Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), condus de europarlamentul ungar Laszlo Tokes, a organizat în data de 11 decembrie a.c. la Brașov o masă rotundă româno-maghiară unde a fost dezbătut subiectul autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zsiului ținut secuiesc și federalizarea României.

Vezi și Mircea Toma a sustinut autonomia Ardealului la Congresul lui Tokes unde s-a cerut ca Transilvania sa devina “o tara mama interna pentru maghiarii din Romania”. Szilágyi Zsolt: “Principiile autonomiste sunt purtate și în lupta pentru Roșia Montană”

Printre participanți la discuții în cadrul acestei „mese rotunde” organizată de o formațiune politică extremistă s-au numărat Bakk Miklós, politolog, Mircea Daian, fondatorul Ligii Transilvania Democrată, Adrian Szelmenczi, jurnalist ActiveWatch, Izsák Balázs, președinte al Consiliului Național Secuiesc, Toró T. Tibor, vicepreședinte al PPMT și activistul civic Hans Hedrich, președintele asociației Neuer Weg.

Implicarea activă a ActiveWatch și a lui Mircea Daian în propaganda maghiară despre autonomie, federalizare și separatismul pe critetii etnice nu cred că mai surprinde pe nimeni. Nici Mircea Toma, șeful ActiveWatch, nici Adrian Szelmenczi și nici Mircea Daian nu se feresc să apară în compania unor extremiști care militează activ pentru fedralizarea României ca prim pas spre alipirea Transilvaniei la Ungaria (exemple aici și aici).

Surprinzătoare este însă implicarea activistului Hans Hedrich în această propagandă antiromânească, în condițiile în care el pozează în mare apărător al naturii. Prezența lui la o manifestare organizată de un partid politic condus de Laszlo Tokes îl compromite definitiv.

Detalii despre masa rotundă aici.

UPDATE 22 decembrie: Recunosc faptul că în naivitatea mea chiar am crezut că Hans Hedrich este de bună credință și nu și-a dat seama că s-a dus la o „dezbatere” organizată de partidul lui Tokes. Dacă îmi amintesc bine chiar am preluat pe blog una din anchetele sale, crezând că omul e un bun român interesat de mediul înconjurător din România. Ei uite că m-am înșelat! Reacția sa mizerabilă la articolul meu îmi dovedește însă că individul este și el un înfocat susținător al propagandei revizioniste maghiare. Pozele arată clar că „dezbaterea” a fost organizată sub sigla partidului lui Tokes. Hans zice că nu este așa. Acum cum s-o numi oare cel care neagă evidența în ciuda probelor?

UPDATE 18 ianuarie 2016: Redau mai jos traducerea în limba română a unui articol din presa de limbă maghiară despre această întâlnire:

„Conferinţă despre autonomie la Braşov / Românii şi maghiarii împreună sau pe căi separate?

Braşov a fost a treia staţie a seriei de conferinţe pe tema autonomiei, demarate în anul 2013 în oraşul Sfântu Gheorghe şi organizate anul trecut în oraşul Târgu Mureş, la iniţiativa Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT). La masa rotundă bilingvă româno-maghiară, organizată pe tema regionalismului, federalismului şi a autonomiei, activiştii civili şi-au exprimat ideile în legătură cu relaţia româno-maghiară, mişcările regionale transilvănene şi şansele federalismului în România. Primul care a luat cuvântul a fost politologul Bakk Miklos, care a amintit de procesele pozitive din sfera societăţii transilvănene. El a vorbit despre modelele democratice autoguvernamentale în curs de consolidare şi organizările sociale înfiinţate, de exemplu în domeniul protecţiei mediului. El a arătat că este în curs de formare o identitate transilvăneană comună. Toro T. Tibor, vicepreşedintele PPMT, este de părere că în privinţa relaţiei româno-maghiare, se poate constata că una din sursele de conflict este definirea statutului Transilvaniei. In opinia politicianului, constituţia română din 1923, care defineşte ţara drept un stat naţional omogen, a provocat prejudicii care se resimt până în momentul de faţă şi a pus în paranteză problema Transilvaniei. Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, a declarat cu ocazia analizării relaţiei româno-maghiare că în opinia CNS, înfăptuirea autonomiei este indispensabilă prin instrumentele constituţionale. Pentru obţinerea autodeterminării, Izsak consideră necesară crearea unor relaţii bune româno-maghiare, între cele două state şi în sfera naţionalităţilor din Transilvania. Hans Hedrich, activist civil, vicepreşedintele Asocieţiei Neuer Weg, a numit drept o decizie greşită faptul că încercăm să înţelegem relaţia româno-maghiară prin intermediul analizării relaţiei dintre Bucureşti şi Budapesta. El a propus să încercăm să ne soluţionăm problemele controversate concentrându-ne pe propriile noastre probleme. Fancsali Erno, preşedintele filialei din Cluj a PPMT, a atras atenţia asupra paralelismelor societăţilor române şi maghiare din Transilvania, care îngreunează crearea unui dialog real. Ambele naţiuni se confruntă cu complexul trianonian – a constatat jurnalistul Adrian Szelmenczi, colaborator Active Watch. In opinia sa, în Bucureşti aproape că nu se vorbeşte despre problemele reale ale relaţiei româno-maghiare. După cuvântările de introducere, invitaţii au vorbit despre consolidarea mişcărilor regionale din Transilvania. Mircea Dăian, jurnalist, fondatorul Ligii Transilvania Democrată, a descris organizarea de stat din România ca pe un sistem hipercentralizat şi a declarat că este nevoie de transilvanizarea României. El a spus că doar după o organizare federală şi o reorganizare consideră posibilă modernizarea ţării. In opinia lui Adrian Szelmenczi, aceste mişcări regionale obţin în momentul de faţă ceea ce şi-au fixat ca obiectiv serviciile secrete române: amplificarea neîncrederii între români şi maghiari. In ceea ce priveşte problematica regionalizării, Szelmenczi consideră că nu există o dezbatere de fond la Bucureşti. Szilagyi Ferenc, profesor universitar, preşedintele Consiliului Autonomiei din Partium, a declarat că federalizarea României este interesul fundamental al popoarelor care trăiesc aici. In opinia acestuia, majoritatea decisivă a diasporei care a emigrat trăieşte într-un stat federalizat sau regionalizat. Pentru înfiinţarea aici, acasă, a regiunilor este nevoie de o identitate regională puternică. In legătură cu acest lucru, a mai spus: regiunile nu trebuie înfiinţate, ci recunoscute. (…) In opinia lui Bakk, în contextul regiunilor pe criterii etnice, caracterul etnic al unui teritoriu nu poate fi schimbat. Mircea Dăian a fost de acord cu principiile schiţate şi a declarat că în ceea ce priveşte adoptarea unor decizii legate de federalism, Bucureştiul nu poate fi exclus. Este nevoie de asemenea de o edificare de jos în sus, sprijinită de tineri politicieni. Toro T Tibor a numit Partidul Popular drept un partid federalist şi a spus că aşteaptă prezenţa acelui partid românesc pentru care aceste principii sunt importante. Hans Hedrich, activist civil, a insistat asupra demarării descentralizării şi a spus că există puţine şanse ca actuala sferă politică bucureşteană să-şi schimbe viziunea. In primul rând alegătorii trebuie convinşi de esenţa federalizării şi nu politicienii. In opinia jurnalistului, aspiraţiile federaliste se limitează exclusiv asupra Transilvaniei Atitudine antimaghiară în curs de amplificare Colaboratorul Active Watch a prezentat în cuvântarea sa cazurile antimaghiare din ultima perioadă, pe care le monitorizează prin intermediul organizaţiei lor. Maghiarii din Transilvania sunt persecutaţi sistematic şi planificat – a declarat Szelmenczi. Hans Hedrich a propus ca în locul expresiei de minoritar, formatorii de opinie să folosească denumirea de minoritate naţională indigenă. Sandor Krisztina, preşedintele executiv al CNMT, moderatoarea discuţiei, a amintit de întâmplările antimaghiare (cele 12 care au avut loc între 24 noiembrie şi 4 decembrie) care într-un fel sau altul au lezat drepturile comunităţii noastre. In legătură cu acest lucru, Izsak Balazs a subliniat că era de aşteptat ca vechea nomenclatură postcomunistă să încerce să demonstreze – prin intermediul unor declaraţii antimaghiare artificial create – că ei sunt singurii capabili să menţină ordinea în ţară”. Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7672 din 14.12.2015

FOTO: Laszlo Tokes, emnt.org

Voi ce părere aveți? Vă aștept comentariile.