Calatorie la Bruxelles – Stefania Ursica

July 12, 2008 • Brussels, Parlamentul European, relaxare, Stefania Ursica, tineri • Views: 910

Vacanţa de vară a început cât se poate de bine pentru mine. Fericită câştigătoare a unui concurs de eseuri, lansat de europarlamentarul Dragoş David şi organizat de PD-L Covasna în municipiul Sfântu-Gheorghe, am avut posibilitatea de a petrece patru zile de vis la Bruxelles, oraş multicultural şi multilingv, sediul Familiei Regale şi a multor organizaţii internaţionale. Minunata călătorie a început în data de 29 iunie 2008, când în Aeroportul Băneasa („Aurel Vlaicu”) am făcut cunoştinţă cu cei din grupul meu, oameni prietenoşi şi cumsecade, majoritatea din Braşov. Pe tot parcursul călătoriei şi îndeosebi la aterizarea avionului, ochii îmi sclipeau gata să absoarbă prima impresie despre Bruxelles şi s-o întipărească pe pereţii sufletului.
Şi, într-adevăr, am fost plăcut impresionată de priveliştea misterioasă a oraşului, aşa cum se vedea din autobuzul ce ne ducea spre hotel. Aici am fost foarte bine primiţi şi ne-am putut odihni în voie. A doua zi, dimineaţa, ne-am adunat în faţa hotelului, îmbrăcaţi elegant şi am mers să vizităm Parlamentul European (foto). Acesta era alcătuit din fascinante cuburi de sticlă şi clădiri cu o arhitectură futuristă, unele dintre ele fiind ameţitor de înalte. Dinăuntru, Parlamentul European arăta la fel de frumos, poate chiar mai impresionant. Totul era elegant şi modern, iar cel mai spectaculos mi s-a părut monumentul de 36 metri din centrul clădirii – denumit „Confluenţe”, în jurul căruia se încolăcea ca un şarpe scara ce ducea spre etajul următor.

Acest monument fascinează cel mai mult prin forma sa neobişnuită şi prin faptul că nu are nimic pentru a o susţine, ci pur şi simplu elementele se află într-un echilibru perfect, la fel ca şi cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aici ni s-au prezentat date şi informaţii despre Parlament, Comisia Europeană şi Consiliul European şi am vizitat hemiciclul, sălile de conferinţă, inclusiv cel al Comisiei Europene, unde reprezentantul României la această comisie, Leonard Orban, a binevoit să stea să ne ofere informaţii şi să ne răspundă la întrebări. Domnul Orban s-a dovedit a fi un om înţelept şi serios, ceea ce m-a bucurat foarte mult. După terminarea vizitei la Parlamentul European, am mers la „Theatre Royal du Parc”, o clădire veche şi splendidă, unde am asistat la o conferinţă NATO (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord) a preşedintelui Traian Băsescu, conferniţa fiind urmată de o recepţie. Astfel, după doar o zi, am văzut şi am aflat multe lucruri şi pot spune că a fost într-adevăr o zi minunată! Marţi, ziua următoare, având program liber, am pornit să vizităm oraşul.

Am mers pe jos până la belvedere, contemplând fiecare monument, fiecare clădire impresionantă, pe care oraşul ni le înfăţişa treptat dorind să ne surprindă mereu cu ceva nou. De la belvedere am putut zări Atomiumul, monument renumit al atomului de fier mărit de 150 de miliarde de ori şi construit cu prilejul Expoziţiei Mondiale din 1958. Dorind nepărat să-l vizităm, am pornit spre Bruparck (prescurtare de la „Parcul Bruxelles”), unde se află monumentul alături de Parcul Mini-Europa, restaurante, cinematografe, planetarium etc.. Fiind destul de departe, am mers cu metroul şi am fost nevoiţi să-l schimbăm de câteva ori până ce am ajuns la destinaţie. Frapant era că nu vedeai controlori, nici în tren, nici în metrou sau autobuze, aproape că nu simţeam senzaţia existenţei unei autorităţi. Totul se baza pe bunul simţ al oamenilor. Când am ajuns la Atomium am fost fascinată de mărimea şi frumuseţea sa, parcă era construit din oglinzi sclipitoare de vise neîmplinite încă. Ne puteam urca aproape în toate bilele în afară de trei, fie cu liftul, fie pe scări sau cu scară rulantă.
Am încercat toate metodele de a urca sus, unde din partea centrală ni se înfăţişa Bruxellesul în toată splendoarea sa şi, pentru a o înţelege mai bine, erau mini-computere ce explicau fiecare monument sau clădire din cele care se vedeau. De aici am putut privi Parcul Mini-Europe, în care se află machetele clădirilor reprezentative pentru fiecare ţară membră a Uniunii Europene. Tot în Atomium se aflau multe expoziţii de fotografii, machete, hărţi; un loc pentru a viziona un film despre istoria oraşului, un restaurant şi chiar un dormitor cu paturi în formă de bile. De aici am mers în Grand Place, centrul oraşului, unde m-am plimbat pe bulevarde mari, dar şi pe străduţe înghesuite. Trotuarele au piste, iar intersecţiile au semafoare pentru biciclişti; pe localnici i-am văzut pedalând din greu, de la cei tineri până la cei în vârstă. Cea mai mare parte a oraşului e de o curăţenie desăvârşită.
Nici urmă de praf, mizerie sau hârtii. Parcă nici coşurile de gunoi nu sunt foarte dese, dar cele care sunt par a fi suficiente. Bruxelles este prin definiţie oraşul contrastelor, în care ultra modernul este combinat cu foarte vechiul. Pe o stradă întâlnim clădiri, unele construite în stil gotic, împreună cu paralelipipede şi cuburi gigantice de sticlă şi aluminiu. În anumite zone ale oraşului, această combinaţie pare haotică şi contrastul e obositor, dar în ansamblu este armonios şi interesant. M-am întors fericită şi cu multe de povestit după doar câteva zile în Belgia şi, uitându-mă înapoi, îmi dau seama ce repede s-a scurs totul printre degetele timpului. Toate aceste lucruri pe care le-am văzut şi le-am aflat le datorez unor oameni extraordinari, care m-au ajutat să-mi îndeplinesc dorinţa, şi anume să mai „descopăr” o nouă bucăţică de pe marele şi misteriosul Pământ.

În primul rând, îi mulţumesc profesorului meu de geografie de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe, Ion Răduţă, în mod special pentru ajutorul, susţinerea şi înţelegerea pe care mi le-a oferit mereu, indiferent de situaţie.

De asemenea, îi mulţumesc şi europarlamentarului Dragoş David şi consilierului Dan Suciu pentru şansa de a participa şi de a câştiga acest concurs şi colegilor din grup care au fost foarte prietenoşi cu mine, inclusiv lui Dan Tanasă, care mi-a oferit posibilitatea de a-mi împărtăşi impresiile din Bruxelles cu voi ceilalţi.

Sursa: saptamanalul Condeiul ardelean

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend