,,Judeţul Harghita este renumit, printre altele, pentru faptul că maghiarii nu vorbesc limba română"

April 12, 2010 •enclavizare, Harghita, iredentism, PCM, separatism etnic, sovinism maghiar, UDMR •Views: 1513

Afirmaţia din titlu aparţine d-lui Horvath Istvan, coordonatorul lucrării ,,Utilizarea limbii maghiare în administraţia publică locală şi în instituţiile deconcentrate din judeţul Harghita”, prezentată, recent, într-o conferinţă ce a avut loc la Miercurea-Ciuc.

Referitor la competenţele lingvistice în limba română ale maghiarilor mă folosesc de date care provin din cercetarea ,,Demografie, stratificare socială, utilizare lingvistică: al doilea val”, realizată pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia vorbitoare de limba maghiară din Transilvania. Eşantionul a cuprins 3.625 de persoane (Transilvania), iar în sub-eşantion au fost incluse 965 de persoane (din judeţul Harghita, luând în considerare doar persoanele de etnie maghiară). Chestionarul era alcătuit din întrebări referitoare la comportamentul lingvistic.

O primă constatare este că: proporţia celor care comunică în limba română fără dificultăţi (chiar dacă vorbesc cu accent maghiar) în rândul populaţiei din Transilvania este de aproape 60 la sută (58,4 la sută); în cazul maghiarilor din judeţul Harghita, acest procent se situează puţin peste 40 la sută (40,7 la sută). În judeţul Harghita, proporţia persoanelor cu competenţe lingvistice la nivel mediu este de 33 la sută, iar a acelora care nu cunosc deloc limba română ori se fac înţelese doar cu dificultăţi, este în jur de 26 la sută.

În ceea ce priveşte nivelul de cunoaştere/utilizare a limbii române, au fost aplicate şi alte instrumente de testare, iar rezultatele confirmă parţial trendul de mai sus.
Fără a detalia alte aspecte ori expunerea diverselor considerente teoretice sau operaţionale cu privire la competenţele lingvistice în limba română a maghiarilor, se conturează următoarele imagini de ansamblu (prezentate în acelaşi context): a) aproximativ 25-30 la sută dintre maghiarii din Transilvania vorbesc limba română la nivelul limbii materne, în timp ce în rândul maghiarilor din Harghita, acest procent este în jur de 12-18 la sută; b) maghiarii din Transilvania, în proporţie de aproximativ 25-30 la sută, iar cei din Harghita, în proporţie de 35-45 la sută, se simt nesiguri atunci când trebuie să se exprime în limba română; c) puţin peste 6 la sută (6,2 la sută) dintre maghiarii din Transilvania, respectiv 9 la sută dintre cei din Harghita, nu comunică deloc în limba română; d) în special în cazul persoanelor cu vârsta medie şi a femeilor în vârstă din mediul rural din judeţul Harghita poate fi considerat un dezavantaj lingvistic în detrimentul limbii române; e) competenţele lingvistice de comunicare în limba română ale celor mai tineri se situează de asemenea sub nivelul judeţean (motivul ar fi acela că, în cazul tinerilor, socializarea lingvistică nu s-a realizat încă).

Este acest lucru mult sau puţin? – se întreabă retoric autorul şi continuă: ,,Înainte de a evalua competenţele de comunicare în limba română ale populaţiei maghiare din Harghita, trebuie clarificate criteriile de evaluare: acestea pot fi criteriile politicii lingvistice oficiale din România, care (similar cu practicile altor state) apreciază cunoaşterea limbii române precum un specific cultural al calităţii de cetăţean român. Acestei politici lingvistice îi este subordonată politica învăţării limbii române de către minorităţi (…) Aşadar, conform politicii oficiale, minorităţile ar trebui să cunoască limba română la perfecţie. Totuşi, un astfel de punct de vedere maximalist poate fi nuanţat prin argumente pedagogice şi socio-lingvistice elementare. Pe de o parte, faptul că limba română se predă în şcoli nu înseamnă că elevii maghiari vor aprofunda limba română la acelaşi nivel cu elevii români (dacă o pot aprofunda la un oarecare nivel), deoarece elevii nu pot fi educaţi decât la nivele diferite de succes. Reuşita predării unei limbi depinde şi de obiecţiile legate de materia predată, de materialele didactice, de cerinţele legate de conţinutul şi calitatea predării limbii române, în cazul elevilor proveniţi din rândul minorităţilor naţionale. Pe de altă parte, aşteptările privind cunoaşterea aprofundată a limbii române pot fi nuanţate şi pe aspectul faptic ce nu necesită cunoştinţe deosebite în domeniul sociolingvisticii: competenţele lingvistice nu pot fi dobândite doar prin activităţi şcolare formale, acestea depind de practicile de comunicare şi de o expunere frecventă la mediul lingvistic. În cazul în care lipseşte exerciţiul comunicării în limba română, competenţele lingvistice, eventual aprofundate în mediul şcolar, vor dispărea succesiv. Aşadar, în cazul în care se urmăreşte expunerea populaţiei maghiare din Harghita la mediul lingvistic român, nivelul cunoştinţelor de limbă română va fi lesne de înţeles şi poate fi considerat cu aproximaţie de un nivel pozitiv”.

Una peste alta, în cazul maghiarilor din Harghita (după cum reiese din chestionar), mediul lingvistic determinant este limba maternă. Pentru 80-90 la sută din populaţia regiunii, limba de comunicare în universul muncii, precum şi în majoritatea situaţiilor legate de consum etc., este cea maghiară.

Şi, uite-aşa, neavând contacte în limba română, maghiarii din Harghita uită ce au învăţat în şcoală. Dar nu ar trebui să uite că, dacă o persoană care trăieşte în România nu cunoaşte limba română, acest lucru are o influenţă negativă asupra şanselor ei de reuşită în viaţă, ori cel puţin îi restrânge spaţiul de mişcare în acest sens. De altfel, d-l Horvath chiar atrage atenţia asupra aspectului că datorită faptului că limba română dispune de o serie de funcţii sociale, diverse segmente sociale sunt motivate de dobândirea acestor cunoştinţe lingvistice.

În fine, referitor la aspectele politice, s-a precizat: ,,Faptul că în secuime se utilizează limba maghiară la nivel public, acest fapt cauzează prejudicii de ordin lingvistic şi duce, printre altele, la opinii negative şi exagerate în ceea ce priveşte cunoştinţele de limbă şi atitudinile lingvistice ale localnicilor. Într-un astfel de context, o descriere competentă, precisă şi nuanţată în ceea ce priveşte competenţele lingvistice ale populaţiei maghiare, poate fi determinantă în cazul unei eventuale schimbări a discursului politic”.

Sursa: AURELIA ILUŢ, Informatia Harghitei


Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

3 Responses to ,,Judeţul Harghita este renumit, printre altele, pentru faptul că maghiarii nu vorbesc limba română"

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: ",,Judeţul Harghita este renumit, printre altele, pentru faptul că maghiarii nu vorbesc limba română""! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/judetul-harghita-este-renumit-printre-altele-pentru-faptul-ca-maghiarii-nu-vorbesc-limba-romana-2/