CALVARUL ROMANILOR DIN SERBIA DINTRE TIMOC SI MORAVA

January 26, 2009 • diaspora, Serbia, valori nationale • Views: 1113



CALVARUL ROMANILOR DIN SERBIA DINTRE TIMOC SI MORAVA

sau

SERBIA SFIDEAZA DIN NOU EUROPA, ROMANIA, MAE SI DEMNITARII ROMANI

1.In 21 ianuarie 2008 preotul ortodox roman Boian Alexandrovici din Malainita (ctitorul singurei bisericute romanesti pentru cei 250 000 de romani/valahi dintre Timoc si Morava) ne-a adus la conostinta ca primaria din Negotin i-a dat termen de 15 zile sa demoleze temelia pusa in 8 martie 2008 pentru o noua biserica ortodoxa romana (cea ridicata in 2004 fiind neincapatoare).

Aceasta veste vine ca un dus rece atunci cand toti aveam sperante ca se intrevad zile mai bune pentru romanii sud-dunareni din Serbia.

2.Serbia insa sfideaza si Consiliul Europei care in octombrie 2008 prin rezolutia nr 1632 a Adunarii Parlamentare soma Serbia:

Art 23.16. să ia măsurile necesare pentru a le înlesni valahilor/românilor care locuiesc în estul Serbiei (pe văile Timocului, Moravei şi Dunării) accesul la învăţământ, la presă şi la administraţie publică în limba lor maternă şi să le ofere acestora mijloacele de a-şi să ţină servicii religioase în această limbă;

23.17. să identifice şi să aplice soluţii tehnice care să le permită persoanele din estul Serbiei să recepţioneze emisiunile în limba română difuzate în Voievodina;

19. Cât despre chestiunea identităţii minorităţilor, şi în special având în vedere dezbaterile din jurul minorităţilor română şi valahă, Adunarea aminteşte principiul enunţat în articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi reafirmă că orice încercare privind impunerea unei identităţi unei persoane, sau unui grup de persoane, este inadmisibilă.

20. Adunarea încurajează aşadar membrii minorităţilor română şi valahă din estul Serbiei să-şi unească eforturile şi să depăşească neînţelegerile lor interne în interesul lor înşişi şi pentru păstrarea trăsăturilor specifice care constituie identităţile lor. Autorităţile sârbe sunt răspunzătoare în acest caz să nu împiedice, ci dimpotrivă să susţină iniţiativele în acest sens.

21. Adunarea este conştientă de îngrijorările exprimate de Comisia pentru Democraţiei prin Drept (Comisia de la Veneţia) în legătură cu Legea din anul 2006 privind Bisericile şi organizaţiile religioase din Republica Serbia şi se asociază recomandării acesteia prin care cere o definire mai exactă a statutului dreptului canonic şi a hotărârilor instanţelor bisericeşti. Pe de altă parte, Adunarea roagă insistent autorităţile sârbe să coopereze deopotrivă cu Biserica Ortodoxă Sârbă şi cu Biserica Ortodoxă Română pentru găsirea unei soluţii practice de natură să facă efectivă libertatea religiei în partea de răsărit a ţării, aşa cum este deja în cazul Voievodinei.

23.13. să accelereze iniţiativele privind pregătirea unor cadre didactice calificate să predea limbile minoritare şi să predea în aceste limbi;

23.14. să continue să dezvolte şcolile bilingve şi şcolile în limba maternă;

23.15. să suprime diferenţele regionale existente în ceea ce priveşte garantarea efectivă a drepturilor minorităţilor (în special privind folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc.) punând integral în aplicare, şi pe întreg teritoriul, legislaţia în vigoare în acest domeniu;

3.Serbia il sfideaza si pe ministrul roman al afacerilor externe Cristian Diaconescu care in chiar discursul de la audierile din comisia parlamentara a apreciat ca “deosebit de preocupanta” situatia comunitatii romanesti de pe Valea Timocului. ‘Este deosebit de preocupanta situatia de pe Valea Timocului. In acest moment, dincolo de confuzia etimologica ce se intretine acolo premeditat intre etnicii romani si aromani dincolo de care Serbia si-a pastrat niste reflexe din cauza carora a avut a suferit atat de mult”, a spus Diaconescu. “Vom face foarte clar Belgradului precizarea faptului ca trebuie sa existe atat in plan intern (…) dar si in plan bilateral necesitatea existentei unui cadru juridic bilateral privind protectia minoritatilor din cele doua tari”, a adaugat el. Potrivit lui Diaconescu, “drepturile ce se acorda minoritatii sarbe din Romania trebuie sa se regaseasca intr-o forma cat de cat apropiata si in Serbia”. “Este inadmisibil sa nu iti poti deschide o biserica”, a apreciat Diaconescu, care a conferit atributul de “inadmisibil” si faptului ca in Serbia sunt posibile acte de vandalism in legatura cu elementele romanesti, cu atat mai mult cu cat este vorba despre o tara care vrea in UE. Totodata, Diaconescu, a apreciat ca este necesara revizuirea cadrului juridic cu Serbia pentru reglementarea acestor aspecte.

4.Serbia sfideaza si pe cei 300 de demnitari romani care au semnat lista cu demersurile necesare imbunatatirii situatiei etnicilor romani de peste hotare angajandu-se pentru cei din Serbia la urmatoarele:

I.

Vom aduce de urgenţă Serbiei la cunoştinţă prin intermediul ambasadelor de la Bucureşti şi Belgrad că orice acord al României privind accesul său în structuri în care România este deja parte nu i-l vom putea da până la luarea unor minime măsuri prea mult amânate vizând drepturile comunităţii române de pe teritoriul său:

1.O declaraţie oficială a Guvernului de la Belgrad şi a Consiliului pentru Minorităţi Naţionale că recunoaşte limba română ca limbă maternă a cetăţenilor săi care sunt înregistraţi ca valahi (vlasi), aşa cum a solicitat Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (Vlahe) –organism oficial legal constituit şi finanţat de statul sârb.

2.Punerea în aplicare a articolului 13 al legii sârbe a minorităţilor naţionale prin aducerea la cunoştinţă de către directorii de şcoli în şedinţe cu părinţii că din anul şcolar viitor cei doritori pot urma în şcoală cursuri de învăţare a limbii române cu elemente de cultură naţională. Pentru asigurarea cu cadre didactice, sunt necesare de urgenţă cursuri de abilitare în scris-cititul limbii române pentru cadrele didactice de etnie română din localităţile dintre Morava şi Timoc în care românii/vlasii sunt în procentul prevăzut de articolul 11 al legii respective. Asigurarea de urgenţă a posibilităţii de studiu al limbii române în şcolile din Slatina de Bor, Brestovaţ şi Ranovaţ fiindcă aici părinţii au solicitat acest lucru deja de 3 ani prin cereri adresate ministerului învăţământului din Belgrad.

3.Aplicarea alineatului 6 al articolului 13 din legea sârbă a minorităţilor prin consultarea de către minister, inspectorate şcolare şi şcoli a consiliilor minorităţilor naţionale în privinţa elaborării planurilor de învăţământ destinat învăţării limbii materne şi elementelor de cultură naţională.

4.Respectarea propriei legislaţii privind cultele religioase şi anularea documentelor Ministerului Cultelor şi a autorităţilor locale din Svilainaţ-Ciupria (şi a altora similare) prin care condiţionau acordarea dreptului de a ridica biserică română de avizul ierarhilor bisericii sârbe.

5.Introducerea expresă a Episcopiei Ortodoxe Române de Vârşeţ printre bisericile recunoscute în Serbia cu aplicarea în consecinţă a prevederilor legale privind salarizarea şi studiul religiei în limba română în şcoli.

6.Recunoaşterea oficială de către ministerul învăţământului de la Belgrad şi inspectoratele şcolare sârbe a documentelor care atestă parcurgerea unor cursuri de specialitate, participarea la simpozioane de interes profesional în România pentru cadrele didactice de etnie română conform art 14 din legea invocată mai sus.

7.Accesul la presă în limba română în zona dintre Morava şi Timoc conform art 17 din legea sârbă a minorităţilor naţionale.

8.Retrocedarea proprietăţilor confiscate comunităţii române din Serbia.

II.

Vom depune personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să depună la dosarul de preaderare a Serbiei la UE a acestor condiţii minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb. Fără îndeplinirea acestor condiţii sau fără angajamente ferme că aceste condiţii vor fi puse în aplicare cu o atentă monitorizare, România nu poate fi de acord cu accesul Serbiei în UE.

III.

Vom solicita personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să solicite Belgradului şi instituţiilor internaţionale să fie puse în practică măsurile din Rezoluţia 1632 /2008 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe tema drepturilor românilor din Serbia.

IV.

Vom aduce în dezbatere personal şi/sau vom solicita demnitarilor/reprezentanţilor români să ridice problema acestor măsuri minimale privind comunitatea românească de pe teritoriul statului sârb la toate întâlnirile internaţionale sau bilaterale de la orice nivel.

Citez din apelul parintelui Boian: ,,Rugam pe toti oamenii de buna voie sa faca interventii la autoritatile care ne pot ajuta si ii rugam pe fratii nostril sarbi din Romania sa spuna Tarii lor Mame Serbiei ce drepturi au ei in Romania sis a ne ajute sip e noi sa dobandim in Tara Noastra in care locuim Serbia sa avem macar biserica si scoala noastra. Iar pe Serbia o rugam sa nu ne simta ca pe copii vitregi numai ca pe copii adevarati si loiali ce am fost si o sa fim intotdeauna. Intrebam si ii intrebam: este loc si pentru noi in Serbia?,,

5.In Serbia de rasarit romanii au sfintit si alte locuri pentru ridicarea unor biserici dar li se refuza autorizatia de constructie. Suntem si in posesia mai multor liste cu semnaturi ale parintilor din sate romanesti de acolo prin care solicita ministerului invatamantului din Serbia introducerea unor ore de studiere a limbii romane in scoli. De patru ani de zile au intocmit aceste liste, le-au reinnoit apoi dar in zadar.

Recenta somatie de demolare a temeliei bisericii romanesti din Malainita vine ca un test pentru diplomatia romana, pentru Europa. La sfintirea pietrei de temelie a acestei noi bisericute fusese prezent si ambasadorul Romaniei la Belgrad. Administratia sarba cere acum sa se demoleze.

Solicitam demnitarilor romani sa ia pozitie ferma in apararea dreptului romanilor dintre Timoc si Morava de a se ruga lui Dumnezeu in limba lor materna si de a avea 1-2 ore de limba romana pe saptamana in scolile publice asa cum au solicitat in scris Belgradului.

Invitam reprezentantii Romaniei in organisme internationale sa protesteze in fata acestor practic ale Serbiei. Chemam societatea civila sa se alature protestelor in fata nedreptatilor indurate de comunitatea romaneasca din rasaritul Serbiei.

Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România,

Viorel Dolha

ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR

DIN ROMÂNIA

str. Mucius Scaevola nr.9, Arad, cod fiscal 23564572, cont CEC Arad cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948

TEL 0723259290 ; 0744195155, fax 0357815274

agiro1927@gmail.com ; vioreldolha@yahoo.com www.aiarad.ro www.invatator.org

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend