Revista presei maghiare din România, 1 – 30 aprilie 2017

June 16, 2017 • presa maghiară • Views: 2008

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

 Revista Presei Maghiare

Nr. 07 / 01-15.04.2017

Nr. 08 / 16-30.04.2017

Adevărul Rodicăi Pârvan

Indiferent de unde privim lucrurile, se pare că Rodica Pârvan – consilier local social-democrat, cunoscut pentru desele sale ieşiri antimaghiare – are dreptate în legătură cu faptul că premiul Pro Urbe din acest an i s-ar cuveni, în baza raportului etnic al oraşului, candidatului comunităţii române locale. Putem discuta cum abordează problema Rodica Pârvan, în cadrul şedinţei de consiliu, pe ce se axează de fapt activitatea consilierilor autoguvernamentali, dacă se cunoaşte mecanismul adoptării deciziilor – după mulţi ani de activitate autoguvernamentală -, despre persoanele pe care le propun consilierii români pentru premiu, însă acest lucru nu schimbă esenţa problemei: consiliera română are dreptate în privinţa principiului raportului etnic. Și adevărul ei poate fi dureros pentru noi. Pentru că nici noi nu suntem mai breji. În zadar suntem membri ai comunităţii naţionale care trăieşte în minoritate, în poziţia de majoritari şi în poziţia superioară uităm de îndată acest lucru. În lipsa empatiei şi a respectului, ne raportăm pentru a multa oară cu forţă faţă de românii localnici. Facem exact acel lucru împotriva căruia protestăm, în cazul în care se procedează astfel cu noi la Bucureşti, Cluj sau Târgu Mureş: aflându-ne în majoritate, măturăm de pe masă dorinţele minorităţii sau vrem să le spunem ce este bine pentru ei. Cum ne aşteptăm la respect dacă noi la rândul nostru nu ne raportăm astfel la o minoritate? Cum putem cere respectarea drepturilor noastre, dacă încălcăm regulile stabilite de noi? Cum ne putem aştepta ca membrii comunităţii locale române să ne sprijine aspiraţiile autonomiste dacă ei văd în momentul de faţă că ne încălcăm promisiunile, le ignorăm cerinţele şi încălcăm regulile? Credeţi-ne că nu li se vor ştirbi drepturile dacă în momentul de faţă vor constata contrariul! Eleganţă, empatie, generozitate, gesturi, deschidere spre dialog, respect – la aceste lucruri ne aşteptăm noi din partea Bucureştiului, din partea majorităţii, în privinţa aspiraţiilor noastre care vizează păstrarea identităţii noastre. Consiliul majoritar maghiar al oraşului Sfântu Gheorghe a dat dovadă de lipsa acestor lucruri în cadrul dezbaterii referitoare la premiile Pro Urbe. În cadrul luptei noastre de validare a drepturilor, care nu este de altfel o luptă uşoară, vom pierde treptat şi superioritatea morală…

Sursa: Haromszek nr. 8063 din 01.04.2017, autor Farcadi Botond

Nu renunţăm la autonomie!

La finele săptămânii trecute s-a desfăşurat la Odorheiu Secuiesc şedinţa Forumului Civil al Românilor din Judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Ne-au adus limpede şi fără dubii la cunoştinţă că nici nu poate fi vorba de autonomie. Iar acest lucru i-a fost prezentat lumii întregi după bunul obicei balcanic, cu garnitură de cuvinte mieroase şi presărat cu minciuni. Susţin, între altele, că revendicările noastre autonomiste vizează obţinerea unei dominaţii exclusive asupra acestei regiuni. Că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, minoritatea maghiară domină politica, economia şi cultura, motiv pentru care este nevoie de protejarea românilor de aici în vederea exprimării şi păstrării identităţii acestora. Că le interzicem copiilor noştri să înveţe limba română. Toate acestea nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă un element organic al unui atac pe mai multe fronturi la adresa noastră, bine pus la cale. Rezoluţia adoptată la Odorhei are menirea de a crea în ochii lumii o imagine a unui paradis minoritar în România, pentru ca revendicările noastre legitime să pară o atitudine a unei etnii incompatibile. Tocmai din acest motiv trebuie să ne prezentăm mai intens lezările care ni se aduc, la nivelul tuturor forurilor interne şi internaţionale. Trebuie să protestăm inclusiv prin ieşire în stradă. Iar celor care vor, într-un fel sau altul, să ne facă să dispărem de pe pământul nostru natal, le transmitem că nu vom renunţa niciodată la revendicarea drepturilor noastre, printre care se numără şi autonomia care ni se cuvine!

Sursa: Szekely hirmondo nr. 64 din 04.04.2017, autor Bedo Zoltan

Grupul Şcolar Kos Karoly / PPMT a apelat la justiţie

Filiala din Sfântu Gheorghe a PPMT s-a adresat instanţei din contencios administrativ în legătură cu desfiinţarea independenţei juridice a Grupului Şcolar Kos Karoly din municipiul reşedinţă de judeţ. Formaţiunea a depus cererea în data de 20 martie, prin care cere anularea celor două hotărâri autoguvernamentale în cauză şi suspendarea aplicării acestora în timpul derulării procesului. În opinia lui Balint Jozsef şi Kolcza Istvan, membri ai consiliului orăşenesc, soluţia mai bună o reprezintă menţinerea instituţiei, în comparaţie cu atrofierea susţinută de majoritatea consilierilor autoguvernamentali, şi anume comasarea cu Grupul Şcolar Puskas Tivadar. În opinia consilierilor, comasarea va duce treptat la dispariţia în totalitate a Scolii Kos Karoly. În opinia lui Balint Jozsef, este nepermis ca tocmai aceia să adopte decizia – care are ca rezultat atrofierea şcolii maghiare – care amintesc cu voce tare de autodeterminare. În opinia lui Balint Jozsef, modalitatea comasării celor două şcoli aminteşte de modul în care pe vremuri au fost comasate universităţile Babeş şi Bolyai. Tocmai din această cauză s-au adresat instanţei din contencios administrativ şi au cerut suspendarea aplicării. Până când va fi adoptată o sentinţă, hotărârile îşi vor face efectul. Consilierii autoguvernamentali au mai adăugat: nu ar dori să se creadă că întregul caz este doar problema fracţiunii orăşeneşti a PPMT, ci este şi a elevilor, a părinţilor, a profesorilor, a oamenilor de bună credinţă cărora nu le este teamă să înfrunte deciziile samavolnice. Tocmai din această cauză formaţiunea va demara o acţiune de strângere de semnături. Formularele care conţin semnăturile vor fi anexate rechizitoriului. Problema păstrării independenţei şcolii poate fi susţinută prin semnături la biroul PPMT. Semnăturile sunt strânse şi de voluntarii partidului, de organizaţia sa de tineret (MINTA) şi de cei implicaţi. În opinia lui Balint Jozsef, foarte mulţi au semnalat deja că sunt dispuşi să participe la acţiune. În curând va fi demarat şi votul-online. Acţiunea va dura până în ziua primei înfăţişări. Strângerea de semnături are două scopuri: pe de o parte este vorba despre evaluarea cerinţei în această problemă, pe de altă parte are un scop simbolic, pentru a se arăta câţi sunt împotriva deciziei autoguvernării. Kolcza Istvan a adăugat: vor fi strânse semnături şi în satele din apropierea oraşului Sfântu Gheorghe. Dat fiind faptul că mai mulţi elevi ai şcolii vin din aceste localităţi, şi ei sunt vizaţi. Răspunzând ziariştilor, Balint Jozsef a declarat că speră să poată strânge sute de semnături şi cel mai bine ar fi ca numărul semnăturilor să depăşească cifra de o mie. PPMT nu a formulat obiecţii în legătură cu imobilul care găzduieşte şcoala, ci consideră că instituţia de învăţământ ar trebui să-şi păstreze statutul juridic, dat fiind faptul că o conducere independentă este mult mai eficientă decât comasarea.

