Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din Transilvania solicită României – care deţine acum preşedinţia Consiliului Uniunii Europene – să înfiinţeze o universitate maghiară de medicină şi farmacie, transmite agenția de presă ungară MTI.
Vezi și NOAPTEA MINȚII. Proiect UDMR adoptat tacit de Senat: minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată
La Timişoara a avut loc, vineri, o şedinţă a aşa-numitei Mese Rotunde a Autonomiei Maghiare în Transilvania, prezidată de către Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere. Potrivit comunicatului remis agenţiei ungare de presă MTI, participanţii au căzut de acord că este important ca în perioada în care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România să adopte nişte legi decisive, care să aducă o contribuţie semnificativă la dezvoltarea comunităţii maghiare. Ca exemplu a fost menţionată înfiinţarea în Transilvania a unei universităţi maghiare de medicină şi farmacie.
Comunicatul a fost semnat de către vicepreşedintele executiv al UDMR, István Székely, preşedintele executiv al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), Krisztina Sándor, preşedintele executiv al Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Tibor T. Toró şi de către Szili Katalin, însărcinatul prim-ministrului Ungariei.
Aproximativ 200 de persoane, în majoritate pensionari, au participat, marţi, 5 februarie a.c., la un miting de protest organizat, în faţa Prefecturii Mureş, de Asociaţia Maghiară pentru Pregătirea Medicală şi Farmaceutică din România (AMPMFR) pentru înfiinţarea unei facultăţi în limba maghiară în cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) din Târgu Mureş, transmite Agerpres.
Deşi mitingul de la Târgu Mureş viza o revendicare legată de UMFST, nu au participat nici studenţi şi nici profesori, între vorbitori regăsindu-se lideri politici precum Mezei Janos, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Zakarias Zoltan, membru în prezidiul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), şi Kovacs Levente, preşedinte executiv al UDMR Mureş.
FOTO: Agerpres
Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.
Tags: farmacie, medicină, Târgu Mureș, UDMR
Alo, domnul Barna vi s-au permis prea multe de-a lungul vremii pe teritoriul României.
Cum adica universitate exclusiv maghiara in România? Pai ce populatie predomina…. Ce pacienti vor vedea viitorii medici? Doar etnici maghiari? Iar romanilor le va întoarce spatele ca nu stiu limba?
Care este sursa de finantare a universitatii, nu cumva bani de la statul roman? Adica sa va dam bani de la toti cetatenii romani sa invatati doar pe ai vostrii si sa le intoarceti curul alora care v-au sustinut studiile medicale. Daca tineti asa mult la ungaria voastra si sa invatati doar intre ai vostrii, treceti granita înapoi de unde ati venit si nu mai cereti atatea prostii.
ba mincinosule cine vrea separatism cand de fapt UMF Targu Mures a fost nifintat pentru exclusiv pentru maghiari?
“Clădirea Universității a fost construită între anii 1906-1907 de către primăria orașului, în timpul mandatului primarului Dr. György Bernády, pentru gimnaziul cezaro-crăiesc, care a fost mutat din Eisenstadt/Kismarton, pe atunci în Ungaria, la Târgu Mureș. Proiectul câștigător a fraților Grünwald a fost realizat pe terenul din zona Kosárdomb (astăzi Cartierul Cornișa) pe strada Szent István, care a făcut parte din patrimoniul orașului. Cea mai mare clădire a complexului este cea a școlii, care are trei etaje. Construită în stil secesionist maghiar cu elemente vieneze, clădirea găzduia cursurile pentru tinerii militari. În apropierea școlii, pe aceași parcelă a fost construită clădirea cu două etaje în care se găseau apartamentele profesorilor și cazarma elevilor. Deschiderea festivă a școlii militare s-a realizat la 5 octombrie 1909. [7]
În 1919 autoritățile regale române au decis transformarea instituției în liceu militar. Drept urmare, a funcționat ca atare între anii 1920-1940. După dictatul de la Viena Ministerul Apărării Naționale (maghiară Honvédelmi Minisztérium) din Budapesta a decis ca activitatea originală să fie reluată.[8]
Tot în 1940 a revenit la Cluj și o parte din Universitatea Ferenc József, refugiată în 1919 la Seghedin, care, în 1945, a fost reînființată sub numele de Universitatea Bolyai. De asemenea, în 1945 autoritățile române au decis revenirea la Cluj a Universității Ferdinand I (redenumită Universitatea Victor Babeș), refugiată în 1940 la Sibiu. Pentru că tehnic nu ar fi fost loc la Cluj pentru două facultăți de medicină, una cu limbă de predare română și una cu limbă de predare maghiară, autoritățile au mutat facultatea de medicină din cadrul Universității Bolyai la Târgu Mureș, în clădirea fostului liceu militar, unde a funcționat între 1945-1948.[6]
În 1948, după reforma învățământului, a fost înființat Institutul Medico-Farmaceutic (în maghiară Orvosi és Gyógyszerészeti Intézet), un institut de sine stătător cu limba de predare maghiară, cu următoarele facultăți: medicină generală, pediatrie, igienă, stomatologie și farmacie. Primul rector al institului a fost Lajos Csőgör. În 1953 institutul a înființat grădina botanică, ca bază de învățământ pentru Facultatea de Farmacie. Între 1951-1958 a avut trei facultăți: medicină generală, pediatrie și farmacie. În anul 1958-1959 facultatea de pediatrie s-a transformat în secție, iar începând din anul 1960-1961 a funcționat din nou secția de stomatologie, care a fost transformată în facultate în anul universitar 1965-1966. Facultatea de farmacie și-a încetat activitatea între 1986-1990.[9]
Clădirea universității astăzi
Chiar dacă intenția autorităților comuniste au fost aceea la înființarea Institutul Medico-Farmaceutic de a deservi dorința comunității maghiare de a învăța medicina în limba maternă și de accea au aprobat în 1945, 1946 și 1948 modificările legii educației, în 1962 a fost înființată secția română. Metodologia de predare a fost schimbată și cursurile pentru studenții maghiari au devenit bilingve, iar practica se ținea exclusiv în limba română chiar de către cadrele de etnie maghiară care inițial au ținut ore și pentru cealaltă secție. După 1980 situația din sănătate a devenit și mai tensionată, locurile pentru tinerii medici de etnie maghiară au fost repartizate în așa fel încât au primit posturi mai ales în zonele locuite preponderent de români. Statistica arată clar fenomenele artificiale din sistemul sănătății din aceea perioadă: În 1963 din 88 studenți care au terminat universitatea, 81 erau de etnie maghiară, 2 de etnie română și 5 de altă etnie, iar în anul 1985 din 240 rezidenți 172 au fost români, 67 maghiari și o singură persoană de altă etnie.”