popica este instrumentul perfect prin care și acest imobil să ajungă sub controlul UDMR.

Prefectura Covasna Marius Popica Casa de cultura a sindicatelor Sfantu Gheorghe Dan Tanasa

Demersul lui Popica este ilegal

Cum era de așteptat, Popica nu a consultat în niciun fel actualul administrator al imobilului, Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). Contactat telefonic, președintele USGR, Marin Iancu, și-a

EXCLUSIV. La sesizarea mea, drapelul României rearborat pe Casa cu arcade după PATRU ani DOCUMENT

28 iunie 2014. Drapelul României nu este arborat pe fațada Casei cu arcade din Sfântu Gheorghe.

28 iunie 2014. Drapelul României nu este arborat pe fațada Casei cu arcade din Sfântu Gheorghe.

După trei ani în care primarul municipiului Sfântu Gheorghe a refuzat să respecte legea, drapelul României a fost rearborat pe clădirea Casei cu arcade din Sfântu Gheorghe în urma unei sesizări a subsemnatului.

Vezi și Prefectul județului Covasna, Marius Popica, între lașitate, ignoranță și trădarea românilor

În august 2011, primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad Andras (UDMR), a fost sancţionat cu 1.000 de lei de instanţa de judecată pentru că în luna octombrie 2010 a înlăturat drapelul naţional de pe fațada clădirii ”Casa cu arcade”. La acea dată Antal s-a arătat foarte nemulțumit de arborarea drapelului României pe o clădire publică din Sfântu Gheorghe și a catalogat gestul drespt unul ”anarhic”.

Președinta Fundației „Mihai Viteazul”, Maria Peligrad, care a pus steagul tricolor pe Casa cu arcade și ulterior l-a reclamat pe primar pentru că a dispus înlaturarea lui, a declarat presei în 2011 faptul că Judecatoria Sfântu Gheorghe a constatat faptul că Antal Arpad a savârsit infractiunile de ofensa adusa însemnelor nationale și abuz în serviciu prin îngradirea unor drepturi, prin urmare a dispus prin ordonanta sanctionarea administrativa a acestuia cu suma de 1000 de lei (detalii aici).

Maria Peligrad a mentionat ca instanta nu a demarat începerea urmaririi penale împotriva lui Antal Arpad pe motiv ca

EXCLUSIV. Sentință DEFINITIVĂ a ÎCCJ: arborarea steagului secuiesc al județului Harghita este DISCRIMINATORIE la adresa românilor. Președintele CJ Harghita i-a DISCRIMINAT pe toți românii din Harghita DOCUMENT

Președintele CJ Harghita, UDMR-istul Borboly Csaba, un promotor al șovinismului și iredentismului maghiar (FOTO: informatiahr.ro)

Președintele CJ Harghita, groful UDMR Borboly Csaba, este un promotor al șovinismului și iredentismului maghiar (FOTO: informatiahr.ro)

Decizia ÎCCJ constată din nou faptul că CNCD și președintele Csaba Asztalos Ferenc sunt agenți de maghiarizare a românilor din județul Harghita.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins miercuri, 15 octombrie a.c., recursurile declarate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și de Consiliul Județean Harghita împotriva sentinței Curții de Apel Târgu Mureș care a constatat faptul că arborarea steagului secuiesc al județului Harghita este discriminatorie față de românii din județul Harghita. Aceeași sentință a mai stabilit și faptul că președintele CJ Harghita, Borboly Csaba (UDMR), i-a discriminat pe românii din județul Harghita afirmând în data de 15.03.2010 faptul că steagul secuiesc al județului Harghita ”este al ținutului secuiesc”.

Vezi și EXCLUSIV. Sentință ÎCCJ care dovedește cum sunt DICRIMINAȚI PE CRITERII ETNICE ROMÂNII din Covasna. ÎCCJ a anulat IREVOCABIL o decizie CNCD care impunea LIMBA MAGHIARĂ OBLIGATORIE pentru o funcție publică într-o primărie din Covasna DOCUMENTE

Curtea de Apel Târgu Mureș a admis în data de 9 aprilie 2013 acțiunea formulată de Fundația Culturală ”Dr. Miron Cristea”, Asociația Radio Ardealul și Asociația Glasul Călimanilor împotriva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), condus de UDMR-istul Csaba Ferenc Asztalos, și Consiliului Județean Harghita, condus de UDMR-istul Borboly Csaba, prin care cele trei asociații românești au solicitat constatarea discriminării românilor din județul Harghita prin adoptarea steagului secuiesc ca și steag al județului Harghita și arborarea acestuia pe clădirile publice din județul Harghita (detalii aici).