Sursa: Haromszek nr. 8065 din 04.04.2017, autor Nagy D. Istvan

Purtăm o conversaţie

La sfârşitul săptămânii trecute, la Odorheiu Secuiesc a avut loc adunarea generală a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. De ce tocmai la Odorhei, nu este clar: probabil pentru echilibrarea distanţei sau acolo au găsit o sală corespunzătoare, respectiv au atribuit o atenţie specială locaţiei, având în vedere că la nivelul oraşului sunt puţine persoane de naţionalitate română. Nu găsesc nicio explicaţie, nici vizavi de ce a făcut ca acest forum să fie de actualitate, probabil doar faptul că acesta urgentează o schimbare la nivelul relaţiilor celor ce trăiesc în regiunea respectivă. În urma întâlnirii a fost adoptat un document, care a fost adresat sferei civile, partidelor maghiare din România, care, pentru a fi luat în considerare a fost trimis Guvernului, Parlamentului şi preşedintelui statului. Scrierea respectivă, încă la început stabileşte că atât pentru români, cât şi pentru maghiari este dăunător faptul că, în percepţia publică, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş apar ca potenţiale zone de conflict. Din cauza faptului că subminează dezvoltarea economico-socială a celor trei judeţe, în toate domeniile îngreunând relaţia regiunii respective cu celelalte judeţe ale ţării, le ţine departe de investitorii străini, umbreşte mediul de convieţuire al grupurilor etnice şi influenţează negativ nivelul de trai al populaţiei locale. Pentru contrabalansare este timpul ca în regiunea formată de cele trei judeţe să se creeze stabilitate. Forumul Civic al Românilor este o organizaţie-umbrelă cu un spectru larg întrucât are 36 de organizaţii membre, printre care: Asociaţia Cadrelor Didactice, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Cercul Cultural şi de Păstrare a Tradiţiilor, Vatra Românească şi aşa mai departe. Forumului i se poate atribui şi o greutate politico-socială, bucurându-se de sprijinul a mai multor parlamentari şi funcţionari publici locali, de susţinerea Bisericii Ortodoxe, a intelectualilor şi a presei locale de expresie română – la întâlnirea de la Odorhei, de exemplu, a participat şi episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, parlamentari, primari, preoţi ortodocşi, asociaţii culturale româneşti şi directori ai şcolilor cu predare în limba română, consilieri judeţeni, directori ai instituţiilor deconcentrate şi mai mulţi politicieni din cele trei judeţe. Cu toate acestea, evenimentul nu a fost mediatizat nici în presa naţională românească, nici în cea maghiară din Ţinutul Secuiesc. Presa maghiară nu a fost dispusă să acorde atenţie declaraţiilor tendenţioase ale organizaţiilor civice româneşti din Ţinutul Secuiesc, ca de exemplu faptului că: spiritul nobil al proclamaţiei de la Alba Iulia se evidenţiază clar, autonomia reprezintă o revendicare imposibilă, deoarece românii nu vor accepta niciodată conceptul de Ţinut Secuiesc, bazat pe revendicarea teritorială. Iar în ce priveşte presa naţională, aceasta nu a acordat o prea mare atenţie adunării generale, probabil, pentru faptul că hotărârea adoptată conţinea şi unele constatări, conform cărora, membrii forumului respectă şi apreciază patrimoniul, tradiţiile, cultura şi istoria concetăţenilor secui-maghiari, dar susţin şi faptul că istoria regiunii nu este completă fără patrimoniul, cultura românilor ce trăiesc aici. Probabil că nici cei cărora le-a fost adresată hotărârea forumului – Guvernul, Parlamentul, preşedintele statului – nu vor acorda o atenţie deosebită documentului, care este posibil să stea pe acelaşi raft cu petiţia formulată cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti, de la Târgu Mureş. Este posibil ca acesta să nu fie citit până la final nici de cei cărora li se adresează, în principal, documentul: societatea civică şi formaţiunile politice maghiare din România. Cu toate că noi, maghiarii din Ţinutul Secuiesc ar trebui să medităm asupra faptului că minoritatea românească de aici – din propria perspectivă de minoritate – de ce aduce în discuţie lucruri extrem de importante în contradicţie totală cu noi – tot din punctul de vedere al minorităţii. (Chiar dacă Forumul Civic al Românilor nu este purtătorul de cuvânt al românilor de aici.) Cum pot avea convingerea că România şi-a îndeplinit toate obligaţiile vizavi de minorităţi, asumate în acordurile internaţionale, de ce consideră că drepturile maghiarilor din Ţinutul Secuiesc nu sunt ştirbite în administraţia publică, în învăţământul public şi în justiţie, că avem toate posibilităţile pentru a ne exprima şi păstra identitatea culturală şi etnică? În timp ce toate acestea nu se evidenţiază în cazul românilor de aici, aflaţi în minoritate, care sunt deseori discriminaţi? În timp ce, noi, avem convingerea că România joacă un spectacol de teatru european în ce priveşte evidenţierea drepturilor minorităţilor, în rol principal avându-l pe preşedintele statului. În ce priveşte învăţământul, se distruge specificul, dar şi posibilitatea aplicării unor soluţii necesare, administraţia publică şi justiţia împiedică categoric folosirea limbii materne, posibilitatea prosperării, în timp ce vuieşte de cazurile de înlăturare a inscripţiilor de kozseghaza-varoshaza, iar identitatea noastră culturală şi etnică este limitată, unde nu mai încape arborarea unui steag. În timp ce, aceste limite nici nu există în ce îi priveşte pe membrii naţiunii majoritare. Dacă în privinţa aceluiaşi fenomen, în acelaşi loc există un discurs atât de diferit, dar ambele sau, măcar, una dintre părţi are interesul de a apropia punctele de vedere, există o singură metodă potrivită: dialogul. Trebuie să se aleagă: ori împreună ori unul pe lângă celălalt. Evident, ambele au consecinţe.

Sursa: Hargita Nepe nr. 63 din 04.04.2017, autor Burus Janos Botond

Despre lista cu lezările drepturilor noastre / Interviu cu deputatul Benko Erika

Specialiştii Consiliului Europei se documentează, în această săptămână, cu privire la modul în care au fost respectate obligaţiile asumate de România în momentul ratificării convenţiei-cadru privind protecţia minorităţilor. Organizaţiile civile, dar şi UDMR au întocmit o listă a lezărilor de drepturi, cu această ocazie având şansa să le prezinte personal delegaţilor UE constatările făcute. Printre membrii echipei specialiştilor UDMR s-a numărat şi Benko Erika, deputat din Trei Scaune, care a vorbit în faţa observatorilor străini despre principalele probleme din Tinutul Secuiesc. Interviul realizat cu Benko Erika vizează aspecte abordate în cadrul întâlnirii de luni, de la Cluj. Cu ocazia ratificării convenţiei – cadru privind protecţia minorităţilor, România şi-a asumat maximul în această privinţă, însă a îndeplinit foarte puţine lucruri ulterior. Asupra acestui aspect am dorit să atragem atenţia specialiştilor CE, sarcina mea fiind prezentarea situaţiei Ţinutului Secuiesc. Am prezentat regiunea, menţionând că noi reprezentăm singura comunitate naţională cu efectiv numeros, care trăieşte în masă compactă, şi care îşi doreşte autonomie, însă nu dispune de aşa ceva. Am evidenţiat că ne simţim deosebit de frustraţi din această cauză, având în vedere că, în 1918, unul din componentele formării statului român modern l-a constituit autonomia. Am vorbit despre ideea noastră vizând autonomia, precizând că ar fi foarte important ca pe lângă limba română, să devină limbă regională oficială şi maghiara. La fel de importantă ar fi şi autonomia financiară, de asemenea, ar fi bine ca deciziile să fie mult mai apropiate de oameni. Am amintit şi de faptul că am încercat să organizăm un referendum despre înfiinţarea regiunii de dezvoltare din Ţinutul Secuiesc, însă, invocând motive de ordin administrativ, statul l-a obstrucţionat, deşi interzic inclusiv convenţiile internaţionale semnate de România ca hotarele unităţilor administrative populate de minorităţi să fie modificate în aşa fel încât să se modifice şi componenţa etnică a acestora. – Aţi vorbit nu numai despre autonomie, ci inclusiv despre lezări de drepturi. – Am amintit de prima oară de insistenţa de a înlătura drapelul secuiesc din toate spaţiile publice, fiind în curs de derulare în momentul de faţă peste 50 de procese din cauza respectivă. Se întâmplă toate acestea, deşi nu este vorba de un simbol antiromânesc. Această campanie este de neînţeles. Am vorbit şi despre dublul etalon, că judeţele Covasna şi Harghita nu pot avea drapele ale judeţului, în condiţiile în care acest lucru este posibil în restul judeţelor ţării. Referitor la drepturile lingvistice am menţionat că degeaba există legi în acest sens, acestea nu sunt respectate, şi se urmăreşte inclusiv restricţionarea drepturilor existente. Exemplul adus în acest sens l-au reprezentat cele peste o sută de procese vizând inscripţiile maghiare, aflate în curs de derulare, în unele cazuri acestea ating chiar limita absurdităţii, având în vedere că s-au formulat obiecţii şi cu privire la antetul trilingv folosit de Consiliul Judeţean Covasna. Am amintit de procedurile demarate împotriva inscripţiilor Varoshaza, Kozseghaza de pe sediul administraţiilor locale. Am destinat un capitol mai vast prezentării modului în care este lezată utilizarea limbii materne la nivelul justiţiei, obiectând faptul că folosirea limbii materne nu este asigurată nici în cadrul sistemului sanitar. Am pomenit de dreptul elevilor de a utiliza limba maternă, de faptul că documentele importante le sunt puse la dispoziţie doar în limba română. Am vorbit şi despre absurdităţile pe care le prezintă predarea limbii române. Deşi legea există, modificarea actualei metodologii proaste întârzie, iar acest lucru reprezintă tot o responsabilitate a statului. – Ce aşteptări aveţi de pe urma acestei întâlniri? – Am remarcat că s-a derulat o consultare de sferă deosebit de largă, au avut loc întâlniri nu numai cu politicieni, ci inclusiv cu specialişti, reprezentanţi ai organizaţiilor civile. În opinia mea, este deosebit de important ca specialiştii veniţi aici să-şi poate crea o imagine reală despre situaţia din România. Dacă se va întocmi în scris un document despre experienţele lor, acesta nu poate fi trecut cu vederea de către autorităţile din România. România se laudă cu modul exemplar în care a soluţionat situaţia minorităţilor, însă dacă Consiliul Europei are un document, care contrazice lucrurile, acesta poate fi invocat la forurile internaţionale, se poate exercita presiune asupra statului român pentru a adopta măsuri de remediere.

Sursa: Haromszek nr. 8067 din 06.04.2017, autor Farkas Reka

Pentru românii de pe Pământul Secuiesc

Stimaţi concetăţeni de naţionalitate română de pe Pământul Secuiesc! În această ţară există mai multe organizaţii politice care sunt interesate de menţinerea problemelor şi a conflictelor. Am urmărit cu atenţie şedinţa din Odorheiu Secuiesc a forumului civic al românilor din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Am citit şi am înţeles îngrijorarea voastră în legătură cu autonomia Pământului Secuiesc. Consider că prin sinceritate şi încredere trebuie să clarific câteva probleme: Comunitatea noastră a scăzut la jumătate după tratatul de la Trianon şi scade treptat. În interesul dăinuirii noastre, avem nevoie de asigurări administrative, economice şi juridice. Tocmai din această cauză, autonomia culturală a maghiarilor din Transilvania şi autonomia teritorială a Pământului Secuiesc reprezintă o problemă existenţială la care nu putem renunţa nicicum. În problema autonomiei, baza nu o reprezintă confruntarea argumentelor istorice şi demografice, ci exemplele europene funcţionale şi cerinţa comunitară. Aş combate acea afirmaţie potrivit căreia România a îndeplinit acordurile cadru internaţionale asumate în problema minoritară. Din păcate există numeroase legi şi dispoziţii în România, pe care autorităţile le interpretează subiectiv sau pur şi simplu nu le interpretează. Convieţuirea paşnică a mai multor naţiuni poate fi îndeplinită dacă una nu este superioară celeilalte. În argumentele dumneavoastră antiautonomiste spuneţi că ideea autonomiei este antiromânească. Stimaţi români! Pentru noi autonomia înseamnă libertate şi nu limitarea libertăţii altor popoare. Existenţa nici unei naţiuni nu este împotriva celeilalte. Toke Ervin, preşedinte PPMT Scaunul Ciuc

Sursa: Haromszek nr. 8068 din 07.04.2017

Cine este teroristul?

În procesul teroriştilor din Târgu Secuiesc a fost adoptată vineri o decizie tipic caracteristică României: cei doi acuzaţi au fost şi nu au fost condamnaţi. Mai exact: au fost achitaţi de o parte semnificativă a acuzaţiilor, însă li s-au pus în cârcă totuşi condamnări cu închisoarea, pe care le-au executat în arestul preventiv. Nu cumva să apeleze la Strasbourg pentru despăgubiri, din cauza persecutării lor fără vină. Mai mult decât atât, a trebuit apărată parţial şi pielea procuraturii, deoarece bomba imensă pe care au aruncat-o în faţa opiniei publice în decembrie 2015 a avut un efect mult prea mare ca acum să poată fi declarată absolut inexistentă. Ne putem aminti câtă tevatură s-a făcut în urmă cu un an şi jumătate, cu ocazia sărbătorii naţionale. Presa a relatat zile întregi despre teroriştii de pe Pământul Secuiesc. Graţie Serviciului Român de Informaţii şi informaţiilor scurse de la procuratură, au existat fel de fel de scenarii din ce în ce mai sălbatice despre bombe, despre tineri care se înarmează, iar cei mai mulţi au tratat ca pe un fapt cert încercarea de rupere a Transilvaniei. Suspecţii au fost dusi la închisoare unul după altul. Rechizitoriul a fost întocmit la finele lunii mai a anului trecut, şi seamănă mai mult cu un material propagandistic naţionalist antimaghiar, decât cu o lucrare juridică. I-a stigmatizat nu numai pe membrii HVIM, ci şi pe susţinătorii autonomiei din Ţinutul Secuiesc, a demascat relaţii străine, mai ales ruseşti, a identificat cu prezentul martie cel negru de la Târgu Mureş şi explozia statuii de la Sfântu Gheorghe din anul 1984, făcându-i responsabili pe maghiari. S-au străduit să amplifice efectul prin ilustraţii bine plasate, cum că în Ţinutul Secuiesc fac aplicaţii şi se înarmează nu numai tineri, ci şi preşcolarii defilează cu drapele ungare. Rechizitoriul s-a referit nu numai la teroriştii din Târgu Secuiesc, ci şi la culpabilitatea tuturor maghiarilor care trăiesc în România. Strădania celor care au redactat rechizitoriul a fost unanimă: pe lângă condamnarea lui Beke şi Szocs, au dorit să declare mişcarea autonomistă din Ţinutul Secuiesc drept o infracţiune teroristă. Odată cu derularea proceselor, acuzaţiile au dispărut treptat şi a reieşit că nu există dovezi pentru nimic. În cazul lui Beke şi Szocs a fost schimbată încadrarea juridică şi deşi procuratura a cerut o pedeapsă gravă cu închisoarea, instanţa a fost nevoită să renunţe la majoritatea acuzaţiilor care nu au fost susţinute prin dovezi. Pentru ca activitatea colegilor lor, care au lucrat la anchetă, să nu pară în totalitate zadarnică, acuzaţii au fost condamnaţi pentru infracţiuni comise cu mijloace pirotehnice. Ca să li se poată oferi o anumită satisfacţie forţelor antimaghiare, HVIM a fost calificată drept o organizaţie cu caracter fascist, xenofob şi rasist. Acesta este primul capitol al procesului terorismului din Ţinutul Secuiesc, va exista şi cel de-al doilea, deoarece acuzaţii cer declararea nevinovăţiei lor depline şi, după cum ştim, aceasta este în România o încercare nelipsită de riscuri. Rămâne o întrebare: vor trebui să răspundă cândva cei care au creat acest întreg circ, care i-au persecutat nu numai pe aceşti doi bărbaţi nevinovaţi, dar au stigmatizat întreaga comunitate maghiară şi au reaprins ura antimaghiară de sub cenuşă? Va exista o instanţă românească ce să prevadă cine a fost de fapt teroristul în această întâmplare?

Sursa: Haromszek nr. 8070 din 10.04.2017, autor Farkas Reka

Sinceritatea şi însingurarea celor care se menţin pe poziţie / Interviu cu Mădălin Guruianu

Prin activitatea, firea sa deschisă a obţinut popularitate şi respect în rândul maghiarimii, fiind stigmatizat drept trădător de către cei din neamul său. Cu Mădălin Guruianu am discutat despre convieţuire, respingerea manifestată unul faţă de celălalt, secrete din culisele vieţii politice.

– Aţi dispărut dintr-o dată din viaţa publică din Sfântu Gheorghe. Care e motivul?

– Prezenţa mea viitoare nu era pe placul cuiva. Cel puţin asta mi-a dat de înţeles gesturile celui în cauză.

– Cine a fost acest om?

– Primarul Antal Arpad.

– Cum aţi ajuns la această concluzie?

– În momentul în care am ajuns la Sfântu Gheorghe, m-a interesat îmbunătăţirea relaţiilor maghiaro-române. La început eram mai mulţi noi, tinerii, care am încercat să atragem alţi tineri în jurul nostru. Pe Antal Arpad îl cunosc încă de pe acele vremuri, asociaţia noastră intitulată Pentru Comunitate, împreună cu Asociaţia Pro Regiune, înfiinţată de el, au insistat asupra susţinerii cauzei convieţuirii. Este un sentiment plăcut să-mi amintesc de vremurile acelea, însă, la un moment dat, cineva a tras frâna de mână. Nu ştiu dacă a fost el sau altcineva din mediul său, însă el a rămas oricum omul de front al acestui lanţ.

– Ce aţi văzut când aţi privit în jur? Aţi remarcat că românii din Sfântu Gheorghe, apăruţi în urma industrializării din anii 70, nu au vrut, nu au ştiu cum să se integreze în societatea locală? Că îşi trăiesc viaţa cotidiană într-o confruntare permanentă şi disperată?

– Evident, am constatat acest lucru, însă prea puţin putem vorbi de o confruntare, ci mai degrabă de frustrările manifestate de cei care trăiesc în societăţi paralele.

– Cum aţi fost tratat de această societate, ca un trădător sau ca un oarecare cal troian?

– Am fost văzut clar ca un trădător, însă nu l-aş priva de titlul de trădător nr. 1 pe Dan Manolăchescu, care de la un timp nici nu mai locuieşte în Sfântu Gheorghe. A fost neplăcut. O parte din politicienii români ai epocii erau oameni cu un mod normal de gândire, însă, obţinând diferite funcţii sau ajungând eventual în situaţii critice, au reacţionat în stil deosebit de românesc. Am creat un ziar împreună cu Dan, am avut împreună o librărie, am înfiinţat o asociaţie, nici nu-mi mai puteam imagina viaţa în alt loc. Forumurile de dezbatere Saint George Debate am înfiinţat tocmai în scopul creării de posibilităţi şi motive ca tot mai mulţi tineri să vină aici. Sute de tineri s-au întors acasă cu impresii frumoase, şi s-au pregătit să revină.

– V-aţi confruntat cu suspiciunile potrivit cărora aceşti tineri sunt aceleaşi securişti, care erau şi cei vârstnici, doar metodele lor sunt mai rafinate?

– Evident, în special la început. Am şi fost atunci contactat, însă am mulţumit pentru încrederea acordată şi lucrurile nu au mai continuat.

– Vă consideraţi o fire deschisă şi în ceea ce priveşte cauza autonomiei Ţinutului Secuiesc?

– Am fost mereu un adept al autonomiei. Știu, şi din studiile mele filosofice, că nu există o altă soluţie mai bună pentru problemele unei astfel de regiuni şi populaţia ei. Autonomia trebuie clădită treptat, orice exaltare ar putea genera o opunere intensă. Actuala edificare este însă unilaterală, pentru că nu întreabă ce ar avea de câştigat comunitatea română de pe urma autonomiei? Atâta timp cât comunitatea română n-o va susţine, nu există posibilitatea pentru înfăptuirea ei.

Sursa: Haromszek nr. 8069 din 08.04.2017, autor Csinta Samu

Naţiunea secuiască este acuzatul

La fel ca şi cei în cauză, la finele săptămânii trecute am aşteptat cu sufletul la gură sentinţa care urma să fie pronunţată la Bucureşti în cazul lui Beke Istvan şi Szocs Zoltan, acuzaţi de terorism. Nu pentru că am fi avut o îndoială cât de mică cu privire la nevinovăţia tinerilor din Târgu Secuiesc, ci pentru că am avut ocazia să cunoaştem acţiunile antimaghiare ale serviciilor secrete româneşti şi ale procuraturii care s-a întreţesut din nou cu ele. Iar sentinţa ne-a adeverit, din păcate, temerile, şi este o nedreptate strigătoare la cer, chiar dacă cei doi au fost achitaţi – ce-i drept, nu definitiv – de acuzaţia de tentativă de schimbare cu forţa a ordinii constituţionale, respectiv de instigare la aşa ceva. Și chiar dacă perioada de detenţie din sentinţă coincide cu perioada în care au stat în arest preventiv sau în arest la domiciliu. Deoarece aceste lucruri vin şi ele să le demonstreze nevinovăţia. Să nu uităm că prin ei, naţiunea secuiască este cea pusă în banca acuzaţilor -şi nu întâmplător. Pe lângă intimidarea noastră, s-ar dori, în felul acesta, compromiterea mişcării autonomiste, iar acest lucru este demonstrat elocvent şi de întocmirea tendenţioasă a rechizitoriului de 73 de pagini, şi de conţinutul acestuia, presărat cu minciuni stupefiante. Hărţuirea compatrioţilor noştri din Târgu Secuiesc a fost îndreptată, aşadar, şi împotriva noastră, iar sentinţa pronunţată împotriva lor se răsfrânge şi asupra noastră, cu urmările ei cu tot. Cu excepţia câtorva proteste, i-am abandonat în ghearele puterii asupritoare. Tocmai din acest motiv nu avem dreptul să ne pronunţăm cu privire la modul în care vor decide să continue, în schimb trebuie să le asigurăm sprijinul moral şi material în cazul în care decid totuşi să conteste sentinţa.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 69 din 11.04.2017, autor Bedo Zoltan

A III-a ediţie a Congresului Ştiinţific din Ţinutul Secuiesc / O regiune modernă, funcţională!

În perioada 20-22 aprilie, la Târgu Mureş, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe se va desfăşura a III-a ediţie a Congresului Ştiinţific din Ţinutul Secuiesc. Scopul este transformarea regiunii într-una funcţională, modernă. Organizatori: Universitatea Maghiară de Ştiinţe din Transilvania Sapientia, Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Muzeul Haaz Rezso din Odorheiu Secuiesc, Muzeului Secuiesc din Ciuc, Miercurea Ciuc, şi Societatea de Ştiinţe Regionale din Ţinutul Secuiesc. Membrii comisiei ştiinţifice a conferinţei sunt: dr. Bakk Miklos, dr. Bodo Barna, dr. Gagyi Jozsef, dr. Gereb Laszlo, Gyarmati Zsolt, dr. Kassay Janos, Kolumban Gabor, dr. Miklos Zoltan, şi Vargha Mihaly. În cele trei locaţii vor fi dezbătute numeroase teme, pe diferite secţiuni: Târgu Mureş – Tezaurul de valori din Ţinutul Secuiesc; Drepturi lingvistice în Ţinutul Secuiesc; Starea socială a Ţinutului Secuiesc. Miercurea Ciuc – Aspectele geografice şi de aglomerări urbane ale regionalismului în Ţinutul Secuiesc; Rolul edificării regiunii în administraţie şi funcţionarea autoguvernărilor în Ţinutul Secuiesc; Antreprenori şi antreprenoriate în Ţinutul Secuiesc; Rolul regiunii şi al agriculturii în economia din Ţinutul Secuiesc. Sfântu Gheorghe – Istorie, Situaţia învăţământului în Ţinutul Secuiesc, Sănătate publică în Ţinutul Secuiesc, Situaţia moştenirii arhitectonice în Ţinutul Secuiesc, Gospodărire comunitară în Ţinutul Secuiesc, Funcţiile variabile ale căminelor culturale rurale. Conferinţa este deschisă tuturor celor interesaţi. Programul detaliat poate fi studiat pe site-ul www.szekely-kongresszus.ro.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 72 din 14.04.2017

Congres secuiesc

În perioada 20-22 aprilie va avea loc a III-a ediţie a Congresului Secuiesc. Vineri, de la ora 9:00, în centrul de studii al Universităţii Sapientia din Transilvania, din strada Ciucului, va avea loc festivitatea de deschidere, ocazie cu care lectorul universitar Bodo Barna, primarul Antal Arpad, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, Vargha Mihaly, şi vicepreşedintele CNS, şi Ferencz Csaba, vor rosti discursuri. Heraldicianul Szekeres Attila Istvan, preşedintele Asociaţiei de Vexilologie şi Sigilografie din Transilvania, va vernisa expoziţia intitulată Stemele administrative din Ţinutul Secuiesc, care va putea fi vizitată pe perioada conferinţei.

Sursa: Haromszek nr. 8077 din 20.04.2017

A III-a ediţie a Congresului Secuiesc / Regiunea, ca patrie edificabilă

Redactarea unui colaj de propuneri în domeniul politicii, trecerea în revistă a modelelor economice, culturale şi de dezvoltare teritorială privind edificarea regională, formularea unei identităţi corespunzătoare în privinţa provocărilor epocii – sunt obiectivele celei de-a III-a ediţii a Congresului Secuiesc, care se va derula în trei oraşe din Ținutul Secuiesc. I-am adresat câteva întrebări lui Bakk Miklos, preşedintele comisiei organizatorice a congresului, în legătură cu viitoarele rezultate ale seriei de conferinţe.

F.R.: Printre obiectivele formulate în timpul organizării se numără prezentarea temelor de cercetare şi a sintezelor legate de Ținutul Secuiesc, consolidarea autoguvernării din Ținutul Secuiesc prin intermediul fundamentării profesionale şi ştiinţifice a deciziilor politice, analizarea evoluţiei identităţii teritoriale a Ținutului Secuiesc din prisma reformelor administrative, consolidarea colaborării dintre instituţiile ştiinţifice de pe Pământul Secuiesc, instituţionalizarea Congresului Secuiesc. Au putut fi găsiţi acei conferenţiari şi expunerile potrivite care să vină în sprijinul obiectivelor stabilite?

B.M.: Un răspuns exact şi amplu poate fi dat după conferinţă. În momentul de faţă putem vorbi despre problemă doar în baza programului. Eu consider că imaginea va putea fi destul de cuprinzătoare în urma expunerilor susţinute în cadrul conferinţei. În momentul de faţă nu am avut succes dintr-un anumit punct de vedere. Ne-am imaginat evenimentul ca pe o conferinţă internaţională. În privinţa cercetărilor legate de Ținutul Secuiesc am dorit să avem deschidere şi în plan românesc şi internaţional. Cred că acest lucru nu ne-a ieşit în momentul de faţă. Consider că în măsura în care Congresul Secuiesc va putea funcţiona ca şi o forţă spirituală ştiinţifică de edificare regională, atunci se va putea realiza şi acest obiectiv. Am dori ca propuneri politice să fie formulate în cât mai multe domenii ştiinţifice şi profesionale, care să poată fi aplicate în mod direct cu ajutorul instrumentelor politice locale autoguvernamentale. Am dori să realizăm o mică broşură din acest colaj de propuneri.

F.R.: Expunerile vin în sprijinul prezentării într-o scară cât mai largă a aspiraţiilor autoguvernamentale din Ținutul Secuiesc, a dialogului între Ținutul Secuiesc şi celelalte regiuni din Transilvania, din România?

B.M.: Un prim pas în acest sens ar fi ca materialele conferinţei să apară separat pe un site, să ofere informaţii pentru oricine, ce înseamnă edificarea regională în complexitatea sa, în problema încetăţenirii modelelor de dezvoltare teritorială şi culturală. Aceste lucruri nu se pot realiza într-un singur pas, dar scopul este ca mişcarea din Ținutul Secuiesc să fie inclusă într-un spaţiu mai extins, care include toate regiunile României. Iniţial am planificat o masă rotundă în limba română, care ar fi avut această temă. Din păcate nu am putut organiza aceasta până în momentul congresului dar ne străduim în continuare şi în situaţia în care vom reuşi să instituţionalizăm Congresul Secuiesc, mai mult ca sigur că vom putea contura şi acest cadru al dialogului.

F.R.: Din program şi din obiective reiese că acest congres are şi intenţia de edificare a identităţii. Acest lucru înseamnă că această identitate nu este suficient de puternică în sfera comunităţii, cine suntem de fapt şi ce fel de drepturi am putea avea.

B.M.: Identitatea este o identificare dinamică cu regiunea şi dorim să dăm avânt acestui dinamism, să putem stabili care vor fi domeniile de acţiune în viitor. În acest caz identitatea nu trebuie imaginată în forma clasică. În acest caz nu este vorba despre identitatea istorica sau etnică. Discutăm despre identitate în sensul că regiunea este o patrie edificabilă şi există instrumente economice şi politice moderne în acest sens, în această direcţie am dori să extindem problematica identităţii. În secţiunea istorică se va analiza în ce măsură s-a schimbat această identitate. Mesajul constă în faptul că identitatea trebuie edificată întotdeauna conform provocărilor momentului respectiv. Cel de-al III-lea Congres Secuiesc va începe astăzi la Târgu Mureş, iar de mâine se vor angrena şi expunerile din Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. În municipiul reşedință de judeţ din Trei Scaune, expunerile susţinute la Universitatea Sapientia se vor axa pe învăţământ, funcţiile schimbătoare ale caselor de cultură din zona rurală, arhitectură, istorie militară, aspectele sociale ale bunurilor comunitare, modernizarea, politica de dezvoltare şi autoedificarea imaginii Ținutului Secuiesc. Programul detaliat: szekely-kongresszus.ro.

Sursa: Haromszek nr. 8077 din 20.04.2017, autor Fekete Reka

Atenţia pe dezvoltarea regională

Consiliul Naţional Secuiesc salută lucrările Congresului Secuiesc, eveniment care va începe astăzi. În comunicatul emis ieri, preşedintele Izsak Balazs menţionează: Instituţiile care şi-au asumat organizarea au recunoscut necesitatea ideii că viitorul Ținutului Secuiesc constă în consolidarea unei imagini efective a Ținutului Secuiesc, în fundamentarea politicii de dezvoltare care dispune de cadru tradiţional, iar pentru acest lucru sunt indispensabile, în privinţa sferei academice, evaluarea şi prezentarea potenţialului ştiinţific şi profesional al Ținutului Secuiesc – precizează preşedintele CNS. El consideră că actualul congres încearcă să schiţeze cele mai importante coordonate de dezvoltare ale regiunii, ca în lipsa actuală a cadrului instituţional al autonomiei să le putem revedea sub forma unei politici comune utilizabile la nivelul autoguvernărilor.

Sursa: Haromszek nr. 8077 din 20.04.2017

Este nevoie de o atitudine comună

Evenimentele de acasă, imaginea străină deficitară a situaţiei maghiarilor din România indică faptul că este necesară colaborarea organizaţiilor de reprezentare a intereselor, a partidelor, este nevoie de depăşirea prejudiciilor din trecut şi trebuie să se facă abstracţie de simpatiile acestor formaţiuni în rândul partidelor ungare – a declarat deputatul PCM, Kulcsar Terza Jozsef. Kulcsar a evocat evenimentele din ultimele zile. El a declarat că miercuri, doar graţie social-democraţilor nu a trecut legea drapelelor, care ar fi urmat să interzică utilizarea drapelului secuiesc. În opinia sa, iniţiatorii normei juridice ştiu exact că sentinţele judecătoreşti sunt nedrepte şi ilegitime şi tocmai din această cauză au dorit cu orice preţ să forţeze trecerea interdicţiei. Liberalii şi membrii partidului lui Băsescu au vorbit foarte urât despre drapelul şi imnul secuiesc, în contextul ocrotirii normei juridice, însă PSD-iştii au respectat acordul şi nu i-au susţinut. Aceasta este politica. Nici eu nu îi iubesc, dar votul lor a fost important. Dacă am fi luat cuvântul, dacă am fi vorbit despre prejudiciile noastre, şi ei ar fi votat împotriva noastră. În acest caz, a fost mai inteligent să tăcem – a declarat el, în contextul celor întâmplate în parlament. Conform informaţiilor pe care le deţine, Partidul Mişcarea Populară a început acţiunea de strângere de semnături, pentru anularea de către Curtea constituţională a legii adoptate săptămâna trecută, care a extins drepturile lingvistice în sănătate. Partidul iniţiază şi adoptarea legii privind centenarul. Kulcsar a declarat că el nu votează o astfel de normă juridică atâta timp cât nu sunt respectate cele cuprinse în declaraţia de la Alba Iulia. Kulcsar a declarat că în cursul săptămânii trecute a fost în Elveţia, Austria şi Germania şi a observat că acolo nu sunt cunoscute problemele noastre şi că presa occidentală nu scrie despre problemele maghiarilor din Transilvania. El a discutat cu preşedintele partidului şi au decis să încerce să ia măsuri şi în acest plan. Ar fi mare nevoie de o solidaritate maghiaro-maghiară deplină, deoarece dacă fiecare spune altceva şi nu există o comunicare maghiară unitară, nu ne vor auzi glasul – a formulat el.

Sursa: Haromszek nr. 8078 din 21.04.2017, autor Farkas Reka

Au împiedicat interzicerea simbolurilor / Avem nevoie de PSD

Fără PSD, parlamentul ar fi votat o lege care în trei zile ar fi interzis utilizarea drapelului secuiesc şi a imnului secuiesc – a afirmat în cadrul conferinţei de presă de ieri parlamentarul PCM Kulcsar Terza Jozsef. Deputatul le-a mulţumit, în calitate de simplu cetăţean, tuturor celor care au susţinut cazul Beke-Szocs. – Din sentinţă se vede că avem de-a face cu un abuz. Dacă ar fi fost câtuşi de puţin vinovaţi, ar fi primit cel puţin 25 de ani, sau poate i-ar fi spânzurat. Deşi comparaţiile nu sunt pe placul tuturor, este un caz similar cu cazul lui Antal Arpad, Raduly Robert, Mezei Janos şi Horvath Anna: nu contează cine ne (nu) a făcut, important este că este maghiar, şi pentru asta trebuie lovit. Din acest motiv trebuie lăsate de-o parte orice alte preferinţe şi susţinuţi aceşti oameni – a spus Kulcsar Terza, reamintind că nu toţi politicienii conducători au susţinut cazul Beke. – Se pot spune multe despre PSD, pe bună dreptate, însă trebuie observat faptul că fără ajutorul lor nu am fi reuşit să respingem legea care ar fi urmat să interzică utilizarea drapelului secuiesc şi intonarea imnului secuiesc – a precizat Kulcsar Terza. Din informaţiile pe care le deţine deputatul, militanţii de tip Băsescu au strâns deja semnăturile şi au atacat la curtea constituţională legea care face posibilă utilizarea limbii materne în instituţiile de sănătate. A reieşit că acest lucru s-a şi întâmplat deja în după-amiaza zilei de ieri.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 75 din 21.04.2017, autor Erdely Andras

A III-a ediţie a Congresului Secuiesc / A crea o şansă pentru Ținutul Secuiesc

A III-a ediţie a Congresului Secuiesc poate fi un forum foarte important al descoperirii Ținutului Secuiesc – s-a arătat ieri, în deschiderea care a precedat expunerile de la Sfântu Gheorghe. Scopul revigorării congresului organizat pentru prima oară acum 115 ani este de a transforma congresul dintr-un eveniment singular într-o instituţie care să poată oferi baza profesională a planificării politicii comune. Ținutul Secuiesc ar avea nevoie de un slogan, de un motto care să-l definească, de un mesaj pe care să-l înţeleagă oricine – a afirmat docentul universitar Bodo Barna, care a luat cuvântul în numele Universităţii Maghiare Transilvane de Stiinţe Sapienția. Deşi cu unele îndoieli, a formulat totuşi o propunere: Ținutul Secuiesc să devină din nou ceea ce a fost! – A afirmat el, precizând că avem nevoie de un Ținut Secuiesc cu o identitate similară celei de odinioară, însă care să se încadreze în trendul definitoriu al epocii noastre. În cazul comunităţilor obligate la o soartă minoritară, conflictul dintre tradiţie şi modernism devine unul acut, tradiţia se supraevaluează şi poate închide drumul modernismului, însă o comunitate nepreocupată de ziua de mâine, care nu cercetează şi nu caută răspunsuri la provocări, este una slabă – a spus Bodo Barna. Bodo Barna a menţionat că pentru un secui, Ținutul Secuiesc este o legătură, un principiu, un angajament, iar pentru maghiarimea transilvană este piatra de hotar a dăinuirii comunitare. S-a referit şi la faptul că tradiţia congreselor din Ținutul Secuiesc are legătură cu problematica modernizării regiunii. Scopul celei de-a III-a ediţii a Congresului Secuiesc este consolidarea imaginii reale a Ținutului Secuiesc, fundamentarea principiilor politicii de dezvoltare cu un cadru tradiţional, respectiv evaluarea şi prezentarea potenţialului profesional şi ştiinţific al regiunii. Aşadar în proiecte figurează crearea unui forum de specialitate care să funcţioneze sistematic, necesar pentru ca Ținutul Secuiesc să se poată dezvolta în baza unor decizii bine puse la punct, a propriilor resurse, iar actualul congres doreşte să fie primul pas în această direcţie. Nemeth Zsolt, preşedintele comisiei de politică externă a Parlamentului Ungar, a afirmat că congresul este o posibilitate de a descoperi Ținutul Secuiesc. După cum a spus, zilele acestea se caută răspunsuri la întrebări naţionale de destin, de exemplu dacă Ținutul Secuiesc autonom ar putea sau nu trăi din propriile-i resurse, dacă autonomia reprezintă sau nu şi o autonomie economică, ce fel de dezvoltare economică ar putea revigora Ținutul Secuiesc şi cum ar putea fi ajutată evoluţia identităţii regionale. A atenţionat că Ungaria are deja spaţiu de mişcare pentru a ajuta şi din punct de vedere material maghiarimea de peste hotare, iar Ținutul Secuiesc nu are voie să rămână pe dinafara celor care primesc sprijin. Mulţumită congresului, Ținutul Secuiesc ar putea ajunge pe harta ştiinţifică în calitate de regiune de sine stătătoare, autonomă, iar dacă vom avansa pe drumul acesta, cu timpul va ajunge să fie reprezentat ca regiune autonomă şi pe harta administrativă – a spus el. Lucrările congresului au fost salutate de ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Zakonyi Botond, după care primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a afirmat că specialiştii şi politicienii au sarcina comună de a găsi modalitatea prin care Ținutul Secuiesc să devină o regiune competitivă. Primarul şi-a exprimat convingerea că actuala conferinţă va avea rezultate, va putea formula politici publice, planuri de acţiune. Directorul Muzeului Naţional Secuiesc – coorganizator -, Vargha Mihaly, a spus că un astfel de congres ar trebui să fie nu numai un dialog al elitelor, ci valorile sale să ajungă şi la oamenii de rând, pentru a ajuta autoguvernările să ia decizii bune, să facă viaţa de o calitate mai bună. Ferencz Csaba, care a luat cuvântul în numele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) – iniţiator al celei de-a III-a ediţii a Congresului Secuiesc -, a arătat că acest congres ar fi trebuit organizat acum 10 ani. În momentul constituirii CNS, au avut convingerea că elita din Transilvania, din Ținutul Secuiesc va recunoaşte singură calea pe care trebuie să meargă, numai că acest lucru s-a întâmplat cu o întârziere de 10 ani, doar acum a fost conştientizat faptul că Ținutul Secuiesc va avea un viitor doar dacă fiecare va pune câte o cărămidă la această construcţie. A spus că speră că edificarea viitorului secuiesc va avea un nou cadru instituţional. După deschidere, heraldicianul şi colaboratorul nostru, Szekeres Attila Istvan, şi-a prezentat expoziţia alcătuită din steme administrative actuale din Tinutul Secuiesc.

Sursa: Haromszek nr. 8079 din 22.04.2017, autor Farkas Reka

Congresul Secuiesc: multe probleme de bază au rămas / A transforma dezavantajul în avantaj

Congresul Secuiesc, ajuns la a III-a ediţie, a avut ca temă centrală dezvoltarea, modernizarea regiunii. Peste 100 de conferenţiari au vorbit – la Târgu Mureş, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe – despre rezultatele obţinute în domeniile economic, ştiinţific şi cultural şi despre posibilităţile de dezvoltare. Congresul cu durata de trei zile a fost găzduit de facultăţile din Ținutul Secuiesc ale Universităţii Maghiare de Știinţe din Transilvania Sapientia. Mai mulţi conferenţiari au arătat că în pofida celor o sută de ani care au trecut de la prima ediţie a congresului, multe probleme de bază au rămas. Infrastructura drumurilor este deficitară, Ținutul Secuiesc nu este puternic fără marile oraşe. Ținutul Secuiesc a fost întotdeauna o zonă marginală, nu a fost în centrul atenţiei dezvoltărilor industriale şi infrastructurale, însă acest fapt a însemnat şi un fel de avantaj, deoarece în felul acesta s-a conturat o gospodărire şi un mod de viaţă care reprezintă o valoare pentru oamenii secolului al XXI-lea. Să transformăm, aşadar, dezavantajul în avantaj – a declarat dr. Fabian Attila, decan al Facultăţii de Știinţe Economice din cadrul Universităţii Ungaria de Vest. La Sfântu Gheorghe, învăţământul a fost una din cele mai importante teme ale Congresului Secuiesc. Burus Siklodi Botond a spus că deşi este pomenit în legea din 2011, în realitate nu există încă un centru de dezvoltare educaţională care să slujească la perfecţionarea pedagogilor maghiari. Conform unui studiu, în instituţiile de învăţământ din România sunt mari probleme, foarte mulţi elevi de şcoală medie şi de liceu obţin rezultate slabe la testele de interpretare a textelor, iar în acest context, nici Ținutul Secuiesc nu depăşeşte media pe ţară. Mulţi conferenţiari au atras atenţia asupra faptului că trebuie să se profite de posibilităţile secolului al XXI-lea. Introducerea metodelor digitale de învăţământ ar însemna foarte mult -a declarat lingvistul şi profesorul universitar clujean Pentek Janos. Până acum, congresele secuieşti au fost evenimente singulare şi am dori să transformăm această unicitate într-un proces, să le instituţionalizăm. Drept urmare, ne gândim la un cadru instituţional care să aibă chiar şi o bază de date online, în care să fie incluse cercetările legate de Ținutul Secuiesc – care să aibă utilitate în domeniul politicilor publice şi care să slujească scopul iniţial, acela de a încerca să dezvoltăm, să modernizăm Ținutul Secuiesc – a afirmat Bakk Miklos. Organizatorii le vor transmite şi factorilor decizionali rezultatele şi concluziile dezbaterilor pe secţiuni, dorind să-i ajute astfel în activitate pe liderii autoguvernamentali şi pe parlamentari.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 76 din 24.04.2017

