Invăţarea limbii române – bucurie sau chin

Intr-una din clasele a I-a din şcoala din Ghelinţa, am asistat la o oră de limba română. Copiii au urmărit cu atenţie povestea despre animale, prezentată de învăţătoare. Au urmat elevii, au povestit şi ei după un şir de imagini. Limba lor maternă, maghiara, s-a amestecat cu limba română, inclusiv cu limba în care comunică animalele . La finalul orei, elevii au fost angrenaţi într-un joc didactic , au fost împărţiţi pe grupe, fiecare şi-a jucat rolul distribuit şi au vorbit în limba română. Manualul, care nu pentru ei a fost întocmit, nici nu a fost deschis, însă, într-un sat secuiesc, priceperile şi deprinderile lingvistice au fost dezvoltate prin jocuri, aplicând mijloace adecvate vârstei copiilor .

Remarcând aceste aspecte, m-am întrebat când va ajunge problema predării limbii române – după adoptarea unor decizii raţionale – de pe masa politicii în sfera de specialitate, pentru ca în însuşirea priceperilor şi deprinderilor de comunicare în limba română, elevii de limbă maternă maghiară să fie ajutaţi de o programă şcolară, manuale şcolare şi materiale didactice speciale. Ca să simtă şi copilul maghiar din România că posibilitatea cunoaşterii, la un nivel tot mai ridicat, a unei alte limbi şi a unei altei culturi, este în avantajul său. Să nu reprezinte un adevărat chin răsfoirea manualului care conţine cuvinte, expresii, timpuri verbale care nu mai sunt de mult utilizate. Învăţarea limbii prin jocuri didactice şi prin crearea unor situaţii de comunicare, să constituie o bucurie pentru copiii.

Pentru a realiza acest lucru, politica educaţională trebuie să ajungă la decizii raţionale. Când să ne aşteptăm la asemenea decizii dacă nu acum, în perioada în care organizaţia de reprezentare a intereselor maghiarimii se află la guvernare şi vesteşte lumii şi ţării că România are un vicepremier maghiar şi mai mulţi miniştri şi secretari de stat maghiari.

Comunitatea maghiară aşteaptă beneficii de pe urma acestor funcţii. In domeniul învăţământului, de exemplu, elevilor să le fie asigurată posibilitatea de a studia în limba lor maternă geografia şi istoria, iar româna să fie predată prin metode speciale. Sursa: publicaţia săptămânală Szekely Ujsag, nr. 5 din 04-10.02.2010, autor Ambrus Agnes (Traducere: Centrul European de Studii Covasna-Harghita)