Inițial, la sesizarea subsemnatului (detalii aici) privind caracterul disciminatoriu la adresa românilor a adoptării steagului secuiesc ca și steag al județului Harghita, CNCD a decis că ”faptele exced prevederile O.G. nr. 137/2000”. Fundația Culturală ”Dr. Miron Cristea”, Asociația Radio Ardelul și Asociația Glasul Călimanilor au făcut cerere de intervenție în dosarul nr. 22/2010 și au acționat în judecată CNCD, instanța obligând CNCD să reanalizeze dosarul pe fond. Ulterior, CNCD a emis decizia nr. 4/11.01.2012 în care a constatat faptul că ”arborarea drapelului județului Harghita din data de 15.03.2010 nu reprezintă discriminare”.

Decizia Curții de Apel Târgu Mureș anulează în tot Hotărârea nr. 4/11.01.2012, pronunţată în dosar nr. 22/2010 și constată ca faptă discriminatorie arborarea drapelului judeţului Harghita la data de 15.03.2010. În plus constată ca faptă discriminatorie acţiunea Preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita de a afirma la 15.03.2010 că “drapelul este al Ţinutului Secuiesc”.

Decizia nr. 204/2013 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în data de 9 aprilie a.c. în dosarul nr. 139/43/2012 precizează pe scurt (decizia instanței a fost publicată ieri pe internet): Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean Harghita, invocată de această parte. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, invocată de Consiliul Judeţean Harghita. Admite acţiunea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu C.N.C.D. şi Consiliul Judeţean Harghita, şi în consecinţă: Dispune anularea în tot a Hotărârii C.N.C.D. nr. 4/11.01.2012, pronunţată în dosar nr. 22/2010. Constată ca faptă discriminatorie arborarea drapelului judeţului Harghita la data de 15.03.2010, în sensul dispoziţiilor art. 15 din OG nr. 137/2000. Constată ca faptă discriminatorie acţiunea Preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita de a afirma la 15.03.2010 că “drapelul este al Ţinutului Secuiesc”, în sensul art. 15 din OG nr. 137/2000. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Decizia CNCD anulată definitiv aici.

Steagul secuiesc al județului Harghita anulat de instanță dar arborat pe instituții publice

Între timp, steagul județului Harghita a fost anulat definitiv și irevocabil de către Curtea de Apel Târgu Mureș (detalii aici). În ciuda acestei sentințe definitive, steagul secuiesc al județului Harghita este arborat în continuare pe clădiri publice, cu largul concurs al subprefectului Jean-Adrian Andrei (fost prefect al județului Harghita), al prefectului Petres Sandor și al deputatului PSD de Harghita, ministrul Apărării Mircea Dușa.

Borboly Csaba, un șovin care acționează pentru epurarea etnică a românilor din Harghita

ÎCCJ a anulat recursul CJ Harghita declarat împotriva sentinței Curții de Apel Târgu Mureș care a stabilit faptul

RECOMAND. ”Bărăgan 1917”, roman grafic


baragan 1917 coperta-01

”Bărăgan 1917” este un roman grafic a cărei acţiune se desfăşoară în Primul Război Mondial.

Povestea leagă biografiile ficţionalizate a trei personalităţi care s-au aflat între 1916-1918 în Bărăgan: fotograful Costică Acsinte, etnologul german Leo Frobenius şi soldatul francez (de origine algeriană) Mohamed Gherainia. În povestea noastră, cele trei personaje se întâlnesc în ultimii ani de război în lagărul de prizonieri din coloniile britanice şi franceze de la marginea Sloboziei.

Initiatorul proiectului este un pasionat de istoria Baraganului, acelasi care se ocupa si de pagina de facebook “Baraganul de altadata”. Scenariul este scris de Felix Tzele, benzile desenate sunt facute de