EXCLUSIV. Motivele suspendării HG de segregare pe criterii etnice a UMF Târgu Mureș, așa cum apar în dosarul de la instanța de judecată

May 4, 2012 •antiromanism, extremism maghiar, iredentism, separatism etnic, sovinism maghiar, Targu Mures, UDMR, UMF Targu Mures •Views: 1195

Redau mai jos, în exclusivitate, argumentele invocate de către cei care au solicitat instanței de judecată suspendarea executării actului administrativ unilateral normativ Hotărârea Guvernului nr.230 din 27 martie 2012 privind înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, publicată în Monitorul Oficial al României nr.208 din 29.03.2012 până la pronunţarea în fond a cauzei ce are ca obiect cererea de anulare a actului administrativ amintit.

1). S-au încălcat prevederile constituţionale şi legale privind garantarea autonomiei universitare.

         Potrivit art.32 alin.6 din Constituţia României autonomia universitară este garantată. (Dicţionarul Explicativ al Limbii Române defineşte sintagma „garantat” astfel: a da cuiva siguranţa că se va bucura de un drept; a asigura respectarea unui principiu, a unui drept: ex. a dreptului la muncă, a dreptului de apărare, a dreptului la educaţie etc).

         Potrivit art.123 alin.1 din Legea nr.1/2011 privind educaţia naţională, autonomia universitară este garantată prin Constituţie. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase.

         Este de notoritate şi de necontestat şi prin urmare nici nu trebuie dovedit, faptul că înfiinţarea unei clone Facultatea de Medicină şi Farmacie prin H.G. nr.230/2012 s-a făcut în temeiul unor ingerinţe politice, ca o condiţie a susţinerii politice de către o formaţiune politică a Guvernului.

         Potrivit art.123 alin.2 din Legea 1/2011 privind educaţia naţională, autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane” cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare.

         Pe de altă parte, este mai mult decât cunoscut că Guvernul României are competenţă materială stabilită de Constituţie, de a organiza executarea legilor (art.108 alin.2) şi numai atât, în rest acesta fiind supus principiului respectului faţă de Constituţie, supremaţiei legilor (art.1 alin.5) şi caracterului ierarhic al actelor normative. Pe cale de consecinţă, o hotărâre de Guvern trebuie să respecte conţinutul legilor, să nu completeze sau să modifice înţelesul lor, denaturând astfel voinţa legiuitorului.

         Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş şi-a stabilit prin Carta universitară, adoptată şi aprobată de Senat (inclusiv cea dinaintea adoptării în decembrie 2011 a celei actuale) cu respectul legislaţiei în vigoare, potrivit principiului garantat de Constituţie (art.32 alin.6) al autonomiei universitare (definit în art.123 din Legea 1/2011), structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie şi nu în ultimul rând gestionarea resurselor materiale şi umane proprii. Ca atare, Senatul în virtutea prevederilor Cartei universitare a aprobat pe anul universitar 2011-2012 nevoile bugetare – venituri şi cheltuieli, investiţiile, Planul de învăţământ, Statul de funcţii, necesarul şi structura personalului administrativ cu alocarea cheltuielilor bugetare, conform organigramei etc.

         În conţinutul Hotărârii Guvernului nr.230/2012, de nimic din toate cele de mai sus, despre care «rosteşte » şi « obligă » legea, nu se face referire.

         Mai mult, potrivit art.123 alin.7 din Legea nr.1/2012 studenţilor le este garantat dreptul la libera alegere a cursurilor şi specializărilor în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu planurile de învăţământ. Dacă, per absurdum, ar fi să se aplice această hotărâre de guvern, în economia universitară dorită de emitent, dreptul la liberă alegere a studenţilor va fi încălcat, studenţii deja înmatriculaţi fiind practic obligaţi, fără acordul lor prealabil, să treacă de la un program de studii acreditat, pentru care au dat admitere, urmărind să li se confere o calitate superioară prin programul de studii, prin susţinerea licenţei la o specializare acreditată, valoarea diplomei etc., la un program de studii autorizat provizoriu şi acesta ilegal.

         În alchimia alcătuirii Legii nr.1/2011, potrivit art.213, alin.1, Senatul Universităţii este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul Universităţii, iar potrivit alin.2, atribuţiile (lit.a-e) demonstrează autonomia universitară şi libertatea academică (elaborează şi adoptă Carta universitară, aprobă planul strategic de dezvoltare instituţională, aprobă structura, organizarea şi funcţionarea universităţii, scoaterea unor posturi la concurs, aprobă proiectul de buget şi execuţia bugetară etc.)

         Hotărârea de Guvern nr.230/2012 încalcă toate aceste prevederi, şi nu numai atât, trece peste voinţa Senatului Universităţii, transmisă către MECTS, peste planurile şi strategia operaţională, bugetară aprobată, fără să aloce niciun leu de la buget. Este de întrebat dacă oare există o modificare a Legii bugetului de stat nr.293 pe anul 2011 fără să o cunoaştem ? Oare există avizul Ministerului de Finanţe Publice, cunoscând că orice deturnare de fonduri în afara planului bugetar constituie infracţiune? Dacă Ministerul precizează că nu vor fi alocate fonduri suplimentare pentru funcţionarea Facultăţii nou înfiinţate, va trebui să precizeze sursele bugetare (reale) pentru cheltuielile suplimentare (oare câte cadre didactice vor trece la noua structură, câţi studenţi, câţi dintre membrii personalului administrativ?

         2). S-au încălcat prevederile legale privind organizarea şi reorganizarea instituţiilor de învăţământ superior.

         Potrivit art.122 alin.2 din Legea nr.1/2011 instituţiile de învăţământ superior se înfiinţează prin Lege. Potrivit art.124 alin.1 lit.a) şi b) orice instituţie de învăţământ superior, de stat sau particulară are obligaţia „să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior”; să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul superior;” Nerespectarea acestor prevederi atrage răspunderea publică. Potrivit art.125 alin.1 lit.c în cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art.124, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Tineretului şi Sportului sesizează mai întâi Senatul Universităţii, după care perseverenţa în nerespectarea prevederilor legale atrage emiterea unui proiect de lege prin care se propune reorganizarea sau desfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior. Deci, orice organizare şi reorganizare a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face prin lege, şi nu prin hotărâre de Guvern.

 

         3). Încălcarea prevederilor legale privind transparenţa decizională.

         Potrivit art.1 alin.2 din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, legea are drept scop sporirea gradului de responsabilitate a administraţiei publice faţă de cetăţean, stimularea participării active a cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor normative, sporirea gradului de transparenţă.

         Nimic din ceea ce a urmărit legiuitorul prin elaborarea acestei legi nu a fost respectat de Guvern sau Ministerul Educaţiei şi Cercetării Tineretului şi Sportului.

         La data de 13.03.2012 a fost postat pe site-ul M.E.C.T.S. anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ ce este adus la cunoştinţa publicului, respectiv Hotărârea pentru modificarea punctului 44 din Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.966/2011 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor, programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi a numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi. Proiectul de hotărâre, într-un articol unic, făcea referire la faptul că punctul 44 din Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.966/2011 se modifică şi va fi înlocuit conform Anexei care va face parte din hotărâre.

         Alăturat acestui proiect de Hotărâre, de Anexă s-a publicat şi proiectul Notei de Fundamentare.

         La data de 26.03.2012 Guvernul României prin Biroul de presă comunică Ordinea de zi a şedinţei de Guvern, unde la punctul 5 este prevăzut Proiectul de Hotărâre pentru modificarea punctului 44 din Anexa nr.2 la Hotărârea nr.966/2011 pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi a numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi.

         La data de 27.03.2012, total diferit de ceea ce s-a pus în dezbatere şi s-a dezbătut public, respectiv s-a stabilit la ordinea de zi a şedinţei, Guvernul României adoptă Hotărârea nr.230 privind înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Farmacie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş, cu o altă Anexă şi fără o altă Notă de fundamentare făcută public.

         Au fost încălcate mai multe dispoziţii ale Legii nr.52/2003, după cum urmează :

         – art.6 alin.2 care prevede că, anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, textul complet al proiectului actului, termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare (art.6 alin.4 pretinde o perioadă de cel puţin 10 zile pentru sugestii şi propuneri).

         Termenul de 30 de zile înainte de analiză, avizare şi adoptare nu a fost respectat (s-a adoptat hotărârea la 27.03.2010), termenul limită, locul şi modalitatea nu au fost menţionate în anunţ, etc.

         – art.6 alin.6 care prevede că: proiectul de act normativ se trimite spre analiză şi avizare autorităţilor publice interesate numai după definitivare, pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate.

         La data de 23 martie 2012 (în termenul minim de 10 zile) reprezentantul U.M.F. Tg.Mureş a depus la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un set de 52 de opinii scrise, împreună cu sinteza acestora, opinii colectate în cadrul audierii publice, cu tema « U.M.F. – Tg. Mureş – între multiculturalitate, standarde de calitate, autonomie universitară şi prevederi legale » desfăşurată la Tg.Mureş în data de 22.03.2012 (opinii din mediul academic, medical, politic şi societate civilă).

         Odată ce opiniile scrise s-au predat la data de 23 martie 2012 (zi de vineri), rezultă că a rămas pentru analiză şi sinteză doar o zi lucrătoare (26.03.2012). Cum art.6 alin.6 din Legea nr.52/2003 prevede că doar după definitivarea proiectului, autoritatea emitentă trebuia să îl transmită spre avizare autorităţilor publice interesate, ne punem întrebarea, în ce mod (evident că formal) s-a făcut avizarea proiectului (Ministerul Justiţiei şi ARACIS) în mai puţin de o zi lucrătoare? Dar, oare numai acestea au fost autorităţile publice interesate? De la Ministerul Sănătăţii nici nu s-a primit avizarea!

         – art.6 alin.7 care prevede că: autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o altă asociaţie legal constituită sau de către o autoritate publică.

         La data de 23.03.2012, prin adresa nr.8980, Sindicatul UMF Tg. Mureş, Liga Studenţilor din UMF Tg. Mureş s-au adresat Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului solicitând organizarea unei dezbateri publice. Ministerul nu a dat curs acestei cereri şi nici nu a dat vreun răspuns!

         Nelegalitatea actului administrativ este cu atât mai evidentă, cu cât actorii proiectului care a fost anunţat la 13.03.2012, nu l-au modificat, completat pe baza propunerilor, sugestiilor şi opiniilor persoanelor interesate ci l-au schimbat cu totul, de la titlu la conţinut, astfel că una s-a supus dezbaterii şi alta s-a aprobat. Nu mai mult, decât de reţinut, că proiectul supus dezbaterii se referea la anul universitar 2011-2012, care conform art.138 alin.5 din Legea nr.1/2011 nu se poate modifica în luna martie 2012 şi aceasta numai pentru UMF Tg. Mureş, pe când Hotărârea Guvernului nr.230/2012 rămâne echivocă, când, cum se aplică.

         4). Încălcarea prevederilor privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

         Potrivit Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Capitolul III, Secţiunea IV- Motivarea proiectelor de acte normative, art.30 alin.1 „proiectele de acte normative trebuie însoţite de următoarele documente (art.30 alin.1 lit b),- note de fundamentare în cazul hotărârilor Guvernului, care constituie instrumente de prezentare şi motivare ale noilor reglementări propuse”.

         Art.32 alin.2 din lege prevede că motivarea trebuie să se refere la forma finală a proiectului de act normative; dacă pe parcurs s-au adus unele modificări proiectului, ca urmare a propunerilor şi observaţiilor primite de la organele de avizare, motivarea iniţială trebuie reconsiderată în mod corespunzător. Notele de fundamentare se semnează de ministrul sau miniştrii iniţiatori, precum şi de cei care le-au avizat. (art.34 alin.4).

         Notele de fundamentare se publică împreună cu actul normativ în cauză în Monitorul Oficial al României Partea I, sau se prezintă pe internet de către autoritatea emitentă. (art.34 alin.5).

         Nota de fundamentare la HG nr.230/2012 nu a fost publicată în Monitorul Oficial, şi până la această dată nici pe internet şi prin urmare nu s-a publicat împreună cu actul normativ.

         Odată ce publicarea motivării (Monitorul Oficial sau internet) este obligatorie, ea constituie o condiţie de valabilitate a actului administrativ normativ (formă procedurală concomitentă) şi lipsa acesteia atrage ilegalitatea Hotărârii Guvernului nr.230/2012.

         – Potrivit art.9 alin.2 din Legea nr.24/2000 privind tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, după elaborarea şi încheierea procedurii de avizare a autorităţilor interesate, proiectele de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ. Potrivit art.10 din lege, avizul Consiliului Legislativ poate să fie favorabil, favorabil cu obiecţii sau propuneri, ori negativ. Avizul este un aviz de specialitate, are caracter consultativ (trebuie cerut) iar respingerea observaţiilor şi propunerilor Consiliului Legislativ trebuie motivată în cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoţitoare.

         Avizul trebuia solicitat şi primit înainte de publicarea actului în Monitorul Oficial, reprezintă o condiţie de valabilitate,  (formă procedurală anterioară) iar lipsa acestuia, atrage ilegalitatea actului administrativ normativ. Această încălcare, în cazul nostru, gravă în opinia noastră, atrage chiar sancţiunea cea mai severă – inexistenţa actului administrativ normativ.

         – Dacă Nota de fundamentare se semnează numai de ministrul sau de miniştrii iniţiatori, precum şi de cei care au avizat hotărârea, art.34 alin.4 din Legea nr.24/2000, actul administrativ normativ (nu şi în cazul nostru) se semnează doar de primul-ministru şi se contrasemnează doar de miniştrii care au obligaţia punerii în executare (art.108 alin.4 din Constituţia României). Prin urmare faptul că actul este contrasemnat şi de preşedintele ARACIS (ori avizează, ori contrasemnează), conduce la ideea ilegalităţii.

 

         5). Încălcarea prevederilor Legii nr.1/2011

         În prezent la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Tg. Mureş există programe de studii cu predare în limbile română, maghiară şi în engleză. În acest caz, ceea ce încă nu cunoaşte până în acest moment Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului,  este faptul că textele art.363 şi  art.135 alin.1 lit.b din Legea nr.1/2011 îi conferă Universităţii noastre, caracterul multicultural şi multilingv. Şi ceea ce încă nu ştie Ministerul este că, pentru a avea această caracteristică, era suficient pentru UMF Tg. Mureş, potrivit art.363 alin.1 din Legea nr.1/2011, să aibă « activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale ». Necunoaşterea legii nu scuză pe nimeni – nemo censetur ignorare legem. Prin urmare, intervenţia « samariteană » a Ministerului în sprijinul instituţiei noastre de învăţământ superior este lipsită de obiect şi vine să demonstreze, exces de zel şi dacă mai era nevoie, conflictul deschis între politic şi autonomia universitară (a se vedea art.123 alin.1 din Legea nr.1/2011).

         Potrivit art.132 alin.2 din Legea nr.1/2011 « orice facultate se înfiinţează, se organizează la propunerea şi cu aprobarea Senatului universitar (iată demonstraţia garantării autonomiei universitare), prin hotărâre a Guvernului privind structura instituţiilor de învăţământ superior, iniţiată anual de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ». Aceasta este regula.

         Excepţia, prevăzută în art.132 alin.5, şi fără ca legiuitorul să ne spună dacă nu tot anual, ne arată că Guvernul, la propunerea Ministerului  Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, poate înfiinţa facultăţi în cadrul universităţilor de stat, cu consultarea Senatului universitar, în situaţii temeinic justificate!

         Nici în Nota de fundamentare publicată în 13.03.2012 pe site-ul autorităţii publice şi nici în alte documente, Ministerul nu se osteneşte sub nicio formă să ne explice, aşa cum cere legea, de ce ne aflăm în faţa unei situaţii temeinic justificate. Puterea discreţionară a administraţiei nu poate învinge cerinţa legii, ceea ce pretinde de la iniţiator motivarea sintagmei « situaţii temeinic justificate (temeinic: de fapt şi de drept; justificat: lipsa învăţământului în limba minorităţilor naţionale, cerinţa pieţei de muncă, afectarea sistemului de asigurare a sănătăţii populaţiei etc.?)

         Este de remarcat că prin consultarea Senatului universitar, a opiniei publice s-a dat un răspuns negativ iniţiativei Guvernului. Cu toate acestea Guvernul României a ignorat « vocea » opiniei publice.

         Nu credem că plecarea unei formaţiuni politice dintr-o alianţă şi de la guvernare, poate reprezenta o « situaţie temeinic justificată », deoarece Guvernul poate să înfiinţeze şi să finanţeze un program de studii sau o facultate cu acel program de studii dacă răspunde unor cerinţe stringente de instruire şi formare profesională în domenii de interes naţional. Unde este finanţarea, unde este interesul naţional?

         Dar Legea nr.1/2011, în art.132 alin.3, teza a II-a, mai cere un lucru: chiar şi aceste programe de studii, astfel propuse, se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calităţii în învăţământul superior.

         Din cele de mai sus, deducem alte două încălcări flagrante ale legislaţiei ce au ca obiect adoptarea Hotărârii Guvernului nr.230/2011.

         În primul rând, orice facultate nouă sau program de studii nou înfiinţat, presupune o sursă de finanţare. Este complet neserios să susţii că o astfel de manoperă se face cu încadrarea în limita sumelor aprobate prin Legea bugetului de stat nr.293/2011.

         Este de notorietate, noi cunoscând legislaţia, că s-a publicat recent ordinul ministrului prin care la licenţe se reduce numărul de locuri bugetate cu 30%, la masterate cu 40%, iar la doctorate cu 60%.

         Pe de altă parte se înfiinţează o facultate nouă, pe lângă facultăţile existente, care presupune posturi didactice noi, personal administrativ nou angajat, cheltuieli cu fonduri de documentare şi material didactic, cheltuieli suplimentare pe student, cheltuieli suplimentare pentru utilităţi etc. Odată ce nu au fost prevăzute sursele de finanţare, hotărârea de guvern nu poate produce efecte juridice, practic este născută moartă.

         În al doilea rând, arătăm, potrivit art.132 alin.3 teza a II-a din Legea nr.1/2011, că nu există niciun rabat în ceea ce priveşte asigurarea calităţii în învăţământul superior vis-a-vis de progamele de studii nou înfiinţate.

         Astfel, potrivit art.138 alin.2 din Legea nr.1/2011 « un program de studii universitar funcţionează legal dacă este autorizat provizoriu……..şi funcţionează în condiţiile stabilite prin actul de autorizare ».

         Potrivit O.U.G. nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei (aprobată prin Legea nr.87/2006 cu modificările şi completările ulterioare), art.29 alin.3, “în învăţământul superior, evaluarea şi acreditarea se face la nivelul structurilor instituţionale pentru fiecare program din ciclu de licenţă, care duce la o calificare universitară distinctă » şi logic, după lege, pentru fiecare limbă de predare (art.138 alin.3 din Legea nr.1/2011).”

         Potrivit art.29 alin.4 din O.U.G nr.75/2005 acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive:

         – autorizarea de funcţionare provizorie care acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza, după caz admiterea la studii;

         – acreditarea.

         Potrivit art.30 din O.U.G. nr.75/2005 procedura de autorizare, de funcţionare provizorie, cuprinde următoarele activităţi:

         a). elaborarea unui raport de evaluare internă (cuprinde referinţe despre capacitatea instituţională; eficacitatea educaţională; managementul calităţii) pentru fiecare tip de program de studii ;

         b). depunerea raportului de evaluare internă la departamentul de acreditare al agenţiei de creditare a calităţii, la care se adaugă cererea de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de autorizare de funcţionare provizorie,

         c). numirea unei comisii de experţi în evaluare şi acreditare, care analizează raportul de evaluare internă şi verifică prin vizite îndeplinirea standardelor pe domeniile şi criteriile prevăzute în lege; elaborează propriul raport de evaluare extern;

         d). departamentul de acreditare validează raportul experţilor şi a celui de evaluare externă, iar agenţia (ARACIS) propune Ministerului acordarea sau neacordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie;

         e). pe baza avizului favorabil al ARACIS şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin hotărâre de Guvern se acordă autorizaţia de funcţionare provizorie.

         Am prezentat pe larg această procedură de autorizare de funcţionare provizorie, deoarece în cazul H.G.nr.230/2011 nu s-a respectat nimic din ceea ce prevede legea. Avizul conform al ARACIS şi al Ministerului este practic ilegal, deoarece nu are fundamentul juridic cerut de O.U.G. nr.75/2005 (raport de evaluare intern, vizită, raport de evaluare externă etc). Aceasta în mod sigur, deoarece încă înainte de emiterea hotărârii era cunoscut că niciun program de studii în limba maghiară (potrivit art.138 alin.3 din Lege, pentru fiecare program în parte, indiferent de limbă se cere evaluarea şi îndeplinirea condiţiilor pentru autorizarea provizorie) nu îndeplineşte standardele de calitate cerute de lege (exemplificăm cu un singur standard – lipsa cadrelor didactice la mai mult de jumătate din disciplinele cuprinse în programele de studii).

         Această încălcare a cerinţelor legii, atrage răspunderea juridică a persoanelor vinovate.

         Mai mult, potrivit art.138 alin.2 teza a II-a, sancţiunile prevăzute de Legea nr.1/2011 sunt mult mai severe şi mai drastice: “Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii universitare care nu funcţionează legal se sancţionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiar (student n.n.) precum şi cu amendă pentru organizatori (a se citi responsabilii din minister) potrivit legii penale şi retragerea imediată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a autorizaţiei de funcţionarea provizorie, respectiv a acreditării pentru instituţia în cauză”.

         Prin urmare, înainte de a se elabora şi emite Hotărârea de Guvern nr.230/2012 prin care se autorizează programele de studii pentru nou înfiinţata Facultate de Medicină şi Farmacie, trebuia să se parcurgă procedura prealabilă de evaluare academică cerută de lege pentru autorizarea provizorie (O.U.G. nr.75/2005 aprobată prin Legea nr.87/2006).

         “Faptul că există în cadrul Universităţii un program de studii de licenţă acreditat, nu conduce la ideea că, pentru acelaşi program, poate fi organizată de aceeaşi universitate o altă formă de învăţământ, în lipsa verificării de către autoritatea abilitată a îndeplinirii standardelor de performanţă, prin procedura de evaluare prevăzută de lege“ (a se vedea Decizia nr.3306 din 08.06.2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrative şi fiscal).

         Nu este lipsit de adevăr, constatarea că Hotărârea de Guvern nr.230/2012 introduce măsuri de discriminare pozitivă, care perpetuate prin astfel de măsuri vor duce neîndoielnic la fenomene de segregare. Scopul incluziunii în mecanisme sociale, educaţionale, economice, culturale etc, este să formeze, mai mult decât oricând spiritul unei comuniuni europene.

         Discriminarea pe motive etnice, într-o ţară în care limba oficială este limba română, face ca într-o facultate (cea veche) să aibă acces atât studenţi români cât şi maghiari, pe când în altă facultate (cea nouă) să aibă acces doar studenţii maghiari. Rezultatele măsurilor de discriminare pozitivă se vor vedea – şefii de disciplină sunt şi şefii clinicilor universitare. Ce se va face în viitor – cine va fi şeful unei clinici universitare, cel de la o facultate sau cel de la alta? Sau vom avea două clinici, una pentru români şi alta pentru maghiari?  Nu cumva prin această hotărâre se încalcă astfel, prevederile art.20 din Convenţia–Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale: « În exercitarea drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile înscrise în prezenta convenţie-cadru, orice persoană aparţinând unei minorităţi naţionale va respecta legislaţia naţională şi drepturile celorlalţi, în special ale persoanelor aparţinând majorităţii sau altor minorităţi naţionale ».

         Deşi în Nota de fundamentare publicată odată cu proiectul hotărârii de Guvern se afirmă că proiectul de act normativ nu transpune şi nici nu implementează un act comunitar, ci doar urmează recomandările la nivelul Uniunii Europene, emitentul este în eroare, deoarece în art.53 din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, se prevede: « Persoanele care beneficiază de recunoaşterea calificărilor profesionale trebuie să cunoască limbile necesare exercitării profesiei în statul membru gazdă. »

         Prin « Propunerea de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului privind cooperarea administrativă prin intermediul sistemului de informare al pieţei interne, din 19.12.2011 COM (2011) 883 final 2011/0435 (COD) » art.53 s-a completat după cum urmează:

         „Un stat membru asigură că orice control al cunoaşterii unei limbi se realizează de către o autoritate competentă după adoptarea deciziilor menţionate la articolele 4d, 7 alineatul (4) și 51 alineatul (3) şi în cazul în care există îndoieli serioase şi concrete cu privire la nivelul suficient al cunoştinţelor lingvistice ale profesionistului legate de activităţile profesionale pe care această persoană intenţionează să le desfăşoare.

         În cazul profesiilor cu implicaţii asupra siguranţei pacienţilor, statele membre pot conferi autorităţilor competente dreptul de a efectua verificări lingvistice care să acopere toţi profesioniştii în cauză, în cazul în care sistemul naţional de asistenţă medicală solicită aceasta în mod expres sau, în cazul profesioniştilor care desfăşoară o activitate independentă neafiliaţi la sistemul naţional de asistenţă medicală, de către reprezentanţii organizaţiilor naţionale ale pacienţilor. Orice control lingvistic se limitează la cunoaşterea uneia dintre limbile oficiale ale statului membru în funcţie de alegerea persoanei în cauză. „

         În spiritul Directivei şi a modificărilor aduse acesteia, trebuia să se elaboreze şi să se emită hotărârea Guvernul României.

         Această Hotărâre de Guvern este emisă şi împotriva unei logici manageriale (alocarea de resurse, fonduri) deoarece în Universitate îşi vor desfăşura activitatea două facultăţi de medicină şi farmacie, cu acelaşi program de studii şi care firesc se va suprapune.

         Dar, ceea ce este mai grav şi de neacceptat este că Hotărârea de Guvern s-a emis în dispreţul total al legii. Este de domeniul realităţii că unii încearcă să profite de actul semnat iar alţii vor răspunde pentru semnătură, deoarece nu există niciun temei legal în adoptarea acestei hotărâri.

În ceea ce priveşte paguba iminentă pe care o produce emiterea Hotărârii de Guvern nr.230/2012 o regăsim în definiţia dată de dispozițiile art.2 alin.1 lit”ș” din Legea nr.554/2004 şi anume: “prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public”. Arătăm că şi din această perspectivă este îndeplinită cea de a treia condiţie necesară dispunerii suspendării executării acestui act administrativ normativ.

         Astfel, înfiinţarea unei noi facultăţi presupune cheltuieli suplimentare imense în sarcina Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş.

         Organizarea unei noi facultăţi implică crearea de noi structuri administrative (angajarea a 15-20 de persoane), cu funcţii de conducere noi (decan, prodecan, directori de departamente), cu un nou secretariat pentru decanat şi o nouă schemă de personal, respectiv personal didactic auxiliar pentru disciplinele nou înfiinţate. Pentru ca această nou înfiinţată facultate să funcţioneze, are nevoie de cel puţin 350 de cadre didactice conform standardelor legale.

         Toate cheltuielile ce incumbă din demersurile mai sus expuse, sunt cheltuieli suplimentare, neprevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs.

         Nici cheltuielile destinate logisticii necesare funcţionării noii facultăţi nu se regăsesc în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs, nemaivorbind despre cheltuielile legate de autorizarea noilor programe de studii înfiinţate, cheltuieli ce se ridică la nu mai puţin 400.000 lei. (5 programe x 75-80.000 lei – taxa de evaluare ARACIS/program).

         Evident, deşi se susţine că crearea noii Facultăţi de Medicină şi Farmacie se face în limitele bugetare existente, acest aspect reprezintă un neadevăr, cheltuielile ce le implică instituţia nou creată fiind imense, creând un grav dezechilibru economic în bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie. Şi culmea, nici nu se doreşte să se spună realitatea.

 

         De asemenea, emiterea Hotărârii de Guvern nr.230/2012 perturbă grav organizarea şi buna funcţionare a structurii existente.

         Astfel, Facultatea de Medicină (cea veche), ce nu a fost desfiinţată, actul normativ atacat nefăcând referire la desfiinţarea actualei facultăţi, trebuie reorganizată, iar actuala Facultate de Farmacie rămâne efectiv cu 20 de cadre didactice, ceea ce pune sub semnul întrebării rentabilitatea funcţionării sale şi continuarea unei activităţi didactice, de cercetare ştiinţifică de peste patru decenii.

         Un alt prejudiciu, consecinţă directă a emiterii H.G. nr.230/2012 îl reprezintă compromiterea totală a admiterii din luna iulie a anului 2012 atât pentru noua facultate, cât şi pentru ceea ce a mai rămas.

         Fizic, pentru noua facultate este imposibilă organizarea facultăţii în timp util, îndeplinirea tuturor etapelor premergătoare depunerii la ARACIS a dosarelor de evaluare, realizarea vizitei de evaluare de către această instituţie şi emiterea Hotărârii de Guvern privitoare la cifra de şcolarizare pentru fiecare program, cu atât mai mult cu cât este obligatorie anunţarea numărului de locuri scoase la admitere pentru fiecare program de studiu cu cel puţin 6 luni înainte de examenul de admitere propriu-zis.

         Acest aspect va avea o conseciţă financiară negativă asupra Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, prejudicial material fiind semnificativ, pierderea unor programe de studiu ca urmare a înfiinţării noii facultăţi ducând la scăderea numărului de studenţi la jumătate din cei înmatriculaţi în actualul an universitar.

         Pe de altă parte, examenul de licenţă este compromis pentru absolvenţii de anul acesta, în condiţiile în care aceştia absolvă în cadrul unui program nou autorizat, vor fi obligaţi să dea licenţa la o facultate acreditată. De subliniat împrejurarea că în România nu există la acest moment o facultate de medicină acreditată, cu program în limba maghiară.

         În aceeaşi situaţie se regăsesc şi studenţii străini care au început studiile în cadrul unei facultăţi acreditate regăsindu-se la acest moment în situaţia continuării studiilor în cadrul unei facultăţi nou –autorizate, neacreditate însă, existând premisele de a se solicita despăgubiri din partea acestora pentru nerespectarea termenilor contractului de studii.

         Nu în ultimul rand, noua situaţie creată prin emiterea H.G. nr.230/2012 creează un prejudiciu de imagine enorm Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş prin scăderea gradului de încredere şi credibilitate, prin creşterea numărului de programe autorizate provizoriu, în detrimentul celor autorizate.

         De la publicarea Hotărârii de Guvern nr.230/2012 Universitatea s-a confruntat deja cu numeroase cereri de transfer ale studenţilor către alte universităţi, ceea ce evident se reflectă imediat în scăderea numărului de studenţi, şi implicit a veniturilor Universităţii, prin migrarea studenţilor spre centre medicale universitare certe şi acreditate.

         Fără îndoială H.G. nr.230/2012 afectează grav mediul universitar atât în particular, în ceea ce priveşte activitatea Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş dar şi în general mediul universitar, pe lângă prejudiciul material concret pe care îl produce, punând într-un grav pericol funcţionarea sistemul universitar de învăţământ românesc.

În consecinţă, constatând că sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii impuse de dispoziţiile art.14 din Legea nr.554/2004 Vă solicităm să admiteţi cererea de suspendare, dispunând suspendarea executării  Hotărârii Guvernului nr.230 din 27 martie 2012 privind înfiinţarea Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.208 din 29.03.2012 până la pronunţarea în fond a cauzei ce are ca obiect cererea de anulare a actului administrativ amintit.




Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

2 Responses to EXCLUSIV. Motivele suspendării HG de segregare pe criterii etnice a UMF Târgu Mureș, așa cum apar în dosarul de la instanța de judecată

  1. Alex says:

    Dă-i unuia ca Antal Arpad să citească documentul de mai sus şi-ţi garantez că nu poate, pleacă vorbind singur după aia, pur şi simplu e prea greu pentru mintea lor care nu le merge decât la furat.
    Ei ştiu una şi bună: să “maghearizeze” tot, ce mai contează legalitatea?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "EXCLUSIV. Motivele suspendării HG de segregare pe criterii etnice a UMF Târgu Mureș, așa cum apar în dosarul de la instanța de judecată"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/exclusiv-motivele-suspendarii-hg-de-segregare-pe-criterii-etnice-a-umf-targu-mures-asa-cum-apar-in-dosarul-de-la-instanta-de-judecata/