Asztalos Csaba Ferenc
Curtea de Apel Cluj a admis în urmă cu o săptămână acțiunea lui Mocan Florin Sorinel împotiva Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), condus de UDMR-istul Csaba Asztalos Ferenc, prin care acesta solicitase instanței anularea unei hotărâri ilegale emise de CNCD.
Mai exact, CNCD a emis hotărârea nr. 471/23.11.2011 prin care constatase că impunerea cunoașterii obligatorii a limbii maghiare pentru participanții la un concurs pentru ocuparea unui post de secretar de comună nu este discriminatorie. Mocan participase la un concurs pentru ocuparea postului de secretar al comunei Pericei, județul Sălaj, însă a fost eliminat pentru simplul motiv că nu cunoaște limba maghiară, în ciuda faptului că legea prevede posibilitatea angajării unor persoane care cunosc limba unei minorități doar pentru posturi de relații cu publicul. Românul a dat în judecată CNCD, care este nevoită acum să îi plătească lui Mocan 1000 de lei cu titlu de daune morale și 154 de lei cheltuieli de judecată.
Reamintesc faptul că și subsemnatul a acționat CNCD în intanță și am câștigat pe fond împotriva instituției condusă de Asztalos. La acest moment am deja două procese pe rolul instanțelor din București împotriva abuzurilor CNCD.
Istvan Haller
Și acest nou caz al românului din Sălaj dovedește odată în plus abuzul și mitocănia președintelui CNCD, o unealtă în mâna iredentismului și șovinismului maghiar promovat atât de violent de către UDMR și alte organizații extremiste maghiare. Pentru Asztalos și colegul său Istvan Haller doar afirmațiile unor persoane publice precum Ilie Năstase sau George Becali reprezintă fapte de discriminare. Condiționarea ocupării unor posturi în administrația publică locală a statului român de cunoașterea limbii maghiare este ceva absolut firesc în viziunea lui Asztalos și Haller.
O analiză simplă a activității CNCD va scoate la iveală abuzul CNCD față de cei care reclamă discriminarea românilor de către instituții publice controlate de către UDMR. Termenele de răspuns la petiții sunt prelungite fără bază legală la ani de zile, se refuză pronunțarea pe fond pentru a obliga petentul să se adreseze instanțelor de judecată, sunt cazuri în care se fac simple recomandări fără a se lua măsuri de sancționare a vinovaților chiar și în cazul în care repetă faptele de discriminare etc., acestea ar fi doar unele din mizeriile gestionate de Asztalos și instituția pe care o conduce.
Vă mulțumim pentru prezentarea unui exemplu de urmat: riposta în fața abuzurilor se poate face simplu pe cale administrativă, în Justiție.
Nu trebuie să mai tăcem.
Cu respect,
Andrei Ardeleanu
Cu plăcere!