SCRISOARE DESCHISĂ. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş îi sugerează Premierului Ponta să-l declare persona non grata pe László Kövér, președintele Parlamentului Ungariei

Războiul psihologic al Ungariei împotriva României. O analiză completă trimisă premierului Victor Ponta

de Dorin Suciu

O analiză a acţiunilor antiromâneşti, de la “pogromul antimaghiar de la Târgu Mureş” – la scandalul József Nyírő, a fost trimisă de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş premierului Victor Ponta, sub forma unei scrisori deschise pe care o reproducem în continuare:

Stimate domnule prim-ministru Victor Ponta,

Începem  prin a vă asigura că fiecare afirmaţie din această scrisoare se bazează pe probe, care vă pot fi puse la dispoziţie.

Scandalul József Nyírő – rezultatul unei acţiuni tipice de dezinformare şi intoxicare – nu este decât un episod, cel mai recent, al războiului psihologic şi de imagine care are loc împotriva României, din anul 1990 încoace. Acest război, conceput şi purtat de profesionişti, a avut două faze:

Prima, începută în martie 1990 de guvernul Antall pe tema aşa-zisului pogrom antimaghiar de la Târgu-Mureş, a avut ca scop privarea României de simpatia dobândită în decembrie 1989 şi izolarea ei internaţională, ceea ce a şi reuşit.

Cea de a doua fază a debutat după ajungerea la putere, în 1998, a guvernului Orbán, care a elaborat un plan de „refacere, peste graniţe, a naţiunii ungare”, menită să devină nu numai o naţiune culturală, ci şi una politică. În cei patru ani de guvernare care au urmat, sub conducerea primului ministru Viktor Orbán şi coordonarea secretarului de stat în MAE ungar Zsolt Németh, a fost stabilită o strategie iredentist/neorevizionistă bazată pe câteva principii:

·      cel al „non-coincidenţei” graniţelor statului ungar cu „graniţele naţiunii ungare” – principiu cuprins în programul electoral al Fidesz – Partidul Civic Ungar;

·      „unirea, dincolo de frontiere, a naţiunii ungare”, respectiv integrarea europenă a întregii maghiarimi în calitate de comunitate naţională.

·      lansarea pe plan internaţional a ideii conform căreia „problema minorităţilor maghiare reprezintă şi o problemă de politică de securitate a Europei centrale” (citat din Zsolt Németh);

·      obţinerea pentru minorităţile maghiare din ţările vecine de „autonomii teritoriale pe criterii etnice” şi „drepturi colective”;

·      crearea pe teritoriile României, Slovaciei şi Serbiei a unor „mici Ungarii, cu toate instituţiile necesare, de la grădiniţe şi până la autoguvernările de rigoare” (citat din Viktor Orbán) şi de marcare politică şi culturală a acestor enclave.

Integral în Jurnalul Național

Tweet