EXCLUSIV. ANALIZĂ. Demontarea neadevărurilor susținute de UDMR la Consiliului Europei în privința Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare (III)

September 5, 2017 • UDMR • Views: 760

Cu privire la Raportul asupra problemelor referitoare la angajamentele asumate de România privind protecția și dreptul de a utiliza limba maghiară, prin ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992 întocmit de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) prin Serviciul de reprezentare și asistență juridică „Mikó Imre” (raportul UDMR aici) cu ocazia celui de-al doilea Raport periodic depus de România la Secretarul General al Consiliului Europei, Asociația Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), prin domnul Dan Tanasă în calitate de președinte, face următoarele precizări și completări menite să combată unele neadevăruri și manipulări prezente în raportul UDMR.

Vezi și EXCLUSIV. ANALIZĂ. Demontarea neadevărurilor susținute de UDMR la Consiliului Europei în privința Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare (I)

Vezi și EXCLUSIV. ANALIZĂ. Demontarea neadevărurilor susținute de UDMR la Consiliului Europei în privința Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare (II)

Completări și precizări cu privire la capitolul VI. Art. 10 Autoritățile administrative și serviciile publice – Analiză privind obligațiile prevăzute la Art. 10:

–         paragraful 1 subparagrafele a) (ii), a) (iii), a) (iv), a) (v), b), c);

–         paragraful 2 subparagrafele b), c), d), e), f), g);

–         paragraful 3;

–         paragraful 4 subparagrafele b), c);

–         paragraful 5.

Ce susține UDMR în Raportul paralel:

183. Considerăm procentul de 20% privind ponderea populației naționale minoritare din totalul populației unei unități administrativ teritoriale, ca fiind foarte ridicat și propunem scăderea acestuia la un procent de 10%, motivând că o parte importantă a populației maghiare din România trăiește în localități în care au ponderea între 10-20% din totalul locuitorilor unităților administrativ-teritoriale.

184. Solicităm introducerea unui prag alternativ exprimat prin numărul populației unei localități aparținând unei minorități maghiare care să conducă la obligația inscripționării în limba maternă dar și a asigurării unor servicii publice în limba maternă. Astfel, în localitățile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale ating numărul de 5.000 de persoane, autoritățile locale și cele deconcentrate au obligația să asigure inscripționarea bilingvă a denumirii localității și a instituțiilor publice locale și deconcentrate, respectiv asigurarea unor servicii administrative minime în limba maternă.

185. De asemenea, în practică, constatăm că în unitățile administrativ-teritoriale în care maghiarii nu au un procent de 20% din totalul locuitorilor, autoritățile publice locale nu asigură utilizarea limbii maghiare din propria inițiativă, nici măcar în aspecte care nu presupun cheltuieli bugetare majore, cum ar fi inscripționarea bilingvă a denumirii localității. Prin deciziile adoptate, instanțele de judecată nu recunosc drepul comunităților locale de a decide și de a acorda în mod facultativ posibilitatea de a utiliza limba maternă în administrația publică locală, atunci când numărul cetățenilor români aparținând minorității maghiare nu atinge pragul de 20%.

Care este situația în realitate:

Scăderea procentului de la 20% la 10% reprezintă doar o etapă în proiectul revizionist de oficializare a limbii maghiare în România. Ulterior, după atingerea acestui obiectiv, UDMR va milita pentru coborârea acestui procent la 5% sau chiar eliminare lui, ceea ce va echivala cu o oficializare de jure a limbii maghiare în România, acesta fiind unul dintre obiectivele finale ale UDMR.

De altfel, prin Legea nr. 110 din 19 mai 2017 pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a art. 41 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, UDMR a reușit prin negociere politică cu Partidul Social Democrat să introducă pentru prima dată acest prag alternativ de 5000 de locuitori. Astfel, în acest moment, pe lângă procentul de 20%, în localitățile în care se află peste 5000 de cetățeni etnici minoritari autoritățile publice locale sunt obligare să angajeze personal medical la toate nivelurile cunoscători ai limbii minoritare iar cetățenii se pot adresa personalului medical exclusiv în limba maternă. Legea a fost inițiată de UDMR și viza posibilitatea cetățenilor aparținând minorității maghiare de a vorbi în spitale și alte unități publice de asitență socială exclusiv în limba maghiară.

Legea însă permite acum și turcilor din Constanța sau romilor din Craiova, București sau Buzău să se areseze în limba turcă, respectiv limba romani, în spitalele publice din acest localități.

De subliniat este faptul că până la adoptarea acestei legi nu a existat niciun pacient etnic maghiar care nu s-a putut trata în România pentru că nu vorbea limba oficială de stat, la fel cum nu a existat niciun caz al unui medic etnic maghiar care nu s-a putut angaja pentru că este etnic maghiar. Legea astfel adoptată este în mod evident una aberantă și face parte din planul UDMR de a oficializa limba maghiară în România.

Reiterăm din nou faptul că minoritatea maghiară, prin intermediul UDMR, este singura minoritate națională din România care și-a dorit acest lucru. De altfel, societatea civilă a etnicilor romi din județul Buzău a condamnat adoptarea acestei legi[1] pe care o consideră intuilă de vreme de toți romii cunosc limba oficială de stat și o utilizează în raportul cu instituțiile publice ale statului, inclusiv în spitale.

Ce susține UDMR în Raportul paralel:

189. Alocarea resurselor umane și financiare pentru aplicarea legislației în domeniu

Cele mai frecvente motivări privind refuzul de aplica prevederile legale privind asigurarea utilizării limbii maghiare la nivelul unităților administrative-teritoriale sunt:  necunoașterea legii, lipsa resurselor umane și bugetare.

De multe ori, statul nu are bugetul necesar pentru asigurarea bilingvismului în instituțiile publice deconcentrate, dar chiar dacă acest lucru ar fi posibil gratuit, apar obstacole. De exemplu, primarul din Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán a fost amendat după ce a impus cunoașterea limbii maghiare drept condiție de ocupare a postului de arhitect-șef al orașului.

Care este situația în realitate:

Potrivit art. 76 alin. 3 din Cap. IV din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale actualizată, „în posturile care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective”.

De asemenea art. 108 Cap. X din Legea 188/199 privind statutul funcţionarilor publici republicată stabileşte că „unii funcţionari publici din serviciile care au contacte direct cu cetăţenii vor cunoaşte şi limba minorităţii naţionale respective”.

Astfel, se poate deduce fără dubiu că, în celelalte posturi ale administrației publice locale o astfel de condiţie nu este necesară iar impunerea ei elimină accesul la un loc de muncă a personalelor de naționalitate română producându-se astfel o discriminare pe criterii etnice și, evident, o epurare pe criterii etnice, românii sau persoanele aparținând altor minorități naționale decât cea maghiară, fiind nevoiți să plece din zona în care nu au acces la locuri de munca pe criterii de limba și de etnie.

Potrivit art. 15 din H.G. nr. 1206/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publica locală, cuprinse în Legea nr. 215/2001, „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau judeţene, în compartimentele care au atribuţii privind relaţii cu publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective”.

Așadar, pentru stabilirea condiţiei cunoaşterii limbii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în speţă a limbii maghiare, trebuiesc a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiţii, potrivit legislației în vigoare:

a). în unitatea administrativ teritorială în care funcţionează autoritatea în care se stabileşte condiţia cunoaşterii limbii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ponderea minorităţii respective trebuie să fie de 20%. Această condiţie este îndeplinită în speţă;

b). funcţiile publice pentru care se poate stabili această condiţie trebuie să se regăsească în compartimente cu atribuţii privind relaţii cu publicul/au contact direct cu publicul. Această condiţie nu mai este îndeplinită în speţă.

Acesta este motivul real pentru care primarul UDMR din municipiul Miercurea Ciuc a fost sancționat contravențional pentru fapte de discriminare pe criterii etnice.

De altfel, este deja de notorietate faptul că primarul UDMR din municipiul Miercure Ciuc, lider important al UDMR, condiționează ocuparea tuturor posturile din primărie de cunoașterea limbii maghiare. Așa se face că în Primăria Miercurea Ciuc românii sunt aproape inexistenți în timp ce primarul UDMR încasează amenzi peste amenzi pentu fapte de discriminare pe criterii etnice a românilor[2].

Ce susține UDMR în Raportul paralel:

190. Tot din acest motiv, majoritatea instituțiilor publice deconcentrate nu au pagină de internet în limba maghiară.

Care este situația în realitate:

Nu au pentru că nu sunt obligate legal să aibe. Fiind parte a administrației publice centrale, nu locale, instituțiile publice deconcentrate nu sunt obligate legale să aibe pagini de internet în limba minorității.

[1] Detalii pe http://www.dantanasa.ro/ce-zic-rromii-despre-legea-aberanta-care-oficializeaza-limba-romani-in-spitalele-din-romania/

[2] Un exemplu aici http://www.dantanasa.ro/exclusiv-primarul-udmr-din-miercurea-ciuc-amendat-de-instanta-pentru-discriminare/

FOTO: Kelemen Hunor, liderul UDMR, facebook.com

Voi ce părere aveți? Vă aștept comentariile.

Tags: , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend