Eva Iova Simon (Ungaria): ”Elevii de la școlile românilor din Ungaria nu cunosc și cealaltă față a revoluției de la 1848”

March 15, 2013 • 15 martie 1848 • Views: 964

Eva Iova Simon

Eva Iova Simon

Eva Iova Simon (Ungaria): Idele lui Marte

“Pe la spatele românilor, revolutionarii maghiari au hotãrât unirea Transilvaniei cu Ungaria. Asta a dus la o cumplitã prigoanã antiromâneascã: cei care protestau împotriva unirii erau arestati, bãtuti, au fost ucisi mii de bãrbati, femei, copii. Ei au avut o singurã vinã: cã au fost români.”

Unul dintre importantele evenimente ale istoriei lumii s-a petrecut la „Idele lui Marte” (15 martie), în anul 44 înainte de Hristos. În acea zi, în Senatul Romei, Caius Iulius Cezar cãdea lovit mortal de pumnalele unor fanatici ai republicii – Brutus si Cassius. Cei doi credeau cã prin simpla eliminare fizicã a lui Cezar vor putea feri Roma de un regim de dictaturã personalã. Rezultatul a fost contrar intentiei lor.

Au urmat ani de instabilitate, rãzboaie, mari pierderi umane si consfintirea unui alt regim, mult mai autoritar decât cel al lui Iulius Cezar… Cu sute de ani mai târziu, tot în ziua de 15 martie, în asa-numita „primãvarã a popoarelor”, izbucneste revolutia la Pesta. Conjunctura evenimentelor din anul 1848 si în mod sigur si întâmplarea aduc în fruntea revolutiei maghiare o persoanã absolut nepotrivitã: Kossuth Lajos. O figurã ce apartine panteonului national maghiar, care, nãscut din mamã nemtoaicã si tatã cu ascendentã slovacã, se considera… ungur! (Mai cunoastem cazuri, nu?) De fapt, ce s-a întâmplat la acel Ide al lui Marte din 1848?

Putini stiu cã programul celor 12 puncte de la Pesta – care prevedeau desfiintarea iobãgiei si egalitatea în drepturi pentru toti cetãtenii, fãrã deosebire de nationalitate si religie – i-a atras, initial, pe toti intelectualii români. George Barit va declara cã ziua de 15 martie a fost cea mai fericitã din viata lui, iar Avram Iancu saluta discursurile emotionante anuntând: „Frati maghiari! În aceste douã patrii-surori, de existentã si viitor, maghiarul nu poate vorbi fãrã români, si nici românul fãrã maghiari”. Au trebuit sã treacã doar 10 zile, ca românii sã se destepte, sã-si dea seama de fata adevãratã a revolutiei ungare si sã punã bazele unei revolutii paralele, românesti.

De ce aceastã schimbare?

Deoarece Kossuth, care a pornit de la ideea unei suprematii maghiare, nu a vrut sã acorde drepturi si românilor! Pe la spatele românilor, revolutionarii maghiari au hotãrât unirea Transilvaniei cu Ungaria. Asta a dus la o cumplitã prigoanã antiromâneascã: cei care protestau împotriva unirii erau arestati, bãtuti, au fost ucisi mii de bãrbati, femei, copii. Ei au avut o singurã vinã: cã au fost români.

Pe 15 martie, în Ungaria nu sãrbãtoresc doar ungurii. La noi sunt „obligate” sã sãrbãtoreascã aceastã zi si nationalitãtile. Copiii românilor, la fel ca ai slovacilor sau sârbilor, evocã în scoli anual evenimentele de la 15 martie, îi elogiazã pe Petõfi, Kossuth sau Bem, citeazã cele 12 puncte. Elevii de la scolile românilor din Ungaria nu cunosc si cealaltã fatã a revolutiei de la 1848, nu stiu cã poporul din care si ei fac parte avea alte dorinte, alte idealuri. Si multi au plãtit pentru asta cu propria lor viatã. Noi, în nestiinta noastrã, sãrbãtorim sãrbãtorile altora, ne bucurãm de bucuria altora, ne însusim istoria si elogiem eroii altora. Pentru cã pe-a noastrã am uitat-o deja. Unii, mai tineri, nici nu au cunoscut-o niciodatã. Asta-i adevãrata tragedie a unui neam. Un neam fãrã memorie.

Acum 2057 de ani, la „Idele lui Marte”, romanii si-au ucis cezarul în speranta unei lumi mai bune. Cu 165 de ani în urmã, în aceeasi zi de primãvarã, ungurii si-au dorit „pace, libertate si întelegere”. La început, românii si-au dorit aceleasi lucruri ca ungurii, dar în scurt timp si-au dat seama cã interesele lor sunt diferite, astfel nu pot lupta unii lângã altii. Au ajuns pe baricade diferite.

Trecerea timpului ne dã o lectie tuturor: douã popoare vecine pot convietui în pace numai dacã îsi respectã în mod reciproc trecutul (accentul este pe reciproc), dacã îsi tolereazã sãrbãtorile, bucuriile, tristetile. Fãrã exagerãri. Fãrã revendicãri nefondate. Fãrã fluturãri de steaguri ale nimãnui. Pentru cã, ceea ce s-a nãscut la Budapesta, la „Idele lui Marte”, se va împlini la Bruxelles la… calendele grecesti.

Eva Simon, Foaia Romaneasca, 15 martie 2013

Sursa: RGN Press



Tags: , , , , , , , , , ,

2 Responses to Eva Iova Simon (Ungaria): ”Elevii de la școlile românilor din Ungaria nu cunosc și cealaltă față a revoluției de la 1848”

  1. sorin says:

    Stimată doamnă Eva Iova, formularea dvs “pe la spatele românilor” este eronată. Anexarea (nu ”unirea”) Transilvaniei la Ungaria a fost declarată deschis încă din 15 martie 1848, ea fiind cuprinsă în punctul 12 al proclamației de la Pesta, adică în cele patru litere ale cuvântului ”unio”. ”Anexare” pentru că majoritatea populației Transilvaniei o formau românii, iar nu ungurii, care, abia împreună cu sașii și alte minorități etnice abia treceau de o treime din populație. Iar în ”Petițiunea națională” adoptată în adunarea de la Blaj a românilor (15-17 mai 1848, stil nou) se afirma limpede că românii nu doresc ”uniunea” cu Ungaria. În disprețul voinței clar exprimate de românii ardeleni, dieta de la Cluj – în care românii nu erau reprezentați pentru că ei, deși majoritari, nu făceau parte din sistemul celor trei națiuni politice, adică ungurii, sașii și secuii – decide ”uniunea cu Ungaria. În Transilvania, ”revoluționarii” unguri au devenit contrarevoluționari pentru că nu au aplicat nimic din proclamția de la Pesta, cu excepția punctului 12. În rest, în Transilvania nu s-a schimbat nimic din situația politică și socială anterioară, obligațiile iobagești păstrându-se neatinse, în scopul prezervării marii proprietăți funciare ungurești, baza economică a dominației ungurești asupra Ardealului.

  2. cosmin says:

    Nici romanii de la scolile din Romania nu stiu cealalta fata. De fapt revolutiile sunt predate foarte “fardat” in scoli din tot felul de motive inventate: sa nu ne suparam cu vecinii de ex

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend