Revista presei maghiare din România, 15 – 31 iulie 2017

August 8, 2017 • presa maghiară • Views: 756

Revista presei de limbă maghiară din județele Covasna și Harghita în traducerea Centrului European de Studii Covasna – Harghita.

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 14 / 15-31.07.2017

Sâmbătă va lua cuvântul şi Orban Viktor / Tusvanyos punct sigur

Preşedintele din partea FIDESZ al comisiei de politică externă din cadrul Parlamentului, Nemeth Zsolt, a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă de vineri (14.07), de la Budapesta, că programele de la cea de-a XXVIII-a ediţie a Tusvanyos se vor derula în 28 de corturi. Tusvanyos este cel mai serios festival transilvan, universitatea liberă a universităţilor libere – a adăugat el. Referindu-se la motto-ul manifestării, a declarat că Tusvanyos este un punct singur ca universitate liberă, deoarece este vorba despre o instituţie de 28 de ani. Si este un punct sigur şi pentru că politica naţională ungară se întrepătrunde cu Tusvanyos, acolo se nasc idei foarte însemnate. A făcut referire şi la conceptele de autonomie şi unificare naţională transfrontalieră, subliniind că drumul până la aceasta din urmă este încă destul de lung. Motto-ul înseamnă – a mai arătat politicianul – că faptul că Tusvanyos reprezintă inclusiv o lume de valori politice, iar într-o perioadă schimbătoare, importanţa acesteia creşte. Referindu-se la declaraţia făcută de preşedintele american Donald Trump la Varşovia, care a afirmat că înnoirea Occidentului trebuie să se bazeze pe valori, politicianul a arătat că universitatea liberă este o extraordinară ocazie de a reacţiona la această afirmaţie. A mai arătat că în calitate de preşedinte al V4, Ungaria va încerca să-şi împărtăşească valorile şi cu Slovacia, Cehia şi Polonia, şi să creeze o platformă comună.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 133 din 17.07.2017

Klaus Iohannis, în Ţinutul Secuiesc

Speranţă pentru dialog După vizita de la Miercurea Ciuc, Klaus Iohannis a sosit la Sfântu Gheorghe. Preşedintele a fost întâmpinat, în piaţa centrală, cu aplauzele sporadice ale celor câţiva pietoni, apoi a traversat piaţa fiind însoţit de Antal Arpad şi Tamas Sandor. La sediul consiliului judeţean, şeful statului a participat la o consfătuire cu uşile închise cu preşedinţii administraţiilor judeţene din Harghita, Covasna şi Mureş, respectiv cu primarii din cinci oraşe cu rang de municipiu, urmând o întâlnire cu reprezentanţii clusterelor. In urma evenimentului, apreciind vizita şefului statului, Antal Arpad a precizat: i-au spus clar preşedintelui că comunitatea transilvăneană se confruntă cu multe probleme, printre care sunt şi unele specifice, pentru care soluţii de fond pot fi găsite doar prin înfăptuirea autonomiei teritoriale. Aceasta nu înseamnă hotare, separare, având în vedere că ţara este nu numai a românilor. Este nevoie de garanţii că, în ţara asta, comunitatea îşi va putea menţine identitatea etnică. S-a pomenit – în prezentarea susţinută de Peter Ferenc, preşedintele administraţiei judeţene Mureş – şi de cazul, devenit deja intolerabil, al şcolii romano-catolice din Târgu Mureş, totodată, s-a reproşat şi faptul că România a adoptat poziţie împotriva iniţiativei pentru protecţia minorităţilor Minority Safe Pack. Cu ocazia plimbării în piaţa centrală, Antal Arpad a atras atenţia preşedintelui şi asupra cazului privind renaţionalizarea Colegiului Szekely Miko, respectiv asupra obstrucţionărilor – cum este, de exemplu, problema vizând denumirea străzilor – venite din partea prefectului. Seful statului a fost atenţionat şi asupra faptului că, în urma aderării la NATO şi UE, a început ştirbirea drepturilor minoritare. Antal Arpad a constatat sinceritate şi atitudine deschisă din partea preşedintelui, şi speră că ar putea demara şi dialogul pentru care nu s-a dovedit să fie până acum partener. Tamas Sandor a apreciat faptul că Klaus Iohannis este primul preşedinte care, în cadrul unei vizite oficiale, a tratat cele două judeţe ca pe unul singur, mai mult de atât, fusese inclus şi judeţul Mureş. Tamas a apreciat ca fiind un aspect pozitiv şi acela că Iohannis este primul preşedinte care a acceptat să primească drapelul secuiesc. In ceea ce priveşte posibilele beneficii ale vizitei preşedintelui, Tamas a menţionat: şeful statului a fost în mod vizibil pus pe gânduri de anumite probleme ridicate, şi crede că există speranţă pentru continuarea dialogului.