Nemeth Zsolt la Sfântu Gheorghe/ Șansele maghiarilor din Transilvania

Sub pretextul unei prezentări de carte, vineri, înainte de masă, la Sfântu Gheorghe a avut loc o întâlnire cu Nemeth Zsolt, preşedintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului Ungar. Discuţiile au căpătat o dimensiune mai amplă, s-a discutat despre prietenie, maghiarii din Transilvania, relaţiile româno-ungare, despre Europa, FIDESZ şi problemele legate de politica mondială. Preşedintele Consiliului judeţean, Tamas Sandor, l-a prezentat pe politicianul ungar ca pe un prieten, cu care relaţiile au fost neclintite şi atunci când relaţia dintre UDMR şi FIDESZ nu a fost lipsită de probleme. Timpul a demonstrat că relaţiile umane sunt mai puternice decât cele politice, iar acest lucru poate fi un indicator şi pe viitor – a spus el. El a evocat rolul lui Nemeth Zsolt în demararea şi dezvoltarea procesului Tusvanyos, a subliniat atitudinea lui consecventă în problemele naţionale. A enumerat instituţiile a căror înfiinţare se leagă de numele acestuia – EMUK, secţia din Sfântu Gheorghe a Sapienția. Nemeth Zsolt se numără printre puţinii politicieni din Ungaria, care îi consideră pe maghiarii de peste hotare nu o resursă umană, ci o valoare. Întotdeauna a insistat să ne descurcăm pe pământul nostru natal – au fost primele cuvinte rostite de Antal Arpad, primarul oraşului Sfântu Gheorghe. Nemeth Zsolt a declarat că în ziua precedentă s-a întâlnit la Bucureşti cu reprezentanţii vieţii politice româneşti şi, indiferent de orientarea lor, aceştia vor să ştie de ce România nu poate fi membră a zonei Schengen şi care este cauza acestui lucru. În opinia lui Nemeth Zsolt, în momentul de faţă există mai multe linii de demarcaţie în cadrul UE, una dintre ele este cauzată de Brexit, cealaltă de diferenţele de opinii dintre Est şi Vest, dar există şi o opoziţie între Nord şi Sud. În legătură cu linia de demarcaţie dintre Est – Vest, a declarat că există nu numai prejudecăţi occidentale, ci şi prejudecăţi central-europene, iar noi îi considerăm zgârciţi pe europenii din zona occidentală. Este foarte important dacă alegem sau nu să renunţăm la speranţa noastră în procesul real al integrării. Atunci când Ungaria declară: să stopăm Bruxellesul, ar dori de fapt să reîntoarcă Bruxelles-ul de pe linia secundară pe linia reală, pentru a-şi putea îndeplini menirea, să fie sustenabil pe termen lung iar obiectivele sale de importanţă vitală să se poată înfăptui – a declarat el. A explicat că atunci când Ungaria luptă pentru Europa statelor naţionale, nu se gândeşte la statele naţionale etnocratice şi omogene, ci la importanţa legitimităţilor de stat membru. În opinia Bruxellesului, adevăraţii europeni au depăşit gândirea în spiritul naţiunii, însă în opinia lui Nemeth Zsolt, acesta este o linie oarbă, care pune sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a UE. În opinia sa, nu este permisă renunţarea la diversitatea identităţilor. El spus că ultimii cinci ani de relaţii ungaro-române au fost o perioadă rece, cu un conţinut politico-naţional marginal. În opinia sa, oamenii se pot aştepta la schimbări şi pe acest front, însă nu este sigur că acesta va avea un ritm accelerat precum evoluţia vremii. Indicatorul acestui sistem de relaţii este oglindit de acordul parlamentar al UDMR: nu calitatea de membru, nu poziţia de opoziţie, ci un acord de susţinere din exterior. În legătură cu atitudinea diferitelor state faţă de Ungaria, a vorbit despre rolul SUA, în sensul că acesta poate fi pozitiv pentru maghiarii din Transilvania. El a numit drept un sprijin deplin faptul că raportul american privind drepturile omului cuprinde cele mai grave problemele ale maghiarilor din Transilvania. În opinia sa, în cadrul UE şi în CE există numeroase posibilităţi în privinţa atingerii scopurilor strategice ale maghiarilor din Transilvania. El a amintit faptul că Comisia Europeană a fost nevoită să accepte Minority Safe Packe, înaintat de către UDMR. Se află în curs de conturare politica externă maghiară transilvăneană independentă şi nu poate decât să o încurajeze aceasta. Obiectivele trebuie formulate, pentru ca statul ungar să aibă ce susţine – a declarat el. Argumentând cu exemple ale situaţiei din Serbia şi Slovacia, el a amintit că politica naţională ungară şi relaţiile de bună vecinătate pot fi armonizate, dar a avertizat şi asupra faptului că este foarte important ca în politica maghiară transilvăneană, tactica paşilor mărunţi să nu însemne renunţarea la obiectivele strategice, la autonomie. Notă: în chenar se menţionează: Cartea sa intitulată Credinţa noastă naşte valori se adresează celor care ar dori să înţeleagă ultimii 28 de ani – a declarat Nemeth Zsolt, în cadrul întâlnirii. Toată lumea are nevoie de o detoxificare politică, pentru el această detoxificare a reprezentat-o redactarea acestor cărţi. Acest volum este o colecţie a discuţiilor din perioada 2002-2012, a unor articole şi scrieri şi clarifică ce a nume de ce a fost făcut. În trecut au apărut două astfel de cărţi scrise de el: Politica naţională despre perioada 1988-1990 (este coautorul acestei cărţi) şi Desfăşurarea maghiară care cuprinde esenţa perioadei 1990-2002 – s-a spus în cadrul discuţiilor din Sfântu Gheorghe.

Sursa: Haromszek nr. 8080 din 24.04.2017, autor Farkas Reka

Congresul Secuiesc / Deficienţele şi posibilităţile învăţământului în limba maghiară

Finanţarea învăţământului superior şi a învăţământului public maghiar din ţară este discriminatorie, ideologia sistemului se referă la excludere şi la discriminare, rezultatele sunt slabe, media bună se datorează doar şcolilor de elită, în învăţământul superior prezenţa studenţilor maghiari este subreprezentată – au declarat conferenţiarii din cadrul secţiunii învăţământ, în cadrul celei de-a III-a ediţii a Congresului Secuiesc, organizat la Sfântu Gheorghe. În cadrul evenimentului s-a mai spus că politica educaţională a UDMR nu are o bază profesională, organizarea învăţământului a fost armonizată cu slaba finanţare, activităţile de atelier funcţionează doar în baza iniţiativelor civile, sistemul Bologna a fost introdus fără o pregătire prealabilă, iar învăţământul maghiar din România nu are o instituţie de bază profesională. În expunerea intitulată Reţea şcolară în Ținutul Secuiesc, strategii, sustenabilitate, colaborare instituţională, Burus Siklodi Botond, preşedintele Uniunii Pedagogilor Maghiari din România, a declarat că în cele 1.111 instituţii educaţionale din Ținutul Secuiesc, 96.810 preşcolari şi şcolari învaţă în limba maghiară, 43.892 în judeţul Harghita, 28.950 în judeţul Mureş şi 23.968 în judeţul Covasna. 55% din gimnaziştii din cele trei judeţe învaţă în clase teoretice şi vocaţionale, iar 45% în clase profesionale. Din cele 1.111 de instituţii maghiare şi mixte, 309 dispun de personalitate juridică independentă, 802 sunt unităţi subordonate, majoritatea acestora funcţionează fără conducere proprie, de multe ori cu 10-15 structuri, ceea ce nu este o soluţie pe termen lung, dar este mai acceptabilă decât varianta închiderii şcolilor. Burus a subliniat lipsa centrului de coordonare, o instituţie educaţională maghiară de perfecţionare. Situaţia finanţării învăţământului public din ţară a fost prezentată de Ferencz Salamon Alpar, directorul Scolii Generale Jozsef Attila din Miercurea Ciuc. În timp ce în ţările dezvoltate, 7-8% din PIB este alocat învăţământului, România şi Bulgaria sunt codaşe, cu 3-4%. Conferenţiarul a subliniat faptul că finanţarea / persoană introdusă în anul 2009 este cea mai dezavantajoasă. Independenţa administrativă locală şi financiară ar putea îmbunătăţi cu mult situaţia – a declarat el. Pletl Rita, profesor în cadrul Universităţii de Ştiinţe Sapientia din Transilvania, a declarat că în zona locuită în bloc de maghiari şi în zona de diasporă există o mare rămânere în urmă în privinţa interpretării textelor, întocmirii analizelor. Rezultatele în cadrul şcolilor profesionale sunt de două ori mai proaste decât cele din şcolile teoretice, iar mediile bune se datorează şcolilor de elită. Inspectoratul şcolar judeţean Covasna, Kiss Imre, a vorbit despre situaţia învăţământului profesional. El a spus că este necesară schimbarea opiniei publice despre învăţământul profesional, este necesară înfiinţarea de centre profesionale puternice. La iniţiativa secretariatului ungar de stat pe probleme de politică naţională, anul 2015 a fost declarat anul învăţământului profesional maghiar de peste hotare, ceea ce a schimbat viziunea despre învăţământul profesional, dar trebuie câştigată şi încrederea părinţilor în privinţa acestui învăţământ. Todor Erika, lector în cadrul Universităţii EMTE-Sapienția din Miercurea Ciuc, a subliniat în expunerea sa intitulată Predarea limbii române în şcolile din Ținutul Secuiesc: dat fiind faptul că în cazul copiilor maghiari limba română nu este limbă maternă, însuşirea acestei limbi poate fi obţinută prin intermediul creării unor competenţe lingvistice. Conferenţiarul a prezentat principiile de bază ale programei şcolare speciale în cazul limbii române, pentru clasele V-VIII. Aceasta se bazează pe viziunea limbii funcţionale, nu prevede autori şi texte obligatorii, conceptele gramaticale nu sunt rigide. Pentek Janos, lingvist la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, consideră că cea mai mare problemă a învăţământului din ţară este lipsa egalităţii în şanse. În opinia sa, faptul că între cele mai bune 80 de şcoli din ţară nu există o şcoală maghiară, este un rezultat al testărilor discriminatorii. Profesorul Pentek a subliniat că există o mare ruptură între învăţământul teoretic şi cel profesional, între învăţământul din zona centrală a localităţilor şi zona de suburbie. În privinţa efectivului studenţilor, maghiarii din ţară sunt subreprezentaţi în comparaţie cu procentul locuitorilor şi cu toate că un procent de 60% a acestora provin din Ținutul Secuiesc, oferta universitară este de doar 40% – a declarat Bodo Barna, profesor în cadrul EMTE Sapienția. Bodo Barna a vorbit despre evoluţia din ultimii 7-8 ani a efectivului studenţilor maghiari. Bodo Barna a declarat: sistemul Universităţii Sapienția EMTE şi a Universităţii Creştine Partium ar trebui sprijinit de către statul român ca şi instituţii cu statut special, care îndeplinesc sarcini comune. Este necesară o colaborare interuniversitară de tipul consorţiilor şi trebuie creată independenţa decizională şi organizaţională a secţiilor maghiare. David Laszlo, rectorul Sapientia EMTE a subliniat faptul că este nevoie de armonizarea activităţilor universităţilor, de edificarea unui sistem educaţional unitar în Bazinul Carpatic. Învăţământul superior agricol a fost prezentat de Nyaradi Imre Istvan, conducătorul centrului de studii Sapientia din Sfântu Gheorghe. Cel de-al III-lea Congres Secuiesc s-a încheiat cu redactarea pachetului de propuneri formulate în cadrul lucrărilor secţiunii învăţământ. În cadrul atelierului coordonat de către Pentek Janos, au fost stabilite domeniile în care responsabilii au formulat propunerile comune. Aceste domenii sunt: instituţia educaţională maghiară, finanţarea, învăţământul superior, situaţia manualelor, predarea specifică a limbii române, învăţământul profesional şi perfecţionarea pedagogilor. Avem încredere că această conferinţă pe tema educaţiei a fost benefică în privinţa identificării lipsurilor şi deficienţelor, în privinţa formulării propunerilor şi contribuie la adoptarea celor mai bune decizii în probleme care vizează învăţământul public maghiar şi cel superior.

Sursa: Haromszek nr. 8081 din 25.04.2017, autor Fekete Reka

Cel de-a III-lea Congres Secuiesc / Șansele bunurilor comunitare

Într-o secţiune desfăşurată la Sfântu Gheorghe în cadrul celui de-al III-lea Congres Secuiesc, specialiştii s-au ocupat de aspectele economice şi sociale ale bunurilor comunitare caracteristice regiunii. După cuvântarea lui Kolumban Gabor, preşedintele Fundaţiei Civitas, Szabo Tohotom, profesor în cadrul secţiei de etnografie şi antropologie din cadrul UBB, Bakai Magdolna, manager de proiect în cadrul Fundaţiei Civitas, şi Pakot Monika, director de program, au susţinut expuneri aplicabile şi în practică. În opinia lui Kolumban Gabor, a fost nevoie de secţiunea despre bunuri comunitare, deoarece tradiţiile economice din Ținutul Secuiesc se leagă de această formă de proprietate, însă procesele din sfera economiei de piaţă o înghit. Potenţialul economic al regiunii poate fi legat de această alternativă. Bakai Magdolna şi Pakot Monika a prezentat programul care aparţine de categoria societăţilor comunitare, astfel de exemple fiind Malomkert din Cernatul de Sus, Brod Art şi Natur Cleen din Dăneşti.

Sursa: Haromszek nr. 8082 din 26.04.2017, autor Ferencz Csaba

Bilingvismul interzis

În judeţul Covasna, locuit în procent de 75% de maghiari, bilingvismul este interzis – reiese din somaţia adresată de prefect, discutată în cadrul ultimei şedinţe a consiliului judeţean, în care prefectul a cerut autoguvernării să pună la dispoziţia solicitanţilor formulare exclusiv în limba română. Dacă pornim de la ideea potrivit căreia prefectul este mâna dreaptă a guvernului, trebuie să spunem faptul că printre sarcinile cele mai importante ale guvernului României se numără persecutarea, prin orice mijloace, a cuvântului maghiar. De pe acele formulare care sunt destinate organizaţiilor civile şi cluburilor sportive, care de multe ori îşi asumă sarcini pe care statul pur şi simplu este incapabil să le îndeplinească. Prefectul de Covasna este în acelaşi timp absurd, revoltător şi cinic. Și din păcate, tipic: această măsură se încadrează perfect în rândul celorlalte acţiuni ale prefectului, toate vizând limitarea utilizării limbii maghiare, interzicerea utilizării simbolurilor noastre comunitare, faptul ca noi să putem simţi în permanenţă că suntem trataţi ca cetăţeni de rangul al doilea de către statul român. Nu au în continuare încredere în noi, ne intimidează şi ne-ar reduce la tăcere. Nu există nimic nou sub soare, am putea spune. Am ajuns la un nou episod al campaniei imposibil de interpretat şi lipsite de sens. Totuşi trebuie să ne ridicăm din nou glasul şi trebuie să semnalăm din nou această manifestare samavolnică din partea puterii, trebuie să protestăm şi să prezentăm în faţa întregii lumi acest prejudiciu. Nu pentru faptul că nu am putea să completăm şi în limba română acele formulare, ci din cauza faptului că este vorba despre o problemă deosebit de importantă, fără soluţionarea căreia nu putem trăi o viaţă normală. Tot acest lucru ni se cuvine. Nu suntem mai prejos de români şi am dori să trăim o viaţă deplină. Este evident faptul că puterea română de stat mizează tocmai pe ideea că mai devreme sau mai târziu ne vom sătura. Dacă ne vom sătura, dacă vom obosi în privinţa protestului care a devenit ceva cotidian, dacă ne vom pierde speranţa, dacă depăşim cele întâmplate şi ne concentrăm pe lucruri mai importante, dacă uităm să cerem explicaţii în legătură cu drepturile pe care le-am obţinut cu dificultate, drepturi garantate de către acordurile internaţionale ratificate de către România, atunci ne putem lua rămas bun de la acestea. În acest caz Sebastian Cucu va învinge şi vor învinge cei care aspiră la asimilare, românii de existenţă, forţele întunecate interesate de amplificarea tensiunilor interetnice. Vom avea cu toţii de pierdut, cei care credem în normalitate, într-o relaţie armonioasă maghiaro-română, în activitatea comună.

Sursa: Haromszek nr. 8084 din 28.04.2017, autor Farcadi Botond

Sf. Gheorghe

16.06.2017

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

 

Tags: , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend