Revista presei maghiare din România 01.06 – 15.06.2014

August 21, 2014 • Centrul European de Studii Covasna-Harghita • Views: 1686

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 11 / 01-15.06.2014

Tokes Laszlo la Washington / America să acorde atenţie problemei minorităţilor

După discuţiile purtate la Washington, Tokes Laszlo şi-a exprimat regretul că Statele Unite ale Americii nu acordă suficientă atenţie problemei minorităţilor, deşi soluţionarea acesteia, autonomia, ar fi cheia stabilităţii în Europa Central Răsăriteană.

Europarlamentarul transilvănean, ales pe lista FIDESZ-KDNP, a subliniat în contextul discuţiilor purtate în capitala SUA, că pentru el are o însemnătate simbolică faptul că a fost invitat la Washington de Coaliţia Maghiară Americană imediat după alegerile europarlamentare. Tokes s-a întâlnit cu cei doi copreşedinţi ai comisiei privind drepturile omului din cadrul congresului american, cu democratul James McGovern, cu republicanul Frank Wolf şi cu Rosa Delauro, care a fost colegă cu senatorul Christopher Dodd, cel care a susţinut odinioară cauza maghiarilor din Transilvania. S-a amintit de faptul că în toamnă va avea loc o audiere în congres, ca parte a colaborării dintre congresul american şi Parlamentul European, în domeniul drepturilor omului şi minorităţilor. In legătură cu criza ucraineană, urmărită cu atenţie în SUA, Tokes Laszlo a declarat că unul din factorii declanşatori a fost nesoluţionarea relaţiilor minoritare .

Este regretabil faptul că SUA nu acordă atenţia suficientă problemei minoritare, problemelor Europei Central Răsăritene şi cele ale postcomunismului – a declarat Tokes Laszlo. In opinia europarlamentarului, în Washington regiunea este abordată nu din prisma democraţiei, ci din prisma stabilităţii şi securităţii. Este foarte corect acest lucru, însă stabilitatea nu prea poate fi imaginată fără soluţionarea problemelor minoritare. Politica americană a încheiat multe compromisuri sub semnul stabilităţii, şi atunci când nu a fost necesar acest lucru – a adăugat el. O temă a discuţiilor a reprezentat-o aspiraţia privind retragerea Ordinului de Merit Crucea României din partea lui Tokes Laszlo. Acest caz a fost declanşat odată cu amplificarea antimaghiarismului. Campania de intimidare se referă de fapt la autonomie – a spus Tokes Laszlo. El a fost însoţit la discuţiile cu membrii congresului de Hamos Laszlo, preşedintele Comisiei americane privind drepturile maghiarilor, şi de Koszorus Ferenc, preşedintele Uniunii Maghiare din SUA. In cadrul discuţiilor, Tokes Laszlo a amintit de obstrucţionarea înfiinţării liniei maghiare în cadrul UMF Târgu Mureş şi de cazul persecutării susţinătorilor PPMT. Tokes a discutat cu diplomaţii ambasadei de la Washington despre măsura în care o reprezentanţă maghiară externă poate reprezenta cel mai eficient cauza maghiarilor de peste hotare, problema autonomiei, deoarece în SUA, această revendicare a maghiarilor de peste hotare nu se înţelege de la sine. Politicianul s-a întâlnit cu Lee Edwards, preşedintele Fundaţiei Memoriale pentru Victimele Comunismului, căruia i-a adresat felicitări cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea organismului.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7208 din 02.06.2014

Ziua Solidarităţii Naţionale

Filiala din Târgu Secuiesc a Mişcării de Tineret 64 de Comitate va organiza un marş comemorativ miercuri, de la orele 17:32, la intersecţia străzilor Gheorghe Doja şi Libertăţii. Participanţii se vor deplasa apoi în Piaţa Eroilor, unde va avea loc o scurtă comemorare.

La Covasna va avea loc un program comemorativ, miercuri, de la orele 17:00, la monumentul Trianonului din curtea bisericii reformate din Voineşti.

Miercuri, de la orele 18:00, la biserica reformată Biborţeni va fi celebrată o slujbă, iar în sala de rugăciuni va fi prezentat volumul scrise de Nagybaconi Molnar Ferenc despre Borbath Laszlo.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7209 din 03.06.2014

Ziua Solidarităţii Naţionale / Trebuie să se dea dovadă de putere

Partidul Civic Maghiar va organiza şi anul acesta Ziua Solidarităţii Naţionale, în ziua de 4 iunie, ziua semnării dictatului de pace de la Trianon, ocazie cu care au fost invitate şi partidele politice maghiare, UDMR şi PPMT. Organizaţiile de tineret care îşi desfăşoară activitatea în viaţa publică, Tinerii Maghiari din Transilvania (EMI) şi Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) au fost rugate să participe cu oratori.

La fel ca şi în anii precedenţi, festivitatea de comemorare va începe la ora 17:30 în Parcul Elisabeta, la drapelul secuiesc – a declarat Balint Jozsef, preşedintele filialei PCM Sfântu Gheorghe. La începutul manifestării vor fi trase clopotele. Oratorul principal al manifestării va fi Gazda Jozsef, iar pe lângă cuvântări va avea loc şi un program cultural. Iniţiatorii speră că la manifestare va participa un număr mare de persoane, fapt care va indica simbolic solidaritatea noastră naţională. Balint Jozsef a declarat că a purtat discuţii telefonice cu conducătorii organizaţiilor invitate. Nimeni nu s-a delimitat de prezenţă. Invitaţiile oficiale au fost înmânate ieri, iar în cele ce urmează vor purta medieri cu privire la identitatea persoanelor care vor lua cuvântul. El a subliniat că va fi o manifestare autorizată în data de 4 iunie, în municipiul reşedinţă de judeţ.

Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene a PCM, a subliniat că trebuie să fie acolo reprezentanţii tuturor partidelor maghiare, deoarece nu se poate da dovadă de unitate şi de forţă dacă cineva lipseşte. Trebuie să se renunţe la conflictele personale, la acuzaţii. Există cauze în privinţa cărora solidaritatea este obligatorie – a subliniat el. Ziua solidarităţii naţionale poate fi un mesaj pentru Bucureşti şi este nevoie de acest lucru, deoarece puterea română nu ne permite să organizăm un referendum despre apartenenţa judeţelor secuieşti la o singură regiune de dezvoltare. Ne interzic utilizarea simbolurilor noastre, iar instanţele româneşti adoptă sentinţe ilegale şi anticonstituţionale. El a reclamat faptul că nici măcar nu vor să audă despre rapoartele Consiliului Europei privind protecţia minorităţilor. Dacă dorim să dăinuim pe pământul nostru natal, trebuie să acţionăm în comun şi trebuie să dăm dovadă de putere -a mai spus el.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7209 din 03.06.2014

Ziua Solidarităţii Naţionale în Trei Scaune / Rememorarea Trianonului

La Sfântu Gheorghe, Centrul Cultural al Ungariei şi primăria îi aşteaptă pe participanţi în 4 iunie, de la orele 16:00, în piaţa Turul. Vor lua cuvântul managerul oraşului, Czimbalmos Kozma Csaba, şi directorul Centrului Cultural al Ungariei, Lakatos Mihaly.

La orele 17:30 va debuta în parcul Elisabeta, pe locul fostului drapel al ţării, comemorarea trianoniană organizată de PCM. Va lua cuvântul profesorul pensionar şi scriitorul Gazda Jozsef.

La Baraolt, comemorarea va începe la orele 17:32, pe Dealul Elevilor, în organizarea casei de cultură orăşeneşti şi a primăriei. Vor lua cuvântul primarul Lazar Kiss Barna, preşedintele filialei baraoltene a PCM – Nagy Istvan, preşedinta filialei PPMT Trei Scaune – Benedek Erika, şi istoricul Demeter Laszlo. La finalul comemorării, participanţii se vor deplasa la placheta memorială a Diviziei Secuieşti, unde vor avea loc depuneri de coroane. La orele 18:30, în Sala de lectură Pal Antal a Bibliotecii Orăşeneşti Gyulai Liviusz, profesorul de istorie de istorie Keseru Sandor va susţine o expunere despre dictatul de pace de la Trianon.

La Târgu Secuiesc, filiala locală a HVIM va organiza un marş comemorativ, care va porni la orele 17:32, de la intersecţia străzilor Gheorghe Doja şi Libertăţii, spre piaţa Eroilor, unde va avea loc un scurt program artistic. Vor lua cuvântul Toth Balint (HVIM), Peter Janos (Consiliul Secuiesc scaunul Kezdi) şi Ambrus Agnes (Ordinul Istoric al Vitejilor).

La biserica reformată din Biborţeni va fi celebrată, de la orele 18:00, o slujbă festivă , după care în sala de rugăciuni va fi prezentat volumul lui Nagybaconi Molnar Ferenc despre Borbath Laszlo.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 106 din 04.06.2014

Rănile Trianonului nu se vindecă nici după 94 de ani / Au luat fiinţă state naţionale?

În 1920, au sfâşiat Ungaria precum hienele. Cea mai mare obrăznicie a fost sloganul mincinos al înfiinţării statelor naţionale. Cu ajutorul acestuia ne-au sfărâmat patria şi au introdus cu succes în conştiinţa publică legitimitatea dobândirii de teritorii.

Au invocat faptul că Ungaria este stat multinaţional. Nu au spus în schimb că acesta i-a acceptat secole de-a rândul pe românii, sârbii şi alte naţionalităţi, care s-au refugiat aici, şi că în felul acesta s-a ajuns la procentul numeric de 55% al maghiarilor. Au lăsat pradă o ţară care, dacă nu s-ar fi petrecut toate acestea, ar trăi azi la un nivel de trai incomparabil mai înalt faţă de cel actual. In loc de aşa ceva s-a născut unul din cele mai funebre dictate de pace din istoria mondială: Trianonul.

Au fabricat state naţionale precum Cehoslovacia, Iugoslavia şi România Mare. La 1920 a fost fabricată România Mare. Bineînţeles că după doar 20 de ani, acest stat naţional a pierdut Cadrilaterul, care a reintrat în posesia Bulgariei. Mai târziu, pe teritoriul Basarabiei s-a format Republica Moldova azi independentă.

Hoţii de teritorii nu sunt dispuşi nici azi să recunoască egalitatea în drepturi a maghiarimii transilvane indigene. Naţionalismul românesc de stat îi neagă poporului secui dreptul de a se pronunţa, prin referendum, cu privire la autonomie. Toate acestea ne sunt negate prin invocarea articolului unu din constituţie.

Cei care cred că în 1920 a fost justă ruperea de Ungaria a Transilvaniei, Banatului şi Partium-ului, cu o populaţie românească de 53,8%, fără a fi permisă organizarea unui referendum, în timp ce nici la marea adunare (de vitrină) de la Alba Iulia nu a reprezentat nimeni jumătate din populaţie Transilvaniei, de ce nu consideră acum la fel de justă autonomia Pământului Secuiesc locuit în procent de 76% de secui? Poate pentru că România este stat naţional?

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 106 din 04.06.2014

Autonomia teritorială este singura cale viabilă a existenţei etnice depline / Amintindu-ne de Trianon

Zadarnic am apărat patria, brazda strămoşească. Printr-un cuvânt al puterii ne-au privat de lucrul la care am ţinut cel mai mult şi pentru care compatrioţii noştri s-au jertfit de-a lungul istoriei.

În ciuda promisiunilor, am ajuns locuitori de rangul al doilea pe acest pământ. De 100 de ani amintim de asigurarea drepturilor care ne-au fost promise. Unicul zălog al dăinuirii noastre pe pământul nostru natal este recunoaşterea autodeterminării de către naţiunea dominantă, deoarece în caz contrar, peste alţi 100 de ani, aşezările noastre se vor depopula . Asigurarea autonomiei teritoriale este singura cale viabilă a existenţei etnice depline, cel puţin în zonele în care încă suntem majoritari. Din acest motiv trebuie să aducem pe scena internaţională singura variantă posibilă a dăinuirii noastre. Trebuie să revendicăm fără teamă recunoaşterea drepturilor comunitare care ni se cuvin.

Programul Consiliului Naţional Secuiesc prefigurează inclusiv posibilitatea separării Pământului Secuiesc. Gradul mare de naivitate de care dau dovadă şi ignorarea consecinţelor schimbărilor survenite în lume sunt atributele programului lor, în care tratează posibilele evoluţii politice. Invocând drepturile istorice ale secuimii şi principiile wilsoniene, revendică înfiinţarea Statului Secuiesc Independent, de care ar urma să aparţină şi satele ceangăieşti din imediata vecinătate, însă CNS-ul caută posibilităţi de înţelegere şi cu saşii, în speranţa constituirii unei Republici Secuio-Săseşti.

Nimeni în afară de secui nu-şi poate aroga dreptul asupra judeţelor secuieşti. Acest pământ este locuit de peste un mileniu de către secui, secuii îl muncesc, secuii îl apără. A fost, este şi va rămâne al nostru, pentru că asta dictează dreptul la autodeterminare al popoarelor, validabil peste tot – astfel se încheie declaraţia plină de încredere în sine. In darea de seamă din 11 noiembrie 1918, vicecomitele dr.Torok Andor gândea în acelaşi spirit condiţiile încheierii războiului.

Nu după mult timp, politicienii noştri din acele vremuri au fost nevoiţi să realizeze crunta realitate, noul stil de viaţă de rang secund care ne-a fost impus şi care a împins maghiarimea din Transilvania şi de pe Pământul Secuiesc într-o lungă letargie.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 106 din 04.06.2014

Vârghiş / A fost comemorat Trianonul

La invitaţia Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM) şi a Asociaţiei de Tineret David Ferenc din Vârghiş, la festivitatea de comemorare a nedreptăţii Trianonului au participat, ieri după-amiază, în faţa parohiei unitariene din Vârghiş, aproximativ 50 de persoane din localitate şi din ţara-mamă. Toţi cei care au luat cuvântul au subliniat că Uniunea Europeană trebuie să fie dreaptă cu noi. In cadrul evenimentului a putut fi sesizat controlul accentuat din partea poliţiei.

Primarul oraşului Vârghiş, Ilkei Ferenc, a subliniat în cuvântarea sa puterea solidarităţii, după care a declarat că speră că naţiunile care urmează calea dreptăţii aduc reparaţii Trianonului. Andorko Ferenc, preot unitarian, a vorbit despre solidaritatea naţională: deşi suntem împărţiţi de graniţe, suntem unul şi acelaşi. Preotul a amintit şi de promisiunile de la Alba Iulia, care nu au fost niciodată respectate – libertate naţională deplină popoarelor conlocuitoare, administraţie şi justiţie în limba maternă. El a făcut apel şi la marile puteri care au fărâmiţat Ungaria în anul 1918: probabil că şi ele recunosc că au decis în mod incorect la Trianon. Profesoara de istorie Huber Erzsebet, sosită din comuna Bugyi, a evidenţiat impresiile de aici ale tinerilor din ţara-mamă. In opinia lui Demeter Zsuzsa, cea care reprezintă Asociaţia de Tineret 64 de Comitate, trebuie să ne gândim în fiecare zi, nu numai în Ziua Solidarităţii Naţionale, că nedreptatea Trianonului trebuie şi poate fi remediată.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7210 din 04.06.2014

Festivitate comemorativă dedicată Trianonului la Sfântu Gheorghe / A prinde puteri din pierderile suferite

Festivitatea de comemorare din Sfântu Gheorghe a început cu tragerea clopotelor, la ora 17:32, ora semnării tratatului de pace de la Trianon. Acţiunea nu i-a mobilizat pe oameni, în parcul Elisabeta, sub drapelul secuiesc, fiind prezente doar 200-300 de persoane.

In Ziua Solidarităţii Naţionale, solidaritatea a fost semireuşită. UDMR nu a fost prezentă nici în acest an la manifestarea organizată de câţiva ani încoace de către Partidul Civic Maghiar (PCM). Evenimentul a reprezentat o retrospectivă istorică prin enumerarea prejudiciilor şi a pericolelor prezentului şi a avut un mesaj clar, mai exact că doar de noi depinde dacă permitem ca Trianonul să se înfăptuiască, dacă permitem ca maghiarii să dispară sau să se asimileze sau suntem capabili să ne solidarizăm şi să luptăm pentru dăinuirea noastră.

Primul care a luat cuvântul a fost Mihaly Istvan, preşedintele filialei din Trei Scaune a Tinerilor Maghiari din Transilvania (EMI), care a atras atenţia asupra importanţei dărâmării zidului simbolic care îi separă pe maghiarii care trăiesc în Bazinul Carpatic. Bedo Zoltan, preşedintele filialei din scaunul Sepsi a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a trecut în revistă a consecinţele celui mai nedrept şi mai ruşinos dictat de pace din istoria mondială. El s-a referit şi la cum va fi mai departe: trebuie să susţinem în mod unitar ideea libertăţii, una din formele viabile ale acesteia fiind autonomia. Mesajul Mişcării de Tineret 64 de Comitate (HVIM)) a fost transmis de către Vizi Abigel. Balint Jozsef a vorbit în calitate de reprezentant al Partidului Civic Maghiar.

Oratorul principal al manifestării comemorative a fost Gazda Jozsef, profesor pensionar, care a făcut o retrospectivă istorică. Potrivit interpretării sale, dictatul de pace de la Trianon nu este o consecinţă a războiului pierdut, ci un rezultat de acum sute de ani, un rezultat al intenţiei care există şi acum şi care vizează desfiinţarea maghiarimii. Popoarele din Bazinul Carpatic ar trebui să recunoască acest lucru şi să îşi dea seama că suntem de aceeaşi parte. Dacă maghiarii vor putea fi nimiciţi, ei vor urma. De noi depinde ca obiectivul final să nu poate fi înfăptuit.

Înaintea intonării imnurilor, preotul unitarian Kovacs Istvan a rostit o rugăciune, rugându-l pe Domnul ca această zi de doliu să devină zi a speranţei.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7211 din 05.06.2014

Baraolt/Credem în reînvierea naţiunii

La fel ca acum 90 de ani, la ora 17:32, asemeni unei zi de doliu, la Baraolt au fost trase clopotele bisericilor istorice maghiare. In cadrul festivităţii de comemorare organizate pe Dealul Elevilor au fost reprezentate toate partidele maghiare. Cu toate acestea s-au adunat doar 100 de persoane. Tara noastră a fost fărâmiţată, o bună parte a poporului nostru a ajuns sub dominaţie străină, însă noi am reuşit să dăinuim în pofida greutăţilor – au transmis oratorii.

Primarul Lazar Kiss Barna Andras a declarat că ziua de 4 iunie este ziua solidarităţii, după care a declarat că în cazul în care ne vom solidariza, durerea Trianonului va putea fi remediată. Preşedintele filialei PCM Baraolt, Nagy Istvan, a declarat că în cazul în care am fi reuşit să adoptăm o poziţie unitară în problemele naţionale, poate că în momentul de faţă nu am fi maghiari de peste hotare.           Preşedintele organizaţiei din Trei Scaune a PPMT, a vorbit despre schimbările favorabile din ultimii ani: despre naturalizarea simplificată, realizarea unei liste comune de candidaţi pentru alegerile europarlamentare. El a avertizat totodată că guvernul nu a renunţat la regionalizarea similară cu desfiinţarea Pământului Secuiesc. Toth Jozsef, preot din Baraolt, s-a adresat membrilor reprezentanţei noastre transilvănene. De la martie cel negru din Târgu Mureş au trecut aproape 25 de ani, însă politicienii noştri nu au reuşit să facă în aşa fel încât drapelul secuiesc să poată flutura liber, nu există universitate maghiară şi nu ne putem fructifica drepturile legate de limba noastră maternă nici în localităţile pe care le populăm în procent de 90%. Pentru ca durerea Trianonului să poată fi remediată, este nevoie de un Pământ Secuiesc care să beneficieze de autodeterminare, deoarece în caz contrar vom pieri – a subliniat el.

La Biblioteca Orăşenească Gyulai Liviusz, profesorul de istorie Keseru Sandor a susţinut o expunere despre dictatul de pace de la Trianon.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7211 din 05.06.2014

Statutul autonomiei Pământului Secuiesc / Nu există termen

Mai întâi cele două partide trebuie să poarte medieri în cadrul organizaţiilor despre statutul autonomiei şi după ce se va ajunge la o poziţie finală, atunci va sosi vremea negocierilor -este de părere Marton Arpad, unul dintre cei care au elaborat proiectul de lege privind autonomia Pământului Secuiesc, membru al delegaţiei UDMR. El a spus că în anumite probleme, opiniile diferă şi în cadrul UDMR. In cadrul negocierilor purtate cu PCM a reieşit că au viziune comună despre multe lucruri. In cadrul întâlnirii din luna mai s-a discutat despre diferitele puncte de vedere, despre ce trebuie să se discute şi în ce formă.

Marton Arpad a declarat că au elaborat patru proiecte autonomiste dintre care unul a fost înaintat PCM, despre acesta a aflat opinia publică, acesta referindu-se la autonomia care poate fi realizată în actualul cadru juridic.

Şi în cadrul UDMR se discută dacă proiectul să se refere la trei judeţe, sau la două judeţe şi la scaunul istoric Mureş. Există persoane care doresc să excludă localităţi iar altele care doresc să includă localităţi. Marton Arpad a declarat că obiecţiile legate de aceste aspecte, formulate de Izsak Balazs, nu sunt plauzibile. Proiectul nu se referă la ideea ca Pământului Secuiesc să îi fie anexate regiuni româneşti care nu au aparţinut niciodată de acesta. Norma juridică mai prevede faptul că în următoarele şase luni de la înfiinţarea teritoriului autonom în cadrul unui referendum pot decide şi cei care ar mai adera şi cei care nu doresc să aparţină de teritoriul în cauză, deci graniţele stabilite în lege pot fi modificate conform cerinţelor.

Nu există o opinie unanimă în legătură cu modul în care trebuie să se raporteze norma juridică la constituţie şi ce garanţii trebuie să cuprindă în privinţa românilor care trăiesc aici. Aceste probleme trebuie dezbătute temeinic de ambele organizaţii şi la următoarele discuţii părţile trebuie să se aşeze la masa discuţiilor cu o însărcinare clară. Poziţiile sunt comune în ceea ce priveşte ideea potrivit căreia principiile şi soluţiile legate de norma juridică din Tirolul de Sud să fie luate ca bază în proiectul referitor la Pământul Secuiesc.

Marton Arpad nu a putut spune clar care organism din sfera UDMR va contura poziţia finală a Uniunii: prezidiul, Consiliul Reprezentanţilor Uniunii sau al treilea for. Consiliul Reprezentanţilor Uniunii trebuie însă să-şi dea acordul în privinţa propunerii definitive. El nu a făcut declaraţii legate de un nou termen. După cum a spus, nu el decide acest lucru, aşa cum nu are un cuvânt de spus nici în privinţa datei următoarei întâlniri. Prezidiile celor două partide vor purta medieri despre acest lucru.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7213 din 07.06.2014

Guvernul a răspuns la petiţia Consiliului Naţional Secuiesc / Autonomia nu este obligatorie?

România nu este obligată prin nici un acord internaţional să le asigure autonomie teritorială pe criterii etnice sau drepturi colective minorităţilor naţionale -a comunicat guvernul, care a răspuns pentru prima oară la una din petiţiile Consiliului Naţional Secuiesc.

Răspunsul guvernului emis în legătură cu petiţia adoptată la Târgu Mureş în data de 10 martie, ziua libertăţii secuieşti, a fost postat ieri de un reprezentant al CNS pe un site de socializare. România nu este obligată prin nici un acord internaţional să le asigure autonomie teritorială pe criterii etnice sau drepturi colective minorităţilor. Dreptul internaţional consfinţeşte doar drepturile individuale ale persoanelor ce aparţin de minorităţile naţionale – se menţionează în documentul guvernului. Guvernul a mai comunicat că nu există o normă internaţională care să prevadă în privinţa statelor o anumită organizare administrativă teritorială.

Statele au obligaţii în privinţa criteriului eficienţei administrative şi în privinţa principiului ca deciziile să ajungă cât mai aproape de cetăţeni – se menţionează în răspunsul Bucureştiului. Cabinetul mai aminteşte, ca obligaţii care le revin statelor, ideea să nu-şi reorganizeze sistemul administrativ cu intenţia clară a lezării intereselor unei minorităţi naţionale. In cazul în care statul şi-ar reînnoi administraţia pe criterii etnice sau în baza principiului segregaţionist, este posibil să încalce grav capacitatea de funcţionare a statului, convieţuirea dintre majoritate şi minoritate şi principiile juridice privind protecţia drepturilor cetăţeneşti fundamentale – se menţionează în document.

Răspunsul acordat CNS se mai referă la faptul că recomandarea 1201 adoptată în anul 1993 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei nu are o putere juridică obligatorie. Potrivit poziţiei guvernului, România – în calitate de membră a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene – şi-a asumat asigurarea drepturilor minoritare şi caută în permanenţă soluţii să asigure la un nivel cât mai înalt drepturile persoanelor care aparţin de minorităţile naţionale.

Gazda Zoltan, şef de birou al CNS, a declarat că au primit răspuns la petiţia adoptată în ziua libertăţii secuieşti după ce au avertizat în scris guvernul în legătură cu obligaţia sa de a acorda un răspuns.

Până în momentul de faţă nu s-a răspuns la petiţiile adoptate în martie 2013, cu ocazia zilei libertăţii secuieşti, şi în octombrie 2013, cu ocazia marelui marş secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7215 din 11.06.2014

Un preot aventurier – partea a VIII-a

Andrei Şaguna era o personalitate bine pregătită şi multilaterală, care vorbea la nivel de limbă maternă limbile greacă, maghiară, sârbă şi română. Cunoştea foarte bine liturghia romano-catolică şi cea greco-catolică şi totuşi nu poate fi considerată o personalitate care poate fi admirată. In pofida pregătirii sale, ca şi un carierist, nu poate fi un model pentru tinerii de astăzi, deoarece viziunea politică mondială nu poate fi schimbată conform intereselor de moment. Comportamentul lipsit de principii, cu caracter de inducere în eroare, de urmărire a intereselor, nu poate fi un exemplu de urmat. Saguna, în vederea realizării ambiţiilor sale, a procedat întotdeauna fără scrupule, conform intereselor sale. Dacă a fost nevoie, şi-a trădat credincioşii români, susţinătorii sârbi şi maghiari fără să stea pe gânduri şi a servit puterea austriacă.

In partea introductivă a seriei noastre am prezentat în amănunt originea, tinereţea şi educaţia sa confesională, pregătirea sa romano-catolică şi greco-catolică, aspecte care influenţează ulterior viaţa sa. Aprecierile din partea posterităţii sunt şi ele diferite. Ceea ce numesc maghiarii trădare de patrie, antimaghiarism, istoriografia română naţionalistă o interpretează drept patriotism, în pofida faptului că făţărnicia sa a provocat daune mari românilor.

Cultul episcopului are şi în momentul de faţă numeroşi adepţi. Există persoane şi nu puţine care prezintă păcatele lui Şaguna drept o virtute. O bună parte dintre acestea nu cunosc sau abia cunosc rolul politic al lui Şaguna. Adepţii săi pomenesc în primul rând de activitatea sa culturală şi de cea confesională. Nu vorbesc despre faptul că în luna ianuarie a anului 1849 – aflat în serviciul austriac – insistă cel mai activ asupra chemării trupelor ţariste. Apelează personal la Luders, ca acesta să trimită trupe ţariste în Transilvania pentru înăbuşirea luptei maghiare pentru libertate, în vederea apărării puterii austriece. Circularele sale din anul 1848 de instigare la războiul civil, cu caracter antimaghiar, sunt contradictorii cu activitatea sa cu caracter de promovare a păcii. Este de înţeles de ce guvernul ungar nu asigură în luna aprilie a anului 1849 lui Şaguna amnistie. Trebuie analizat de ce în timpul represaliilor crunte el beneficiază de cea mai mare distincţie austriacă. Este interesant faptul că liderul militar al moţilor, din anul 1848, Avram Iancu, este umilit de către austrieci cu o distincţie nesemnificativă. Iancu nu acceptă această distincţie, deoarece ţine la principiile sale. Politicianul fidel poporului său va fi în permanenţă persecutat de către poliţie. In timp ce regele munţilor moare, Şaguna devine între timp conte, episcop şi consilier secret intern.

Amplasări de statui

Nu numai românii, dar nici maghiarii nu cunosc activitatea politică a preotului. Prin acest lucru se explică faptul că în ultimele două decenii, acestuia i-au fost dedicate statui şi în localităţi maghiare. Amplasarea statuii Şaguna în Sfântu Gheorghe, la mijlocul anilor 1990, nu a fost o decizie bună. Lui nu i s-ar cuveni o statuie din cauza duplicităţii sale politice. De ce fel de gândire pacifistă dă dovadă ideea, potrivit căreia pentru unii intelectuali români şi politicieni i se pare firesc dacă într-o localitate maghiară este amplasată o statuie a lui Şaguna? De ce se crede faptul că maghiarul străvechi se uită cu respect la statuia episcopului, episcop care a jucat un rol important în privinţa trădării şi înfrângerii luptei pentru libertate? Se crede că acesta nu are cunoştinţă de chemarea trupelor ţariste? Nu ştie nici despre faptul că după anul 1849, în perioada absolutismului, Şaguna apelând la sprijinul lui Frantz Iosif, ar dori să obţină un teren din patrimoniul confiscat din partea oraşului Sfântu Gheorghe. Tot acest lucru întâmplându-se în situaţia în care greco-catolicii au biserică şi deţin un loc pentru biserică. De ce nu s-ar recurge la acest lucru din moment ce terenul este luat de la maghiarii din Sfântu Gheorghe, din cauza participării lor la lupta pentru libertate.

Proiectul amplasării statuii este abordat şi în cadrul şedinţei guvernamentale româno-ungare din luna noiembrie a anului 2007. Guvernul ungar de atunci promite sprijin material pentru ridicarea statuii Şaguna ce urmează a fi ridicată la Gyula. Este fixată chiar şi data, 19 octombrie 2008, data depunerii pietrei de temelie. Opinia publică ungară manifestă o uriaşă indignare faţă de proiect şi tocmai din această cauză ridicarea statuii nu mai are loc. Proiectul amplasării statuii este numită de publicaţia Bekes Megyei Hirlap ca fiind o problemă delicată. Autorul articolului are cunoştinţă de faptul că opinia liderilor comunităţii române din Ungaria diferă în legătură cu personalitatea episcopului, dar ei nu au fost implicaţi în adoptarea deciziilor. Uniunea Mondială a Maghiarilor numeşte proiectul amplasării statuii drept o lovitură la adresa maghiarilor.

După câţiva ani, la sfârşitul lunii noiembrie a anului 2013, în localitatea Korosszegapati are loc inaugurarea festivă a unei statui dedicate lui Şaguna. Primarul Tarsoly Attila află despre acest lucru din invitaţia în limba română. Primarul protestează împotriva amplasării statuii prin neparticiparea sa. Consiliul localităţii se delimitează şi el de la gestul neprietenesc.

Consider că toţi cei care doresc să ridice statui de glorificare a lui Şaguna, maghiari şi români, trebuie să cunoască viaţa preotului şi cariera sa politică. In cazul în care se intenţionează ridicarea unei statui în localităţi maghiare sau ca străzile să primească numele acestuia, atunci trebuie să se ştie că acest lucru reprezintă o ignorare a maghiarilor localnici, o provocare arogantă.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7218 din 14.06.2014

Sf. Gheorghe

21.08.2014

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita

2014 Revista Presei Maghiare 11 by Dan Tanasă

Tags: , , , , , ,

3 Responses to Revista presei maghiare din România 01.06 – 15.06.2014

  1. […] Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 106 din 04.06.2014 (traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna – Harghita). […]

  2. […] Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7211 din 05.06.2014 (traducere din limba maghiară a Centrului European de Studii Covasna – Harghita) […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend