Elisabeta Rizea (n. 28 iunie 1912, Domneşti, judeţul Argeş – d. 6 octombrie 2003) a fost o eroină a luptei anticomuniste din România, nepoată[1] a liderului ţărănist Gheorghe Şuţa, ucis de comunişti în 1948. Împreună cu soţul ei, a sprijinit activ grupul de rezistenţă anticomunistă Arsenescu-Arnăuţoiu. A fost arestată şi torturată de autorităţile comuniste în 1952 şi 1961. A făcut 12 ani de închisoare. Povestea ei a devenit cunoscută publicului în urma unui interviu din 1992, inclus în documentarul Memorialul durerii, de Lucia Hossu-Longin. Sursa
Wikipedia.
Despre Elisabeta Rizea cu siguranta n-au auzit prea multi. Cateva stiri, in urma cu ani, cu vizita in satul Nucsoara a presedintelui Emil Constantinescu si a Regelui Mihai I, o invitatie in fosta emisiune a lui Florin Calinescu de la PRO TV, o marturie dupa miezul noptii in documentarul Lei Hossu-Longin, Memorialul Durerii, o pomenire scolastica intr-unul dintre manualele alternative, cateva carti ale urmasilor celor asasinati in munti. Cei mai multi nici nu stiu ca a murit in 2003.
Alaturi de familia Arnautoilor, a parintelui Ion Dragoi si de majoritatea satenilor, Elisabeta Rizea a fost simbolul rezistentei taranului roman in fata Evului Mediu comunist. Cati mai stiu astazi ca pentru a invinge acest satuc de munte, Nucsoara, trupelor de Securitate si Militie le-au trebuit zece ani si mobilizarea celui mai mare numar de securisti pe cap de locuitor din intreaga istorie a represiunii comuniste…?
Sursa
www.elisabetarizea.roDumnezeu s-o odihneasca in pace!
