Karoly Kiraly (foto), unul dintre fruntaşii PCR de dinainte de 1989, a devenit în primele luni după Revoluţie unul dintre fondatorii UDMR şi unul dintre principalii agitatori ai revizionismului maghiar în luna martie a anului 1990 la Târgu-Mureş. În vârstă de 79 de ani, acesta locuieşte acum în Ungaria, în localitatea Mezőkovácsháza aflată la doar 30 de km de Arad. Cu toate că acest personaj politic a dispărut relativ rapid din atenţia publică românească, plecând în Ungaria în 1993, importanţa sa în căderea lui Ceauşescu şi evenimentele sângeroase din 20 martie 1990 de la Târgu-Mureş este una horărâtoare.

Activist de frunte al PCR

Biografia oficială a lui lui Karoly Kiraly începe la vârsta de 18 ani, când îl regăsim lucrând ca şi dulgher la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Între anii 1950 şi 1952 acesta devine activist al UTM pe acest şantier, pentru ca între anii 1952 şi 1954 să devină secretar UTM la şantierul de construcţii a Hidrocentralei Bicaz. În perioada 1954-56 devine prim secretar UTM în raionul la Buhuş şi mai târziu la Piatra Neamţ, secretar UTM al Comitetului regional Bacău. Dar cea mai importantă funcţie deţinută de Karoly Kiraly este cea de prim secretar UTM al Comitetului Regiunii Autonome Maghiare, între anii 1957 şi 1965. De aici cariera sa suferă o ascensiune rapidă: 1965–66, prim secretar PCR al raionului Gheorgheni, 1966-67, instructor la Comitetui Central PCR şi 1968-72, prim secretar PCR al judeţului Covasna şi preşedinte al Consiliului Popular Judeţean şi, nu în ultimul rând, membu supleant al Comitetului Executiv PCR, funcţie care îl plasează între fruntaşii PCR ai vremii, alături de Nicolae Ceauşescu, Ilie Verdeţ sau Gheorghe Maurer. Toată activitatea post-decembristă a lui Karoly Kiraly se bazează pe o aşa-zisă dizindenţă a sa din anul 1972. Dizidenţă care, în mod bizar, i-a garantat păstrarea unor funcţii înalte în cadrul PCR sau unele funcţii de director de uzină, însă care a fost jucată în anul 1990 ca o carte a “anticomunismului”, în zilele formării UDMR şi a încercărilor de refacere a Regiunii Autonome Maghiare.

Perioada unei false disidenţe

În anul 1972, fruntaşul PCR Karoly Kiraly îşi dă demisia din funcţia de membu supleant al Comitetului Executiv PCR şi din funcţia de prim secretar al judeţului, şi de preşedinte al Consiliului Popular Judeţean, ca protest pentru politica antimaghiară a regimului ceauşist. Alte surse din structura de partid a PCR Covasna au indicat că momentul dizidenţei lui Karoly nu a fost ales de el, ci a coincis cu un scandal sexual în care era implicat acesta, amanta Ana Dukas fiind descoperită de soţia româncă, care a provocat un scandal monstru în timpul unei şedinţe de partid. Atunci se decide Karoly Kiraly să joace cartea “etnicului maghiar discrimnat”. Cu toatea aceste demisii, în anii 1972, 1973 şi 1978 aceasta are funcţia de Director general al Combinatului de Exploatare şi Industrializarea Lemnului, între anii 1973 şi 1978 este Preşedinte al Consiliului Judeţean al Cooperativelor Meşteşugăreşti (UJCM), iar până în 1990 este Director al Fabricii de Conserve Mureşeni.

Integral in Napocanews