Sursa: Haromszek nr. 8151 din 19.07.2017, autor Nagy D. Istvan

În opinia lui Semjen Zsolt, a demarat un oarecare dialog / La un pas de autonomie

Tusvanyos este un simbol al dăinuirii maghiare, pentru că aceasta este o întâlnire nu numai a maghiarilor transilvani, ci a întreg Bazinului Carpatic – ne-a declarat vicepremierul ungar Semjen Zsolt la Tusvanyos. In opinia sa, Tusvanyos este o bună ocazie pentru inventarierea celor mai importante probleme de politică naţională şi tot aici se derulează la un oarecare nivel şi un dialog româno-maghiar. In planul politicii naţionale există rezultate uriaşe – a notat Semjen. De exemplu, comparativ cu anul 2010, sprijinul în domeniu este de 10 ori mai mare, iar în privinţa naturalizării, zilele trecute a fost depusă cererea cu numărul un milion pentru acordarea cetăţeniei. Asta înseamnă că 845.000 de maghiari au depus deja în Bazinul Carpatic jurământul pentru cetăţenie, alţi 120.000 şi-au recăpătat cetăţenia în diasporă, iar 35.000 de cereri au fost respinse. In legătură cu vizita preşedintelui român Klaus Johannis în Ţinutul Secuiesc, Semjen Zsolt a spus că tot ceea ce merge în direcţia autonomiei este bine, iar ceea ce vine să i se opună, este prost. A fost un schimb de drapele. Este un lucru mare că preşedintele a folosit cuvântul schimb: el a primit un drapel secuiesc şi a dat unul românesc – acest lucru este un fel de acceptare. Pe de altă parte, a ascultat în picioare imnul secuiesc – lucru pe care noi îl apreciem- şi, ceea ce este cel mai important – deşi unii au comentat spunând că respinge autonomia etnică -, a afirmat că sprijină autonomia regională şi autonomia autoguvernamentală – a subliniat vicepremierul ungar. Semjen a precizat că locuitorii din Ţinutul Secuiesc nu cer autonomie etnică, ci teritorială, iar dacă preşedintele român acceptă autonomia regională şi autodeterminarea autoguvernamentală prin care localnicii să spună cu cine să fie împreună într-o regiune, deja am ajuns la autonomia teritorială. Cred că a fost demarată o discuţie pe această temă şi există deja un concept de autonomie pe care românii nu îl resping şi care este sprijinit de către preşedintele statului. Iar dacă într-adevăr el sprijină autonomia regională, nu mai este decât un pas până la sprijinirea autonomiei teritoriale. Pentru noi, tot ce merge în direcţia dialogului este ceva bun. Cred că nu ne putem face iluzii exagerate cu privire la vizita de aici a preşedintelui Johannis, însă ceea ce a ieşit din toată această vizită este pozitiv – a concluzionat Semjen Zsolt.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 136 din 20.07.2017, autor Kiss Edit

Trebuie afirmat că este nevoie de autonomie

Benedek Erika, preşedinta organizaţiei din Bazinul Baraolt a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), consideră că vizita lui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc a fost una benefică, şi şi-a exprimat speranţa că şeful statului ne-a vizitat nu numai în speranţa voturilor din partea comunităţii noastre, ci vrea într-adevăr să ne cunoască problemele. Politicianul sub culorile partidului popular şi-a exprimat satisfacţia cu privire la faptul că edilii, cărora li s-a acordat cuvântul cu ocazia întâlnirii, nu au bătut câmpii, ci au precizat că pe membrii comunităţii noastre îi doare faptul că statul aplică faţă de noi un dublu etalon, nu ni se cuvin aceleaşi drepturi de care dispun membrii naţiunii majoritare, se poate remarca faptul că suntem cetăţenii de cine ştie al câtelea rang ai ţării. Mă bucur că, de data aceasta, pe lângă nemulţumirile exprimate cu privire la faptul că suntem împinşi în plan secund din punct de vedere economic, iar investiţiile infrastructurale ne ocolesc, reprezentanţii din Ţinutul Secuiesc ai UDMR au afirmat limpede că pentru noi nu există altă cale decât cea a înfăptuirii autodeterminării depline – a declarat Benko.

Sursa: Haromszek nr. 8152 din 20.07.2017, autor Hecser Laszlo

Utilizarea limbii materne: favoare sau drept?

În cadrul discuţiilor purtate miercuri, la Tusvanyos, sub titlul Bilingvism legat fedeleş, au fost abordate teme cum ar fi bilingvismul la nivel autoguvernamental şi în comunicarea între diferite instituţii, utilizarea limbii materne, dar şi lezarea drepturilor. Concluzia conferenţiarilor a fost aceea că soluţia ar fi ca limba maghiară să devină limbă oficială regională, iar acest lucru să fie prevăzut şi în constituţie. Primul care a luat cuvântul a fost Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, care a menţionat că au constituit o echipă de lucru pentru promovarea, răspândirea posibilităţii utilizării în scris a limbii materne, au tradus formulare, iar în cazul în care primarii i-au adresat scrisori în limba română, el le-a răspuns în maghiară, ca atare, s-a ajuns treptat ca între instituţii, comunicarea să se deruleze în limba maghiară, şi încearcă să facă acest lucru şi cu locuitorii, precum şi cu alte instituţii. In opinia lui Borboly, circul generat de politicienii şi presa din Bucureşti, dar şi fondurile restrânse, frânează înfăptuirea bilingvismului. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a atras atenţia că în timp ce legea administraţiei publice locale asigură posibilitatea utilizării limbii materne, acest lucru nu este valabil şi la nivelul administraţiei publice centrale. Există posibilitatea de a se adresa în limba maghiară către consiliul local, dar nu şi către direcţia de sănătate publică – a arătat edilul, subliniind că sunt şi dintre aceia care aplică legile cu rea-intenţie, cum sunt prefectura, curtea de conturi. Se confruntă cu plângeri de ordinul milioanelor – a spus Tamas -, se află în procese care durează ani întregi şi din cauza cărora au umblat şi la consiliul pentru combaterea discriminării sau la direcţia anticorupţie. In ceea ce priveşte probleme interne, Tamas a precizat: 95% din angajaţii administraţiei judeţene din Trei Scaune sunt de etnie maghiară, însă nimeni nu cunoaşte perfect limbajul de specialitate în maghiară şi română – lucru pe care-l recunoaşte şi personalul. Bilingvismul presupune cheltuieli în plus, însă degeaba au solicitat, nu a fost asigurată baza materială necesară în acest sens – a adăugat edilul. Soluţia ar fi ca pe lângă limba română, să devină limbă oficială şi maghiara în Ţinutul Secuiesc, respectiv în cadrul unităţilor administrative în care procentul comunităţii maghiare depăşeşte 20%. Nu este un răspuns acela că legea fundamentală nu asigură posibilităţi în acest sens. Constituţia şi legile trebuie adaptate la traiul nostru, nu invers. Reprezintă parte din sistemul juridic intern al României şi convenţiile internaţionale care recomandă clar soluţia introducerii limbii minoritare regionale – a conchis Tamas Sandor. Mulţimea problemelor vizând utilizarea limbii minoritare cu care se poate confrunta zi de zi, este inimaginabilă pentru unul din Europa Occidentală – a fost replica lui Magyar Anna, vicepreşedinta Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, la prezentările susţinute de liderii autoguvernamentali. In calitate de raportor, monitorizează modul în care sunt respectate cele prevăzute în Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, ratificată şi de România, şi a putut constata că, în cazul ţării noastre, în ceea ce priveşte utilizarea limbii maghiare, există o diferenţă serioasă între abordarea de principiu şi punerea în practică.

Sursa: Haromszek nr. 8153 din 21.07.2017, autor Demeter Virag Katalin

Școli maghiare în pericol / Strategii există, trebuie să se acţioneze

În Cortul Kos Karoly de la Universitatea Liberă de Vară de la Balvanyos s-a desfăşurat ieri (20.07) dezbaterea intitulată Şcolile noastre maghiare în pericol – lipsa efectivelor sau a strategiei?. Dezbaterea pe teme de învăţământ, care promitea multe, a fost moderată de Csiky Csengele, reprezentantă a comunităţii părinţilor elevilor Gimnaziului Romano-Catolic din Târgu Mureş, conducătoare a grupului de părinţi Civili pentru Şcoala Catolică. In opinia sa, legea învăţământului din România este confuză şi contradictorie. După cum a mai spus, validarea drepturilor ar avea nevoie de o solidarizare mult mai mare decât cea de acum. A propus ca participanţii la dezbatere să formuleze o declaraţie de intenţie, un fel de proclamaţie pentru remedierea situaţiei învăţământului în limba maghiară. Conferenţiarii invitaţi s-au plâns că au fost elaborate o grămadă de strategii educaţionale, însă nu au fost transpuse în practică, şi că lipsesc proiectele pe termen mediu şi lung. Burus-Siklodi Botond, preşedintele Uniunii Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), a fost singurul care a spus deschis că proiecte şi strategii există, însă lipseşte coordonarea unitară, în care fiecare parte vizată să îşi asume răspunderea şi să şi întreprindă demersurile necesare în domeniul dat. Csaky Csongor, secretarul general al Asociaţiei Rakoczi din Ungaria, a spus că mulţumită programelor asociaţiei, în anii care au trecut a crescut numărul celor aleg şcoli cu predare maghiară în Bazinul Carpatic. Andrasi Benedek, consilierul pe probleme de învăţământ al Bisericii Unitariene Maghiare, a declarat că legea învăţământului nu se concentrează pe conţinutul educaţional, ci pe buget, banii fiind cei care definesc strategiile centrale, nu îmbunătăţirea calităţii învăţământului. Erdei Ildiko, directoarea Liceului Teoretic Bartok Bela din Timişoara, unul dintre membrii de bază ai programului diaspora din judeţul Timiş, a afirmat că nu este bine ca în domeniul educaţiei, strategiile să fie gândite separat pentru maghiarii din zone compacte şi separat pentru cei din diasporă. Ferencz S.Alpar, directorul Scolii generale Jozsef Attila din Miercurea Ciuc, membru al grupului de propuneri strategice al UPMR, a fost de părere că ministerul educaţiei este prea mult preocupat de posibilităţile de ordin financiar ale educaţiei şi mai puţin de conţinutul educaţional. Pentru dezvoltarea învăţământului în limba maghiară este nevoie de voinţă politică şi mijloace economice, pe care nu le putem aştepta de la naţiunea majoritară, deoarece ea nu are interesul ca învăţământul în limba maghiară să se dezvolte -a subliniat Orosz Ildiko, preşedinta Uniunii Pedagogilor Maghiari din Ucraina Subcarpatică, rector al Scolii Superioare Maghiare din Ucraina Subcarpatică Rakoczi Ferenc al II-lea. Participanţii la dezbaterea din Cortul Kos Karoly nu au lămurit dacă proiectele strategice sunt cele care lipsesc sau programele de acţiune, motiv pentru care am discutat cu preşedintele UPMR. Burus Siklodi Botond: Ar fi nevoie de un consiliu al învăţământului public, în care să se regăsească toate părţile vizate. Ar trebui înfiinţate ateliere ale acestuia, echipe de lucru, care să se ocupe de finanţare, de eventualele variante pentru modificarea legii, de conţinutul învăţământului. Capitolul despre învăţământul minorităţilor din legea învăţământului din 2011 a fost o piatră de hotar, însă nu trebuie să renunţăm la el, conţinu tul lui nu trebuie să sufere modificări cu preţul niciunui pact politic. Mă tem că se pregăteşte eliminarea lui, sunt semnale că vor lua naştere nişte înţelegeri politice, însă nu suntem informaţi. Pentru a avea sentimentul că suntem cooptaţi în luarea deciziilor, ar trebui să fim întrebaţi şi noi, numai că nu prea se întâmplă acest lucru.

Sursa: Haromszek nr. 8153 din 21.07.2017, autor Fekete Reka

Va exista diviziunea muncii între partidele maghiare transilvane? / Dezbatere Toro-Porcsalmi, la Tusvanyos

Concluzia dezbaterii susţinute ieri, 21 iulie, la Tusvanyos, de către preşedintele PPMT, Toro T.Tibor, şi preşedintele executiv al UDMR, Porcsalmi Balint, este că între cele formaţiuni politice este nevoie de dialog, de un fel de diviziune a muncii, fiind importantă şi înfiinţarea unui grup de acţiune care să colaboreze în probleme importante, deoarece unitatea organizatorică din anii 90 nu poate fi reînviată. Aceasta a fost prima ocazie în care liderii celor două formaţiuni politice au purtat o dezbatere publică. Un beneficiu concret al dezbaterii a fost acela că alături de EFA, Alianţa Liberă Europeană, PPMT sprijină campania de semnături demarată de curând pentru iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack. Cei doi politicieni au fost abordaţi de trei jurnalişti: Kozan Istvan, Cseke Peter Tamas şi Makkai Jozsef. Printre primele întrebări adresate a fost cea referitoare la motivul prezenţei masive a UDMR la ediţia din acest an a Tusvanyos. Toro T.Tibor a subliniat că tabăra a fost întotdeauna o tabără deschisă şi le-au trimis invitaţii conducătorilor UDMR, însă, aceştia nu le-au onorat de fiecare dată. In opinia lui Porcsalmi Balint, şi clarificarea relaţiilor dintre UDMR şi FIDESZ a avut o contribuţie la prezenţa mai puternică a UDMR la Tusvanyos. Poate exista un dialog la nivel instituţional între cele două partide? In opinia lui Toro T. Tibor, unitate organizatorică specifică odinioară vieţii publice maghiare din Transilvania nu poate fi reînviată, însă, va trebui să se străduiască în scopul înfiinţării unui grup de acţiune, pentru împărţirea sarcinilor – amintind, ca exemplu, vizita preşedintelui Klaus Johannis în Ţinutul Secuiesc, făcând referire şi la scrisoarea deschisă a preşedintelui PPMT, Szilagyi Zsolt, precum şi la problemele regiunii, ridicate de edili. Porcsalmi Balint susţine că ar trebui stabilite convenţii clare, împărţind astfel sarcinile – amintind de iniţiativa Minority SafePack şi solicitând sprijinul PPMT în campania de strângere de semnături. Reacţia lui Toro T. Tibor a fost imediată, şi a afirmat, după cum subliniase anterior, că într-un fel, iniţiativa este un produs spiritual al Taberei Tusvanyos, deoarece problema a fost abordată în cadrul Universităţii Libere de Vară chiar în momentul posibilităţii lansării iniţiativelor europene, astfel că vor sprijini iniţiativa, câştigând şi susţinerea Alianţei Libere Europene EFA. Opiniile lor au fost diferite în ceea ce vizează instituţionalizarea dialogului. In soarta Forumului Maghiar de Mediere, Porcsalmi Balint a spus că este nevoie de dialog, însă, trebuie clarificat scopul, iar accentul va trebui pus pe colaborare. In schimb, Toro T.Tibor a subliniat importanţa dialogului, deoarece în privinţa problemelor serioase, căruţa nu ar trebui trasă în două direcţii, aşa cum se întâmplă în problema autonomiei. Numitorul comun ar trebui să fie un grup de acţiune, pentru care ar fi necesară o colaborare, care se poate realiza datorită unei relaţii de parteneriat. Toro T.Tibor a amintit programul din campania PPMT, forma federativă bazată pe regiuni istorice, susţinând că, în cazul UDMR, sloganul nu se intersectează cu fapte. Porcsalmi a afirmat că programul lor conţin măsuri concrete, care au ca scop revigorarea Transilvaniei, şi a atras atenţia asupra importanţei comunicării cu partea română, amintind că ultima isterie antimaghiară a venit tocmai din partea deputaţilor români transilvani. Toro i-a răspuns că alianţa nu cu partidele româneşti trebuie realizată, acestea vor centralizare, urmăresc interesele de la Bucureşti, ci trebuie căutaţi parteneri în sfera regionaliştilor români din Transilvania – recunoscând însă, că aceştia sunt destul de puţini la număr. Porcsalmi Balint a spus că înfiinţarea unui partid transilvănean regional cu care să se poată alia este o utopie. Cei doi politicieni au fost însă de acord că anul 2018 – când în România se vor desfăşura ample festivităţi de stat centenare – reprezintă noi provocări pentru comunitatea maghiară din Transilvania, pentru care sfera politică va trebui să se pregătească din timp. Porcsalmi Balint susţine că din moment ce nu există un proiect naţional serios, care să domine centenarul, golul va fi umplut cu sloganuri patriotice, eventual cu retorică antimaghiară. Toro T. Tibor vede la fel problema şi a propus ca partidele maghiare, elita spirituală şi cei din Ungaria să elaboreze o strategie comună concentrându-se pe faptul că centenarul poate fi nu doar o sursă de pericol, ci şi o şansă: un nou început – pentru că presiunea mare poate consolida şi rezistenţa, solidarizarea.

Sursa: Haromszek nr. 8154 din 22.07.2017, autor Farcadi Botond

Secuii pot deveni grup etnic indigen

În cadrul şedinţei sale de ieri, Comisia Electorală Naţională din Ungaria a validat iniţiativa organizării unui referendum pentru declararea secuilor drept grup etnic indigen. Conform legii privind drepturile minorităţilor naţionale, minoritate este, între altele, orice grup etnic – indigen de cel puţin 100 de ani pe teritoriul Ungariei – care se află în minoritate numerică în rândul locuitorilor ţării şi dispune de limbă, cultură şi tradiţii proprii. In momentul de faţă, în Ungaria există 13 minorităţi recunoscute de către stat.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 141 din 27.07.2017

Devine regionalismul mai puternic în România?

Are vreo şansă regionalizarea în România din moment ce observăm zilnic existenţa unui curent contrar, iar conceptul de Europă a regiunilor pare să uzeze în UE din cauza noilor provocări? Care este situaţia mişcărilor regionaliste din România, ce consecinţe are în România politica de omogenizare-uniformizare dusă de 100 de ani, ce şanse are autonomia din Ţinutul Secuiesc, din Banat, cea transilvană? Acestea şi altele asemănătoare au fost chestiunile abordate de participanţii la dezbaterea intitulată Regionalism în consolidare, România regiunilor, desfăşurată în Cortul Kos Karoly. Nu a fost omisă nici analizarea vizitei efectuate de preşedintele Klaus Iohannis în Tinutul Secuiesc. Participanţii la dezbaterea moderată de redactorul-şef al portalului clujean Foter, Papp Attila Zsolt, au fost buni cunoscători ai mişcărilor regionaliste sau poate chiar portavocile acestora: politologul Bakk Miklos, Florian Răzvan Mihalcea – preşedintele Societăţii Timişoara, şi Fancsali Erno, preşedintele PPMT Cluj. Conferenţiarii au convenit că regionalizarea este condamnată la succes şi în România, însă nu se ştie când anume se va întâmpla acest lucru. Papp Attila Zsolt a atras atenţia asupra faptului că în UE se polemizează azi despre două concepte: Uniunea federativă şi alianţa statelor naţionale, iar în toiul acestei lupte, conceptul de Europă a regiunilor pare să se uzeze. Florian Răzvan Mihalcea a schiţat consecinţele nefaste ale centralizării şi omogenizării care durează de 100 de ani şi strădaniile de descentralizare. Fancsali Erno a afirmat că regionalizarea este condamnată la succes şi în România, azi se poate vorbi mult mai deschis pe această temă şi până şi preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, cu ocazia vizitei sale în Ţinutul Secuiesc, importanţa acesteia. Despre mişcările regionaliste din România a reieşit că aceste strădanii încă mai trebuie să îşi întărească forţele. Mişcări civile există în Transilvania şi Banat, în schimb nu există un partid regional, un partid transilvan. Mişcarea autonomistă a regiunilor multietnice este abia la începuturile sale, iar în acest context, mişcarea autonomistă din Ţinutul Secuiesc este mult mai avansată. Vizita preşedintelui Klaus Iohannis în Ţinutul Secuiesc şi afirmaţia acestuia, cum că autonomia etnică este inacceptabilă, a iscat o mică dispută printre conferenţiari. Dacă Fancsali Erno a apreciat faptul că preşedintele a vorbit despre importanţa regionalizării, Florian Răzvan Mihalcea a subliniat că din cauza respingerii conceptului de autonomie, preşedintele nici nu ar fi putut spune altceva, pentru că ar fi fost desfiinţat. Bakk Miklos a fost de părere că prin trâmbiţarea conceptului de autonomie etnică, Iohannis refuză de fapt dialogul printr-un şiretlic retoric.

Sursa: Haromszek nr. 8160 din 29.07.2017, autor Farcadi Botond

Teroriştii secui au fost invitaţii taberei EMI / In ce stadiu este cazul Beke?

Numele lui Beke Istvan şi Szocs Zoltan au devenit cunoscute în contextul acuzaţiei de terorism secuiesc. Sâmbătă (29.07), la cea de-a XIII-a ediţie a Taberei EMI, tinerii au informat cu privire la stadiul cazului şi la posibilul deznodământ al acestuia. Am aflat că în urma înfăţişărilor în caz, Beke Istvan nu poate fi administrator al propriei sale firme, deoarece a fost declarat pericol public. In cadrul expunerii pe care au susţinut-o şi care s-a bucurat de o largă audienţă, au relatat, între altele, despre percheziţii şi despre perioada petrecută în închisoare. In închisoare nu puteam folosi orice cuvinte: printre gardieni erau şi mai buni, şi mai răi. Colegii ne respectau, ca oameni. Când ne-au băgat în maşină, gratiile, măştile, cătuşele au dat naştere la o stare sufletească de neimaginat. Faptul că nu poţi vorbi, nu-ţi poţi vedea familia, este insuportabil – au relatat cei doi. Despre instituţiile care se ocupă de arestul preventiv şi despre condiţiile din închisoare a vorbit pe scurt şi avocata Kis Julia. Si ea este de părere că aceste instituţii, care îi pun la încercare până şi pe cei mai rezistenţi, nu asigură condiţii corespunzătoare, iar din acest punct de vedre, arestul preventiv poate fi şi o intimidare. Întrebaţi fiind când şi cum se va termina acest caz, nu au putut oferi un răspuns exact, deoarece sunt multe care depind de înfăţişări. Este greu să decizi când se va termina, poate peste şase luni, poate peste un an, deoarece nu se ştie când vor avea loc înfăţişările – a spus Beke Istvan.

Sursa: Szekely hirmondo nr. 143 din 31.07.2017

Sf. Gheorghe

05.08.2017

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

 

Tags: , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend