Revista presei maghiare din România, 1 – 31 ianuarie 2018

March 7, 2018 • presa maghiară • Views: 1063

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 01 / 01-15.01.2018

Nr. 02 / 16-31.01.2018

Recunoştinţă profesională pentru heraldistul Szekeres Attila

Dr. Szekeres Attila Istvan, heraldist din Sfântu Gheorghe – colaborator al cotidianului nostru -, a fost desemnat membru corespondent al Academiei Internaţionale de Heraldică. Dr. Szekeres este primul specialist din Transilvania care a devenit reprezentant al instituţiei înfiinţate acum 68 de ani. Printr-o scrisoare remisă înainte de Crăciun, ajunsă însă cu întârziere la destinaţie, a fost înştiinţat heraldistul de către Robert D. Watt şi Nicolas Vernot, preşedintele, respectiv secretarul general al Academiei Internaţionale de Heraldică, cu privire la faptul că la adunarea generală a organismului, derulată pe 11 noiembrie 2017, la Copenhaga, a fost ales, prin vot unanim – în semn de recunoştinţă pentru activitatea derulată în calitate de heraldist -, drept membru corespondent al academiei. Academia Internaţională de Heraldică a fost înfiinţată în 1949, la Paris, sediul acesteia fiind mutat, în 1965, în oraşul elveţian Geneva. 99 este numărul maxim al academicienilor, însă, conform evidenţei, în momentul de faţă există doar 71. De asemenea, există şi 68 de membri corespondenţi. Din Ungaria, un academician şi un membru corespondent – dr. Bertenyi Ivan, respectiv dr. Kormendi Tamas – au legătură cu academia, iar din România, dr. Tudor-Radu Tiron, heraldist din Bucureşti, este reprezentant – în calitate de membru corespondent – al academiei.

Sursa: Haromszek din 04.01.2018

O viaţă întreagă în slujba naţiunii / Rămâne exemplul nostru

Ne amintim de împlinirea a 110 ani de la naşterea (8 ianuarie 1908) grofului transilvan Czegei Wass Albert, ofiţer de armată, scriitor, poet, personalitate publică şi politician. Activitatea sa a fost o aşchie în ochii puterii bucureştene asupritoare a maghiarilor transilvani, şi nu numai în timpul dictaturii comuniste şi a pseudodemocraţiei care i-a urmat, ci şi în perioada interbelică. Într-un fel sau altul, cuceritorii i-au înlăturat întotdeauna pe aceia care şi-au apărat cosangvinii ajunşi la ananghie şi împinşi în pragul dispariţiei. Ştiau că unui popor constrâns în interiorul unor graniţe străine, privat de bunuri, evacuat şi instituţiile sale şi prigonit pe pământul său natal, nu-i mai rămâne alt sprijin decât trecutul şi personalităţile marcante ale acestuia. O comunitate care nu îşi cunoaşte istoria, renunţă, cu timpul, la limba, la cultura sa, iar atunci nu mai alcătuieşte o naţiune. Tocmai din acest motiv, puterea străină care i-a confiscat proprietăţile şi l-a obligat să ajungă în exil nu i-a iertat niciodată lui Wass Albert faptul că până în ultima clipă, acesta a rămas învăţătorul, sprijinul şi purtătorul de cuvânt al poporului său. Un tribunal comunist întrunit în grabă l-a condamnat, în baza unor acuzaţii scornite, la moarte (1946), iar din acela moment, a încercat să-i şteargă din conştiinţa publică până şi amintirea. Nu va reuşi însă niciodată. El este eroul, exemplul nostru, îndrumătorul nostru spiritual, şi aşa va rămâne în veci.

*** Cu ocazia împlinirii a 110 ani de la naşterea scriitorului, în localitatea ungară Bonyhad a fost amplasată o statuie de bronz a lui Wass Albert. La eveniment a fost prezent şi secretarul de stat Potapi Arpad Janos, deputat de Bonyhad. Poate nu le-am putea da prigonitorilor un răspuns mai ferm decât acela că un milion de compatrioţi ai noştri maghiari de peste hotare au devenit, şi constituţional, membri ai naţiunii, iar printre ei se numără şi fiul scriitorului transilvan, groful Wass Miklos -a anunţat secretarul de stat.

Sursa: Szekely Hirmondo din 08.01.2018, autor Bedo Zoltan

Autodeterminare interzisă

Un întreg colectiv al politicienilor români s-a înfuriat în urma declaraţiei proautonomiste semnată de liderii UDMR, PCM şi ai PPMT. Deşi documentul este unul oarecum anemic – arată clar că noţiunea de autonomie nu este definită cu exactitate, ca urmare, membrii comunităţii maghiare înţeleg prin ea ceea ce-şi doreşte fiecare -, demnitarii şi analiştii, cărora le face plăcere să cocheteze cu naţionalismul, nu-şi pot permite să nu se folosească de o astfel de situaţie. Tonul a fost dat de Liviu Dragnea, care a afirmat că autonomia este neconstituţională, inacceptabilă şi nu poate reprezenta obiectul negocierilor. A aderat, printre primii, la grupul vociferatorilor şi Ludovic Orban, conducătorul liberalilor naţionali, care a respins, invocând tot legea fundamentală, declaraţia autonomistă, repetând teoria eternă: România este un stat unitar şi indivizibil. Deputatul Eugen Tomac, vasal devotat al lui Traian Băsescu, a calificat declaraţia comună a liderilor partidelor maghiare ca fiind o provocare grosolană, cu toate că – în opinia lui Tomac – statul român a manifestat mereu înţelegere faţă de minorităţi. Printre analişti, iese în evidenţă Cosmin Guşă, proprietarul postului Realitatea Tv, prin ideile pe care le-a exprimat în felul următor: partidele maghiare generează în mod conştient tensiuni sociale în anul centenarului, acţiunile lor fiind armonizate de guvernul ungar. Cea mai grăitoare este însă opinia exprimată de un deputat social-democrat prea puţin cunoscut. Deputatul de Botoşani, Răzvan Rotaru ar încheia – pentru totdeauna – tematica autonomiei printr-un referendum. Acesta propune ca şeful statului să anunţe un referendum, în cadrul căruia cetăţenii ar putea răspunde la următoarea întrebare: „Sunteţi de acord cu autonomia teritorială, locală sau culturală a cetăţenilor de naţionalitate maghiară din România?” Demnitarul populist s-ar baza pe faptul că, în anul centenarului, tabăra celor înverşunaţi ar mătura cu plăcere de pe masă problema autodeterminării, însă ducerea acesteia până la referendum este deja o idee patologică. Respingerea în acest mod a declaraţiei proautonomiste nu este de fapt surprinzătoare, semnalează poziţia consecventă, recalcitrantă a reprezentanţei politice a naţiunii majoritare, şi reflectă excepţional lipsa toleranţei faţă de minorităţi. Lipseşte inclusiv capacitatea de a înţelege, prea puţin poate fi regăsită intenţia de a cunoaşte şi punctele de vedere susţinute de latura cealaltă. Majoritatea se identifică nu cu principiile istoricului român Lucian Boia, care a spulberat miturile, ci cu teoria de stat naţional a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, potrivit căreia, în România, problema minorităţilor a fost soluţionată o dată şi pentru totdeauna. Mai mult de atât, astăzi ni se mai transmite şi mesajul acela că este inoportun să se discute despre autodeterminare, fiind chiar interzis să se pomenească de aceasta ca fiind un scop politic.

Sursa: Haromszek din 10.01.2018

Interviu cu episcopul Kato Bela / Pe ce se vor cheltui cele 90 milioane de euro?

Eparhia Reformată din Transilvania preconizează să efectueze – din sprijinul în valoare de 90 milioane de euro primit, la finele lunii decembrie, din partea guvernului ungar – extinderea şi modernizarea clădirii şcolilor, restaurarea bisericilor şi a imobilelor monument, precum şi construirea unei tabere de tineret – ne-a informat episcopul eparhiei. Kato Bela este convins că maghiarimea din Transilvania va putea dăinui doar datorită tinerilor bine pregătiţi, care trăiesc şi profesează în cadrul comunităţii, pentru că oricine poate să ofere oricât de mulţi bani, în lipsa moştenitorilor nu există continuare. Cu ierarhul bisericii am discutat despre obiectivele bisericii reformate.

Kato Bela: În ultimii cinci ani, Eparhia Reformată din Transilvania a insistat să asigure a stare a instituţiilor existente şi să construiască unele noi în aşa fel încât acestea să asigure o atmosferă plăcută pentru oameni şi biserica însăşi. În îndeplinirea acestui obiectiv a ajutat în ultima perioadă şi acordă ajutor şi acum guvernul ungar, care se gândeşte în popor şi naţiune, şi ştie, dacă sprijină aici aceste instituţii, va contribui la păstrarea identităţii şi a culturii, la dăinuirea maghiarimii din Transilvania. Mulţi de pe scena luptei politice susţin că, prin aceste ajutoare, guvernul ungar vrea să cumpere voturi, deşi acesta nu vrea să facă nimic deosebit aici, ci doar răspunde solicitării noastre. Scopul nostru este să putem dăinui aici, pe propriul pământ natal.

Fekete Reka: – Care sunt instituţiile construite sau care se află în curs de construcţie cu sprijinul guvernului ungar?

Kato Bela: – Am susţinut mereu că merită investit în copiii, în tineret. Scopul propus îl reprezintă instituţiile de învăţământ proprii, de la grădiniţă până la universitate. Acest scop se şi îndeplineşte treptat, deşi procesul a demarat în sens invers. Am construit universitate şi am ajuns până la creşă. Din sprijinul acordat recent vrem să continuăm reabilitarea şcolilor noastre. La Cluj, şcoala noastră profesională se bucură de o popularitate deosebită, e nevoie de construirea unui cămin şi a unor ateliere. De asemenea, vrem să realizăm reabilitarea integrală a Colegiului Reformat, iar la şcoala Apaczai am început construirea unui nou corp de clădire. Este nevoie de extinderea gimnaziului şi la Odorheiu Secuiesc. La Târgu Secuiesc, nu avem clădire pentru şcoală, acolo ar trebui construite anexe ale clădirii actuale. La Sfântu Gheorghe, clasele elementare funcţionează în clădirea „Kos Karoly”, vrem să mutăm şi clasele V-VIII în viaţa publică, ca atare, e nevoie de construcţie, aceasta este preconizată să fie realizată lângă grădiniţa de vizavi. Sunt vizate însă nu numai aceste şcoli, ci toate celelalte. Vrem să construim şi creşe peste tot în Transilvania, însă acest lucru intră deja în programul guvernului ungar vizând construirea grădiniţelor de dincolo de graniţe.

F.R.: – Din sprijinul acordat de guvernul ungar, vor fi restaurate şi biserici.

K.B.: – Anul trecut, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la reforma protestantă am finalizat construirea bisericii din strada Lăcrămioarei din Sfântu Gheorghe, respectiv a bisericilor din Floreşti, Dejuţiu, Sânpaul, însă şi în momentul de faţă, pa masa mea zac cererile privind reabilitarea a 300 de biserici din cele 500 existente. Din sprijinul actual vom reabilita biserici monumente, printre care şi cele din Trei Scaune, respectiv bisericile din diasporă, aflate într-o stare de degradare avansată.

F.R.: – Jumătate din sprijinul în valoare de 90 milioane de euro este destinată restaurării bisericilor, restul fiind folosit pentru dezvoltarea instituţiilor şi diverse programe. Acestea din urmă, în ce domeniu vor fi derulate?

K.B.: – Moştenitorii ne-au oferit în donaţie castelul din Bahnea, aflat într-o stare de degradare avansată. Vrem să restabilim starea iniţială a acestuia. De asemenea, vrem să înfiinţăm centrul de pregătire al uniunii naţionale a femeilor, iar în vecinătatea acestuia intenţionăm să construim un hotel cu o sală de conferinţe. Un alt proiect vizează înfiinţarea unei tabere de tineret, care să găzduiască 1.000-1.200 de tineri. Aceasta ar urma să fie amenajată în împrejurimea lacului Zetea. Am deschis, lângă sediul episcopiei, un birou de investiţii, unde activează ingineri, economişti, având în vedere că biserica nu are pregătire pentru derularea unor astfel de construcţii, şi nu ne putem permite să greşim nici din punct de vedere profesional, dar nici din punct de vedere financiar.

Sursa: Haromszek din 06.01.2018

Tudose i-ar spânzura lângă drapele pe secui

Premierul Mihai Tudose consideră că nu trebuie acordată o importanţă prea mare faptului că UDMR, Partidul Civic Maghiar şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania au semnat o poziţie comună în privinţa armonizării ideilor autonomiste maghiare din Transilvania. În cadrul unei emisiuni tv, premierul a spus că, în cazul în care drapele secuieşti vor fi arborate pe faţada instituţiilor locale, vor flutura lângă acestea şi responsabilii la nivel local. Din cauza afirmaţiilor insultătoare la adresa comunităţii maghiare din Ţinutul Secuiesc, preşedintele executiv al UDMR îl somează pe premier să-şi prezinte scuzele. Premierul a făcut declaraţii prin telefon, miercuri seară pentru postul tv de ştiri Realitatea care a dedicat o seară întreagă problemei maghiare din România. Premierul a precizat: ideea lansată de partidele maghiare nu trebuie ignorată, subestimată, dar nici nu-i trebuie acordată o importanţă prea mare. „După părerea mea, aceasta se referă doar la anul acesta. Este o tentativă de arborare a drapelelor, ca noi să sărim la ei, ca ulterior să aibă şi ei motiv să sară înapoi la noi. În felul acesta anul centenarului să devină anul lăturilor cu vecinii” – a formulat premierul. Mihai Tudose a pomenit şi de faptul că partidele maghiare, care corelează proiectele privind autonomia, nu reprezintă o forţă politică însemnată în România. La întrebarea moderatorului dacă răspunsul premierului este că „aceasta (adică autonomia) este exclusă?”, Mihai Tudose a spus că „nu poate intra în discuţie”. Participanţii la emisiune au considerat că este deosebit de grav că partidele maghiare din România au ajuns la un acord comun în problema autonomiei datorită intermedierii lui Szili Katalin, însărcinat al premierului ungar, şi au contestat faptul că guvernul român nu a protestat faţă de acest lucru. Portalul dcnews.ro a publicat integral declaraţiile făcute de premier. Aici apar şi părţile care în cadrul emisiunii tv de miercuri seară au fost greu de înţeles din cauza legăturii telefonice de slabă calitate. Conform postării, premierul ar fi spus şi următoarele: „Dacă acel drapel va flutura în vânt, vor atârna acolo şi responsabilii la nivel local”. Porcsalmi Balint, preşedintele executiv la UDMR, i-a solicitat ieri premierului Mihai Tudose să-şi revoce afirmaţia referitoare la aspiraţiile autonomiste maghiare şi să-şi prezinte scuzele. Într-un comentariu în limba română, postat pe reţelele de socializare, Porcsalmi Balint a calificat declaraţia făcută de premier, miercuri seară, ca fiind una iresponsabilă şi nedemnă de funcţia de premier. În aprecierea lui Porcsalmi, prin afirmaţia sa ce evocă vremurile primitive şi medievale, premierul a ameninţat în mod clar comunitatea maghiară din Ţinutul Secuiesc. Mihai Tudose poate semnala cu nu este de acord cu o declaraţie sau cu un proiect politic, „dar nu-i poate trimite la spânzurătoare pe cei care nu sunt de acord cu el”.

Sursa: Haromszek din 12.01.2018

Dreptul lui Tudose

Nemeth Zsolt consideră că premierul român a comis o sinucidere politică. Preşedintele comisiei de politică externă a Parlamentului s-a referit la această chestiune în discursul rostit sâmbătă (13.01), la Cluj, în prezenţa liderilor partidelor maghiare din Transilvania. După cum a declarat politicianul ungar, colaborarea regională central-europeană bate la uşă, iar Românai trebuie să decidă dacă doreşte sau nu să participe şi ea. În opinia sa, dacă România doreşte să participe la această colaborare, colaborarea sa cu maghiarii şi cu Ungaria este inevitabilă. Preşedintele comisiei a comentat afirmaţia premierului român Mihai Tudose astfel: a avut dreptul să aleagă această formă a sinuciderii politice. Politicienii nu prea supravieţuiesc în Europa unor astfel de afirmaţii – a opinat el.

Sursa: Szekely Hirmondo din 15.01.2018

Cineva spune cu totul altceva în problema autonomiei / Lipsa unităţii

Opiniile sunt foarte împărţite cu privire la faptul că deputatul Kulcsar Terza Jozsef a depus de unul singur în parlament statutul de autonomie al CNS. În conferinţele de presă de anul trecut, deputatul Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei judeţene Covasna a PCM, a declarat în repetate rânduri că el a mers în parlament pentru a înainta statutul, şi, indiferent ce se va întâmpla, va face acest lucru. Kulcsar a afirmat că s-a zbătut mult pentru a-şi convinge colegii de fracţiune să semneze iniţiativa, însă fără succes, ba mai mult, au încercat să-l facă să renunţe. Într-un final, s-a decis să înainteze statutul sub forma unei iniţiative individuale. Ceilalţi deputaţi de Trei Scaune spun însă că acest lucru nu este adevărat. Pe de-o parte, Kulcsar nu le-a spus niciodată în şedinţele fracţiunii să susţină statutul, iar pe de altă parte nu este clar de ce a depus varianta CNS, după ce PCM şi UDMR elaboraseră împreună o variantă proprie. Răspunzând solicitării noastre, Benko Erika a afirmat că i-a adus în repetate rânduri şi limpede la cunoştinţa lui Kulcsar că ea va semna proiectul statutului, însă preşedintele PCM a evitat-o cu bună ştiinţă. „Poziţia mea în această chestiune este similară cu poziţia UDMR: pentru a nu fi respins din prima, statutul ar fi trebuit să fie înaintat în concordanţă cu revizuirea constituţiei şi cu cel puţin 200.000 de semnături. În felul acesta, am fi putut arăta voinţa şi forţa comunitară – susţine ea. – Cred că este o idee proastă faptul că statutul a fost înaintat ca o iniţiativă individuală, deoarece în felul acesta, mesajul este că autonomia nu este susţinută de o voinţă populară, nu există forţă, iar din acest motiv, nici nu trebuie luat în serios”. „Aş dori să precizez că deputatul Kulcsar nu mi-a spus că va înainta statutul şi nu mi-a cerut să-l susţin cu semnătura mea, deşi i-am semnalat clar că în cazul în care se va ajunge la înaintarea statutului, aş dori să-mi dau şi eu semnătura de susţinere, chiar dacă eu cred că acest proiect ar trebui depus într-un pachet de revizuire a constituţiei” – a precizat deputata. Marton Arpad declară că a avut reţineri cu privire la data înaintării, iar anul 2018 ar fi fost un an bun în care să li se reamintească românilor de promisiunile de acum 100 de ani. El nu este de acord cu înaintarea statutului CNS. „Acest proiect sângerează din o mie de răni, nu s-a pus niciodată problema să îl înaintăm, deoarece nu este bun. Şi PCM a fost de acord cu acest lucru, astfel că am elaborat împreună o variantă. În şedinţele fracţiunii nu a adus nimeni în discuţie acest subiect şi nici nu a spus nimeni iată iniţiativa, semneaz-o” – a afirmat Marton Arpad, adăugând că după părerea sa, această acţiune nu avansează cu nimic cauza autonomiei. Şi senatorul Fejer Laszlo se consideră proautonomist şi consideră şi el că ar fi trebuit să se înceapă cu revizuirea constituţiei şi ar fi trebuit înaintat statutul UDMR-PCM.

Sursa: Szekely Hirmondo din 22.01.2018, autor Erdély András

Poate fi semnat şi ulterior

De un an tot spun că voi înainta statutul – a declarat Kulcsar Terza Jozsef într-o conferinţă de presă de marţi (23.01), ca reacţie la afirmaţiile deputaţilor de Trei Scaune, publicate în cotidianul nostru, care susţineau că nu au fost informaţi cu privire la înaintarea, de către Kulcsar, în parlament, a statutului. Kulcsar susţine că „a discutat în continuu” cu UDMR, iar data înaintării în parlament a fost stabilită împreună cu preşedintele uniunii, Kelemen Hunor, şi cu liderul fracţiunii UDMR din camera deputaţilor, Korodi Attila. Kulcsar a mai declarat că „nu este cinstit” ca aceia care „28 de ani nu au făcut nimic”, să îl atace acum pe cel care a înaintat statutul. A mai afirmat că proiectul poate fi semnat şi ulterior de către cei care vor să îl sprijine. Preşedintele PCM a notat că nu a înaintat statutul întocmit de UDMR şi PCM, deoarece el este „trimisul Consiliului Naţional Secuiesc”. A adăugat că PCM începe să strângă semnături pentru aprobarea, de către parlamentul român, a proiectului de autonomie înaintat în 22 decembrie 2017.

Sursa: Szekely Hirmondo din 25.01.2018, autor Erdély András

„Şi” în loc de „doar”

Maghiarii din Bazinul Carpatic au rămas stupefiaţi în urma afirmaţiei făcute de fostul premier Mihai Tudose referitoare la utilizarea drapelului secuiesc. Despre situaţia minorităţii maghiare din România, problema privind autonomia şi centenarul deciziei de la Alba Iulia au fost purtate discuţii cu Kato Bela, episcopul Eparhiei Reformate din Transilvania. – În ultimele săptămâni, s-a manifestat din nou un interes sporit faţă de problema privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Ce ar putea însemna această posibilitate pentru maghiarii din Transilvania? – Noi, cei din cadrul bisericii, ştim că problema privind autonomia vizează de fapt existenţa însăşi. Dacă biserica nu dispune de legi, resurse şi posibilităţi independente, se asimilează şi încetează să mai existe. Tocmai pentru acest motiv, noi susţinem în totalitate înfiinţarea comunităţilor care sunt capabile la autodeterminare şi care sunt în stare să stabilească cum este mai bine pentru ei. Acest lucru nu înseamnă că „cetatea nu are uşă”, însă dăinuirea necesită o oarecare separare şi autodefinire, pentru că altfel vom dispărea pur şi simplu în totalitate în lumea globală. – Actuala elită politică nu iniţiază deocamdată dialog pe tema respectivă. Ce efect a avut asupra celor din regiune afirmaţia lui Mihai Tudose vizând utilizarea drapelului? – Ne-am obişnuit deja că politicienii fac uneori afirmaţii stupefiante, acestea au însă şi consecinţe. În anul centenarului deciziei de la Alba Iulia, atmosfera este în mod deosebit de agitată: statul român vrea să impună sărbătorirea, însă în urma unor astfel de afirmaţii grosolane, apropierea şi gândirea comună devin imposibile. Poate cel mai supărător este faptul că partidele politice române nu s-au delimitat imediat de cele întâmplate, având în vedere că această învăluire în tăcere ar putea învenina, pe termen lung, viaţa comunităţii. Pe termen scurt, acestea nu au aparent consecinţe, însă din cauza lor, minoritatea maghiară din Transilvania simte aşa că nimic nu s-a schimbat în ultimii 100 de ani, şi prăpastia ce ne desparte doar se adânceşte. – În situaţii de acest gen ne este greu să reacţionăm în mod ponderat, totuşi, creştinismul nostru ne obligă să procedăm ca atare. – Ştim că vorbele deseori ne fac să suferim, vorbele ucid, însă există cazuri în care nu trebuie date replici, ci trebuie mai degrabă să ne liniştim, pentru că putem constata că atacurile lansate ne pot determina uneori să fim mai fermi şi ne ajută să urmăm calea cea bună. – În această atmosferă, se poate imagina ca parlamentul român să se ocupe de petiţia protestanţilor saşi şi maghiari din Transilvania şi 13 ianuarie să fie declarată drept ziua libertăţii religioase? – Sper că se va putea întâmpla acest lucru, depinde de partidele guvernamentale din România care va fi decizia adoptată, dacă ele vor înţelege importanţa păcii religioase. Am trecut prin multe în ultimele secole şi ni le asumăm cu mândrie, însă acest lucru nu înseamnă că vrem să-i excludem pe alţii din această moştenire. De ce nu ar putea fi aceasta şi a lor? De ce nu ar putea fi comună această comoară? – Cum atrag atenţia maghiarii transilvăneni asupra acestor comori comune în anul centenarului deciziei de la Alba Iulia? – UDMR şi-a lansat programul intitulat „O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România”, care prezintă valorile din trecutul nostru de o mie de ani. Vrem, în calitate de maghiari, să le amintim tuturor că am trăit, am muncit şi am activat aici şi în ultimii o sută de ani. În ultimul mileniu, pe teritoriile populate de poporul maghiar au fost obţinute realizări serioase, suntem mândri că anumite valori – cum este şi pacea religioasă de la Turda – sunt roadele muncii comunităţii maghiare, însă acestea pot reprezenta aceleaşi valori şi pot deveni moştenire şi pentru alţii. – În astfel de condiţii, cum ar merita să fie reprezentată posibilitatea convieţuirii paşnice? – Ceea ce accentuăm noi aici, în Transilvania, este acel „şi” în loc de „doar”. Nu vrem să excludem pe nimeni, Transilvania este patria tuturor celor care se nasc pe acest pământ. Nu putem spune şi nici nu vrem să spunem că cineva ar trebui să plece de aici, pot convieţui aici în mod paşnic diferite naţiuni. Acest lucru însă presupune recunoaşterea drepturilor lingvistice – în acest sens ar reprezenta soluţia eventuala autonomie. Atunci când puterea spune că Ţinutul Secuiesc nu există, existenţa celor din regiune, existenţa noastră este pusă la îndoială, şi mesajul ce ni se transmite este acela că „sunteţi nimeni”. Acest lucru creează o stare conflictuală, în care noi trebuie să găsim soluţia cea mai bună.

Sursa: Haromszek din 25.01.2018

Plângere către instanţă împotriva lui Tamas Sandor

Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a fost chemat ca martor vineri, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov. După cum a reieşit, preşedintele administraţiei judeţene a fost acţionat în instanţă de Mircea Diacon, şeful Comisariatului pentru Protecţia Consumatorului Covasna, fiind acuzat, între altele, de susţinerea cultului public al persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, crime împotriva umanităţii şi de crime de război, respectiv de promovarea, în public, a unor idei şi ideologii rasiste, legionare sau xenofobe. Preşedintele consiliului judeţean ne-a precizat: Mircea Diacon s-a simţit foarte deranjat de afirmaţia sa în care a comparat comportamentul acestuia şi al unor colegi de-ai săi cu activitatea derulată odinioară, în America, de gruparea rasistă Ku-Klux-Klan. Acesta este motivul pentru care Mircea Diacon a depus plângere împotriva sa, iar parchetul a fost nevoit să demareze procedurile. Conform plângerii înaintate de denunţător, afirmaţia lui Tamas contravine prevederilor din ordonanţa de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea promovării cultului organizaţiilor sau simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, şi a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea crimelor împotriva păcii sau a umanităţii. Infracţiuni de acest gen sunt pedepsite cu închisoare de la trei luni la trei ani. Tamas Sandor a informat procurorii: deşi fusese citat ca martor, el este de fapt făptaş, având în vedere că el însuşi a declarat că comisariatul pentru protecţia consumatorului din judeţul Covasna funcţionează la fel ca acum o sută de ani Ku-Klux-Klan-ul din America, aplică, cu sprijin din partea statului, dublul etalon şi vrea să stigmatizeze un grup etnic. Tamas a mai menţionat că este vorba de o eroare în interpretare, având în vedere că el nu a salutat gruparea Ku-Klux-Klan, dimpotrivă: activitatea şefului de la protecţia consumatorului a comparat-o cu manifestările organizaţiei rasiste de odinioară. Tamas Sandor a scris o declaraţie, după care procurorii l-au informat că va fi înştiinţat ulterior despre rezultatele anchetei: dacă procedurile vor fi suspendate sau va fi pus sub acuzare.

Sursa: Haromszek din 27.01.2018

Alegerile din Ungaria / Accelerarea procesului de înregistrare

În scaunul Sepsi, aproximativ 10.000 de persoane s-au înregistrat până acum în listele electorale, fiind vorba de o creştere cu 3.000 a numărului total înregistrat acum patru ani. Reprezentanţii PPMT şi ai CNMT vor face tot posibilul şi în cele ce urmează ca să le acorde ajutor tuturor celor care vor să participe la alegerile parlamentare din Ungaria – a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă, Kolcza Istvan, preşedintele din scaunul Sepsi al Partidului Popular Maghiar din Transilvania. Kolcza Istvan a menţionat: există două modalităţi de înregistrare. Formularul venit de la biroul electoral poate fi retrimis prin poştă, în cazul acesta fiind recomandat ca acesta să fie expediat cu câteva zile înainte de termenul de 25 martie, ca să fie sigur că va ajunge la timp. Se poate înregistra şi online în listele electorale, Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania au creat un site – valasztas.info – pentru cei care doresc să se înregistreze. Le acordă ajutor celor interesaţi şi colaboratorii, voluntarii, reprezentanţii autoguvernamentali din cadrul formaţiunilor, birourile acestora fiind contactate de mii de persoane. Este în curs de derulare şi munca pe teren. La Sfântu Gheorghe şi în satele învecinate, voluntarii umblă din casă în casă ca să-i ajute pe cei care nu au posibilitatea să se deplaseze la birourile celor două formaţiuni. PPMT şi CNMT vor acorda ajutor şi în transmiterea voturilor prin corespondenţă – a promis Kolcza Istvan -, modalităţile urmând să fie prezentate ulterior.

Sursa: Haromszek din 30.01.2018

Sf. Gheorghe

05.03.2018

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

Tags: , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend