
Istoricul clujean Vasile Lechințan, doctor în istorie, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei, a punctat foarte clar ce anume a însemnat 15 martie 1848 pentru românii din Transilvania. „Înseamnă amintirea unei crunte perioade de teroare care a urmat, amintirea războiului civil şi a jertfelor numeroase în populaţia civilă românească: copii de vârste diferite, femei, bătrâni ucişi nevinovaţi, preoţi şi dascăli schingiuiţi, case si chiar sate întregi incendiate de către gardiştii secui şi maghiari, distrugerea prin incendiere a unei comori uriaşe a românilor, şi anume arhiva Episcopiei Ortodoxe de la Sibiu, amintirea ameninţărilor teroriste ale lui Kossuth adresate românilor care nu i se supun, într-un cuvânt amintirea terorismului maghiar de atunci. Cuvântul terorism este relevat de documentele de epocă, nu este o asociere hazardată de acum”, a spus istoricul Vasile Lechințan într-un interviu pe care l-am publicat în exclusivitate în 2013.
Azi îmi voi aminti așadar de românii din Transilvania care, din păcate, nu au avut motive de bucurie în 1848. Din contra. Maghiarii din Transilvania le-au refuzat dreptul la identitate și i-au masacrat.
În același timp însă înțeleg că maghiarii din Transilvania au astăzi motive să sărbătorească. După cum a arătat istoricul Vasile Lechințan, 15 martie 1848 a însemnat declanșarea revoluției „împotriva dominaţiei habsburgice, momentul fiind prielnic urmare revoluţiilor începute deja în Imperiul Austriac. S-au formulat 12 puncte în programul revoluţiei maghiare, printre care libertatea presei, desfiinţarea cenzurii, egalitate în faţa legii în chestiunile civile şi religioase, plata dărilor de toţi deopotrivă, desfiinţarea iobăgiei, deţinuţii politici de stat să fie eliberaţi, puncte de o deosebită importanţă pentru accedere la progres, libertate şi civilizaţie”.
Azi, cu ocazia zilei de 15 martie, îi transmit un sincer „La mulți ani” primarului UDMR din Vâlcele, cel care a dat dovadă în ultimii doi ani de bun simț și demnitate și a fost prezent la manifestările dedicate Zilei Naționale a României, purtând eșarfa tricoloră și fiind însoțit de tineri în costume populare românești și secuiești (detalii aici și aici).
Fără să cunoaștem foarte bine trecutul nu putem avea pretenția că vom construi un viitor solid. Iar acest viitor solid nu poate exista în Transilvania decât împreună, români alături de maghiari, secui, sași, țigani și alte etnii fără antali, tamasi, bokori, hunori, tokeși, fără Haromszek și Szekely Hirmondo, Europai Ido, fără extremism, șovinism și fără separatism.
P.S.: Un mesaj de la „La mulți ani” îi transmit azi și acestui etnic maghiar.
FOTO: Florin Eșanu
"Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moș îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănțuit."
Titlul poeziei: Decebal către popor
Autor: George Coșbuc
„Dacă nu lupți pentru ceea ce vrei,
meriți ceea ce ai.”
John C. Maxwell
romeo says:
La mulți ani!