December 26, 2013 •Centrul European de Studii Covasna-Harghita •Views: 1644

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 22 / 16-30.11.2013

Sunt căutaţi parteneri de dialog

După marele marş al secuilor e ridicată tot mai des problema că societatea maghiară din Transilvania, respectiv politicienii care o reprezintă, au comis o mare greşeală în ultimi ani, ultimele decenii, deoarece nu au încercat să-şi găsească parteneri în lupta autonomistă, nu au insistat să-i convingă pe membrii naţiunii majoritare care trăiesc în această regiune cu privire la faptul că au şi ei loc într-o regiune autonomă de pe Pământul Secuiesc, mai mult de atât, autodeterminarea ar putea fi chiar în beneficiul lor. Acum s-a manifestat în sfârşit deschiderea, tema va fi analizată astăzi de specialişti, politicieni români şi maghiari în cadrul unei conferinţe. Pe Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, unul din politicienii distinşi ai UDMR, l-am întrebat care sunt – în aprecierea sa şansele în privinţa ieşirii din impas a dialogului maghiaro-român vizând autonomia.

Antal Arpad: Ar fi interesant să fie demarată o campanie de informare, să fie întocmită câte o broşură pentru moldovenii, pentru cei din Tara Românească, precum şi pentru românii din Transilvania, care să arate cine sunt secuii, ce-şi doresc ei, ce înseamnă autonomia. In fiecare caz ar trebui identificate punctele de legătură istorice – au existat suficiente – iar prin acestea ne-am putea explica intenţiile. Am constatat că prin astfel de argumente pot fi ei influenţaţi. Aceste broşuri ar putea specifica site-urile pe care pot fi accesate diverse materiale, cum sunt şi cele postate de Valentin Stan. Dacă fiecare al zecelea om ar studia aceste materiale şi şi-ar schimba părerea, ar fi deja un rezultat important. In opinia mea, acest lucru ar reprezenta o posibilitate, însă presupune mulţi bani, finanţarea nu poate fi asigurată din resurse autoguvernamentale, motiv pentru care trebuie să optăm pentru concursurile de proiecte. Dacă vom reuşi să accesăm fonduri în acest scop, ar putea fi realizat un progres semnificativ.

Farkas Reka: Care sunt propunerile pe care le-aţi putea formula pentru românii care trăiesc aici?

A.A.: Una din principalele lor probleme o constituie faptul că nu dispun de reprezentanţi în cadrul conducerii administraţiilor locale de pe Pământul Secuiesc. După părerea mea, într-o situaţie dată s-ar putea discuta chiar despre funcţia de vicepreşedinte judeţean sau cele de viceprimar şi să spunem: s-a făcut, dacă voi aşa vă simţiţi în siguranţă pe Pământul Secuiesc, şi dacă noi vă promitem acest lucru şi aţi putea deveni partenerii noştri în înfăptuirea autonomiei de pe Pământul Secuiesc, nu avem nimic de obiectat – însă am pretinde şi noi acelaşi lucru la Cluj, Oradea, Arad, oraşe în care procentul maghiarilor e asemănător. Condiţia o reprezintă autonomia, având în vedere că în momentul de faţă, în cadrul statului naţional român, autoguvernarea reprezintă bastionul nostru de apărare. Tocmai din acest motiv nu renunţăm la ea, la aceste funcţii, deoarece toate celelalte – de la instituţiile deconcentrate, până la armată, poliţie, jandarmerie, serviciile secrete – se află în mâna lor. S-ar putea discuta despre principiul proporţionalităţii etnice în cazul tuturor instituţiilor, însă doar la pachet. Dacă ei acceptă ca în cadrul jandarmeriei să existe proporţionalitate, pot accepta şi eu ca acest principiu să fie validat în cadrul primăriei. Cealaltă problemă o reprezintă autonomia culturală. La Sfântu Gheorghe sau pe Pământul Secuiesc, românii au nevoie de autonomie culturală, le-am şi asigurat-o deja în mare parte. La Sfântu Gheorghe, de exemplu, nu vom desemna în fruntea teatrului român un director cu care nu sunt de acord românii. Suntem în majoritate, teoretic am putea pune pe oricine în fruntea teatrului sau în fruntea şcolilor româneşti, însă nu facem aşa ceva. Există o situaţie similară şi la consiliul judeţean în ceea ce priveşte distribuirea fondurilor – consilierii români pot decide asupra părţilor distribuite în mod proporţional din sprijinul acordat bisericilor şi culturii – după părerea mea nu neapărat e corect acest lucru, însă aş putea accepta şi pe acesta.

F.R.: Ar fi nevoie chiar şi de o discriminare pozitivă ca ei să nu simtă ameninţaţi de vreun pericol, autonomia nu vizează izgonirea lor ?

A.A.: Am sentimentul că există în noi o empatie mult mai mare faţă de românii care trăiesc aici, decât cea manifestată de ei faţă de maghiarii din diasporă. Pot accepta principiul discriminării pozitive, însă situaţia este următoarea: întreaga structură de stat e gândită astfel încât, să fim sinceri, cum s-ar putea manifesta aceasta? Am fost acuzat că nu există director român în cadrul primăriei, însă lucrurile s-au întâmplat aşa nu pentru că noi nu am vrut să angajăm un român, ci pentru că un român, care trăieşte aici, dacă vrea să lucreze în administraţie, optează nu pentru autoguvernarea prost plătită şi care presupune multă muncă, ci pentru prefectură, eventual pentru una din instituţiile deconcentrate sau militarizate, unde pentru o muncă cu 50% mai puţină obţine de două sau trei ori mai mulţi bani. In România, nu există oraş de dimensiunea municipiului Sfântu Gheorghe în care să funcţioneze două teatre. Dacă analizăm în mod raţional lucrurile, nu ar fi de fapt justificată menţinerea teatrului român, însă şi aceasta este un gest către comunitatea română: acordăm bani, ca ei să simtă că dispun de instituţii importante.

F.R.: Cealaltă problemă serioasă este aceea că românii de pe Pământul Secuiesc nu au reprezentanţi cu care s-ar putea discuta. Există vreo şansă în această privinţă?

A.A.: Românii de aici, în special reprezentanţii lor, îşi exprimă în permanenţă îngrijorarea că ar putea pierde teren. Pleacă tinerii născuţi aici, este foarte puternică atracţia Braşovului, Bucureştiului, cel care nu doreşte să devină poliţist sau jandarm se duce acolo să-şi facă un rost în viaţă. Ii deranjează oricare din denumirile maghiare de străzi, toate statuile, instituţiile culturale maghiare, deoarece le percep ca pe o pierdere de teren. Interesul celor care se bucură de susţinerea regimului – serviciile secrete, biserica, guvernul, administraţia prezidenţială – este acela ca noi, maghiarii să nu avansăm niciun milimetru. Nu văd cum am putea ajunge la un consens cu oamenii de genul Codrin Munteanu, Mircea Duşa sau episcopul ortodox. Am realizat un sondaj de opinie din care a reieşit clar: maghiarii din Sfântu Gheorghe se gândesc în unanimitate la regiunea de pe Pământul Secuiesc, iar românii optează pentru regiunea cu centrul la Braşov. Majoritatea etnică ar reprezenta pentru ei siguranţa. Nu simt că ar putea fi repurtate succese semnificative în urma negocierilor cu politicienii locali. Deseori simt că punerea de acord a punctelor de vedere în probleme care ne vizează este mult mai simplă la Bucureşti, decât cu cei din regiune. Totuşi consider că situaţia nu este una lipsită de perspective noi trebuie să găsim într-o formă sau alta calea prin care ne putem atinge scopul.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7047 din 16.11.2013, autor Farkas Reka

Autonomia (I)

Deşi singura garanţie a dăinuirii şi propăşirii maghiarimii de pe teritoriile anexate este autonomia, constat zilnici cu surprindere că nici azi nu este clară semnificaţia acestui concept.

Sub drapelul unui concept necunoscut nu pot fi mobilizate mase, fără sprijinul poporului, lupta noastră autonomistă este una lipsită de şanse. In acelaşi timp, folosindu-se de lipsa de informare, puterea de la Bucureşti, care ne jefuieşte şi ne tratează ca şi cum am fi o colonie pe pământul nostru natal, poate spune vrute şi nevrute şi minţi cu neruşinare despre autonomie.

Pentru a disipa ceaţa din jurul lor, vom interpreta şi clarifica câteva concepte, prin care şi cel al autonomiei. Acesta este şi obiectivul seriei pe care o demarăm azi şi cu care vom reveni în fiecare luni.

Semnificaţie

Autonomia este un cuvânt de origine greacă, autos – prin sine însuşi, nomos – lege, adică autoguvernare, autoadministrare, legiferare proprie, un anumit grad de independenţă. In interiorul statelor sunt reprezentate de obicei cu ajutorul acestui concept teritorii, instituţii şi grupuri, care se bucură de o independenţă semnificativă şi de libertatea iniţiativei. Pe parcursul istoriei s-au format nenumărate variante de autonomie. Cele mai semnificative sunt autoguvernările locale şi teritoriale (comună, comitat), autoguvernările profesionale (sindicate, camere), autoguvernările comunităţilor confesionale (bisericile), respectiv universităţile şi asociaţiile. In zilele noastre, autonomia este des utilizată şi drept una din particularităţile libertăţilor personale.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 221 din 18.11.2013, autor Bedo Zoltan

Dialog maghiaro-român în cadrul conferinţei privind autonomia / S-a spart gheaţa

Chiar dacă nu s-a putut crea un dialog maghiaro-român deplin, sâmbătă, la conferinţa privind autonomia, organizată la Sfântu Gheorghe, gheaţa s-a spart şi a putut fi demarată o dezbatere de fond în acest sens. S-au arătat deschişi doar reprezentanţii locali şi cei judeţeni ai liberalilor, însă în sfârşit au fost formulate concret cerinţele comunităţii române de pe Pământul Secuiesc. S-au vorbit despre soluţii palpabile şi, mai mult decât atât, au fost cerute scuze. Au existat foarte multe persoane interesate de conferinţa intitulată Autonomie şi regionalism – provocarea deceniului. Au existat şi câţiva români care au fost interesaţi nu numai de dezbaterea politică, ci şi de expunerile conferenţiarilor maghiari şi români. Presa română s-a distanţat de conferinţă şi pare să o fi făcut în mod protestatar. Nu prea au fost interesaţi de diversitatea autonomiilor şi de provocările mai generale ale regionalismului, atenţia unora fiind stârnită numai de discuţii, de masa rotundă.

De ziua internaţională a toleranţei, consfătuirea s-a desfăşurat în două limbi şi au existat câţiva conferenţiari maghiari care şi-au susţinut expunerile în limba română. Aşa a procedat şi Bakk Miklos, profesor universitar, politolog, care în semn de respect faţă de invitaţii români a moderat dezbaterea politicienilor tot în limba română. Dintre cele trei secţiuni, ultima a stârnit cel mai mare interes.

Bakk Miklos a lansat trei întrebări la începutul discuţiilor şi i-a întrebat pe politicienii români şi maghiari ce s-ar putea face, ce ar trebui făcut pentru ca autonomia să nu mai fie o temă tabu în România. El a amintit de faptul că în anii 90 a existat o respingere asemănătoare faţă de regionalism, însă ulterior, acesta a devenit obiectul dezbaterilor publice. Este posibil acest lucru şi cu autonomia? – a întrebat el. Marele marş al secuilor a adus schimbări semnificative în imaginea Pământului Secuiesc, în optica faţă de acesta? – a întrebat el. Ca un al treilea aspect a întrebat de ce anume nu funcţionează dialogul romano-maghiar pe tema autonomiei şi ce s-ar putea face pentru ca acesta să devină posibil.

A început, trebuie continuat

Marius Obreja, senatorul partidului liberal, preşedintele organizaţiei judeţele, a explicat vizibil stânjenit de ce a acceptat invitaţia: doreşte să se informeze în calitate de cetăţean şi a vrut să vadă cum se discută despre conceptul de administraţie publică şi să arate că este dispus să fie partener de discuţii. A fost extrem de precaut să nu rostească sintagma Pământul Secuiesc şi a folosit doar în situaţii inevitabile expresia de autonomie. In calitate de român de pe Pământul Secuiesc, pentru el, această temă este extrem de delicată. Si deşi este limpede împotriva acesteia, acest lucru nu înseamnă că nu se poate vorbi despre ea. Este dispus să asculte argumentele în acest sens. In opinia sa, autonomia a devenit o temă tabu pentru partea română, deoarece aceasta a fost folosită de politicieni, în ultimii ani, în scopuri electorale, pentru obţinerea de capital electoral. Pentru a se putea stopa acest lucru, trebuie formulate în mod clar avantajele şi dezavantajele, atât în limba română cât şi în limba maghiară. Dialogul a fost demarat şi acesta trebuie doar continuat -a declarat el. In legătură cu marele marş al secuilor a declarat doar atât că s-a bucurat că s-a desfăşurat fără incidente.

Ar trebui ţinut cont de cerinţa românească

Fiecare lucru important poate fi realizat doar împreună, în comun – a declarat Mădălin Guruianu, consilier liberal din Sfântu Gheorghe. El a fost din primul moment adeptul dialogului, al colaborării şi a şi avut încercări în acest sens. El este adeptul autonomiei, este dispus să discute despre orice fel de autonomie, însă numai cu argumente şi contraargumente. Ar fi important să nu privim în permanenţă spre trecut. Trebuie să facem paşi şi să privim spre viitor – a accentuat el. I-a felicitat pe organizatorii marelui marş al secuilor. A fost a acţiune civică corectă, civilizată. Nu a fost acolo, însă a văzut imagini şi este clar că nu au fost 15.000 de oameni, însă nici 120.000 nu crede că ar fi fost. A venit la această întâlnire în calitate de reprezentant al românilor, care trăiesc aici într-un număr mic, dar totuşi ar fi bine să se ţină cont de cerinţele lor. El consideră jignitoare opinia celor care fac declaraţii în numele românilor de aici şi care nu trăiesc în regiune. Aceştia au senatori şi consilieri locali şi judeţeni. Dacă s-ar permite ca aceştia să vorbească despre românii de aici, s-ar diminua semnificativ tensiunea -a opinat el.

Autonomia nu va fi numai a maghiarilor

Izsak Balazs, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, a vorbit în limba română, formulând de această dată obiectivele lor pentru opinia publică românească. Este nevoie de dialog. In democraţie, parlamentul este forumul superior al dialogului şi tocmai din această cauză au înaintat în două rânduri statutul privind autonomia Pământului Secuiesc. Proiectul elaborat de către CNS nu vizează autonomia etnică şi nu doreşte să asigure autodeterminarea pentru un grup etnic, ci pentru toată lumea care trăieşte pe teritoriul respectiv. Garantează drepturile tuturor.In ultimii zece ani au reuşit să obţină şi rezultate. In momentul de faţă se poate vorbi în mod deschis despre autonomie. O conferinţă pe această temă nu creează panică şi temere. Este foarte important să existe ca temă şi este foarte important să servească interesul României, ca parlamentul să dezbată proiectul. Prejudecăţile pot fi demontate prin intermediul unei dezbateri deschise, sincere şi prin analizarea temeinică a cererilor – a accentuat Izsak Balazs.

El a declarat în legătură cu marele marş al secuilor că au ajuns la concluzia că au fost 150.000 de persoane. Mai mult ca sigur că jandarmeria a încurcat hârtiile şi a dictat numărul oamenilor proprii ca număr de participanţi – a menţionat el ironic. In martie, când ne vom aduna într-o singură piaţă, de Ziua Libertăţii Secuieşti, vom avea grijă să nu mai aibă posibilitatea de a număra greşit – a declarat el.

Garantarea prin lege a drepturilor românilor

Toro T. Tibor, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania, a declarat că ideea potrivit căreia sfera politică românească prezintă cerinţele autonomiste ale secuilor drept separatism şi scindare, are la bază motive istorice, dat fiind faptul că în secolul al XIX-lea, românii au spus că doresc autonomia şi iată ce a ieşit. După Trianon, maghiarii din Transilvania au formulat o cerinţă asemănătoare, însă la vremea respectivă, în ţara-mamă, revizuirea era o politică oficială. De atunci au trecut mulţi ani, iar problema a devenit lipsită de temei. In momentul de faţă autonomia are o bază reală şi există numeroase exemple europene în acest sens -a declarat el. Deocamdată autonomia este un scop, un drapel, o imagine de viitor, urmând ca ea să devină un instrument şi o soluţie -a formulat Toro. Pot fi consideraţi parteneri de discuţii cei care sunt dispuşi să depăşească conceptul de stat naţional, unitar şi omogen. Există astfel de oameni, mai ales în Transilvania, dar şi în Bucureşti, care cred în crearea unei ţări puternice, bogate şi soluţionatoare de probleme. Dacă clarificăm aceste probleme, consider că vom putea scoate din ghetou cuvântul autonomie – a declarat el. Preşedintele PPMT a subliniat că trebuie să gândim în comun în legătură cu măsura în care românii de pe Pământul Secuiesc îşi găsesc locul în cadrul autonomiei. Autonomia lor culturală trebuie garantată prin lege, acest lucru va reprezenta pentru ei siguranţă şi protecţie.

Marele marş al secuilor a fost important şi prin prisma faptului că prin acesta s-a dat dovadă de putere. Dialogul va putea fi purtat de politicienii noştri dacă partenerii lor români simt şi ştiu că forţa se află în spatele lor.

Împreună vom putea clădi garanţiile instituţionale

Antal Arpad, unul din politicienii conducători ai UDMR, a vorbit în calitate de primar al unui oraş în care, sub o autoguvernare maghiară trăieşte o comunitate românească semnificativă. Cea mai mare piedică a dialogului dintre maghiarii şi românii care trăiesc pe Pământul Secuiesc o constituie faptul că reprezentanţa românilor a fost expropriată de un grup care nu cunoaşte de fapt existenţa noastră. In anii 80 au venit aici cu misiunea de a schimba procentul etnic al zonei. Nu au reuşit să facă acest lucru şi tocmai din această cauză au devenit frustraţi şi percep progresul nostru ca pe o pierdere. In cazul acestui grup este imposibil să obţii orice fel de rezultate – a evidenţiat el. In urmă cu câţiva ani a fost lansată şi o iniţiativă civilă. Unul din iniţiatori a fost Mădălin Guruianu, însă nu s-a reuşit dărâmarea zidului neîncrederii. In opinia lui Antal Arpad, în cadrul marelui marş al secuilor am dovedit în unanimitate voinţa comunitară şi astfel vor putea urma trei scenarii posibile. In cazul în care răspunsul românilor va rămâne un nu continuu, acest lucru le va provoca frustrări maghiarilor şi va duce la radicalizare. In această regiune există interese foarte serioase, de exemplu din partea Rusiei. In cazul în care vom merge mai departe pe această cale, ne vom expune situaţiei de a fi folosiţi în baza altor interese. Acest lucru nu poate avea un final bun – a spus el în legătură cu primul scenariu. O altă posibilitate ar fi ca maghiarii să se răzgândească în urma refuzului românilor, dar nu crede acest lucru. Am pornit pe un drum, nu ne putem întoarce, este un drum cu sens unic. Un al treilea scenariu ar viza ideea să se spună că astăzi încă nu, dar poate mâine da. A fost demarat un proces care va avea ca final edificarea în comun a garanţiilor instituţionale, care fac posibilă convieţuirea în această regiune – a declarat Antal Arpad.

Cereri şi oferte

In a doua parte a dezbaterii, accentul s-a pus pe problema autonomiei culturale a românilor de pe Pământul Secuiesc. Mădălin Guruianu a sintetizat în şapte puncte cerinţele şi problemele comunităţii române: construirea unui pod între cele două societăţi care funcţionează paralel, dat fiind faptul că apropierea este deocamdată întâmplătoare şi slab finanţată. Cum poate lua fiinţă apropierea, dacă reprezentanţii celor două părţi încearcă să găsească soluţii la Bucureşti, pentru problemele de aici; cine şi cu ce fel de instrumente poate asigura drepturile românilor care trăiesc aici; de ce nici un proiect al autonomiei nu include o parte separată referitoare la români; de ce nu se acordă atenţie problemelor lor; de ce nu pot primi funcţii de vicepreşedinţi de judeţ, de viceprimari de municipii, atunci când formulează cerinţe asemănătoare acolo unde maghiarii trăiesc într-o minoritate numerică; de ce nu pot decide ei înşişi, în Sfântu Gheorghe, în legătură cu 25% din fondurile destinate culturii.

Izsak Balazs a fost de acord cu Guruianu, în sensul că românii care trăiesc aici sunt reprezentaţi de cei pe care i-au ales. El a evidenţiat din nou faptul că autonomia nu înseamnă independenţă. Constituţia şi legile ţării sunt în continuare valabile pentru cei care trăiesc aici. Este vorba doar despre împărţirea atribuţiilor, ceea ce nu înseamnă nici un pericol în privinţa românilor care trăiesc aici. Toro Tibor a evidenţiat din nou că drepturile românilor care trăiesc aici trebuie reglementate prin lege. Acest lucru poate oferi o garanţie liniştitoare. Să-şi formuleze propunerile concrete, iar maghiari manifestă deschidere faţă de elaborarea normei juridice care să reglementeze statutul special al românilor. Antal Arpad a subliniat că este de acord cu cerinţa românilor privind autonomia culturală. Aceasta funcţionează în mare parte şi ea poate fi validată chiar şi în privinţa distribuirii fondurilor. In cazul în care românii sunt dispuşi să sprijine autonomia Pământului Secuiesc, li se vor asigura funcţiile de vicepreşedinte judeţean şi cea de viceprimar al oraşului Sfântu Gheorghe. El a recunoscut că o problemă reală o reprezintă edificarea societăţilor paralele şi faptul că acest lucru ar trebui schimbat.

Nu s-au adoptat soluţii concrete, nu s-au putut adopta soluţii concrete în cadrul conferinţei de sâmbătă, însă dialogul maghiaro-român, referitor la autonomie, s-a mişcat din punctul mort. In zid s-a creat o spărtură, care poate fi lărgită mai departe, treptat, cu precauţie şi cu înţelepciune.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7048 din 18.11.2013, autor Farkas Reka

Organizatorii marşului sunt persecutaţi?

Jandarmeria l-a chemat la sediu pe Lukacs Lorant, unul din organizatorii marelui marş al secuilor, conducătorul coloanei din Lunga, acesta primind un avertisment pentru perturbarea circulaţiei. În opinia reprezentanţilor CNS, nu este exclus să fie chemaţi şi alţii. In opinia lui Gazda Zoltan, conducătorul Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi, probabil că autorităţile au primit ordin să îi persecute pe oameni.

Lukacs Lorant ne-a declarat: la începutul săptămânii trecute a fost contactat telefonic de reprezentanţii jandarmeriei, care l-au întrebat când ar avea timp pentru o discuţie. Dat fiind faptul că lucrează în agricultură, întâlnirea a fost planificată pentru sâmbătă. El s-a deplasat împreună cu avocatul său la jandarmerie, unde exista un proces-verbal şi unde i s-a comunicat că în data de 27 octombrie, în timpul slujbei festive, participanţii sosiţi de la distanţă au ocupat o parte din carosabil, perturbând circulaţia. Sancţiunea variază între 1.000-10.000 de lei, însă nu a fost amendat, ci doar avertizat. Nu ştiu dacă este vorba despre o intimidare. Cred că au vrut să mă avertizeze, însă eu nu am semnat procesul-verbal – a declarat preşedintele Consiliului Secuiesc Lunga. El a mai adăugat că acuzaţia formulată de autorităţi nu este adevărată. Carosabilul nu a fost ocupat. Este adevărat că la slujba religioasă de la Lunga au participat 4-5.000 de oameni.

Referindu-se la cele întâmplate, Gazda Zoltan, organizatorul principal al marşului, şi-a exprimat nedumerirea. După cum a declarat, după evenimentele din 27 octombrie a fost sunat de conducătorul jandarmeriei judeţene, care i-a adresat mulţumiri pentru colaborare şi pentru faptul că totul s-a desfăşurat în ordine. Ca urmare, după trei săptămâni, nu este corect ca oamenii să fie persecutaţi. In opinia sa, jandarmeria nu este un organ de anchetă. Mai mult decât atât, nu respectă regulamentele, deoarece dacă doresc să cheme pe cineva, trebuie să facă acest lucru în scris, nu telefonic. Întrebându-l ce ar putea fi în spatele acţiunii autorităţii, Gazda a declarat: sfera politică este încă revoltată de marş. S-a vorbit despre unele cerinţe, cum că ar trebui să li se ceară explicaţii organizatorilor marşului. Probabil că jandarmeria a primit ordin să îi persecute pe oameni. Prin asta nu vor obţine altceva decât ca la următoarele ocazii să adoptăm o poziţie mai dură – a subliniat el.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7048 din 18.11.2013, autor Farcadi Botond

Deocamdată nu va fi referendum – Prefectul atacă – Se joacă cu secuii!

Deocamdată nu va fi organizat un referendum referitor la regiunea de dezvoltare de care să aparţină judeţul Covasna. Cel puţin nu până când instanţa de contencios administrativ va pronunţa o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Prefectul a atacat hotărârea în cauză a consiliului judeţean.

Comunicatul remis presei de instituţia prefecturii nu menţionează clar ce lege a încălcat autoguvernarea judeţeană, în schimb precizează că hotărârea referitoare la organizarea referendumului este suspendată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile de către instanţa de judecată. Dumitru Marinescu le-a cerut printr-o circulară autoguvernărilor din judeţul Covasna să nu întreprindă măsuri în vederea organizării referendumului.

Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna, a declarat că nu au fost surprinşi, deoarece cunoaştem de 95 de ani atitudinea politicienilor ţării care înconjoară Pământul Secuiesc, iar autoguvernarea a adoptat din start hotărârea în aşa fel încât în cazul în care prefectul o va ataca însă va pierde procesul, cetăţenii electori să fie chemaţi la urne în prima duminică de după intrarea în vigoare a sentinţei definitive.

Klarik Laszlo, care urmăreşte încă de la început procedura organizării referendumului, afirmă că prefectul a picat examenul la democraţie. Potrivit senatorului UDMR de Sfântu Gheorghe , sunt extrem de discutabile argumentele invocate de obicei de prefect, iar în cazul de faţă, nu vede ce anume poate fi contestat.

Acesta este un semnal către Uniunea Europeană, către organismele europene de supraveghere a democraţiei, care arată în ce stadiu este România la capitolul democraţie şi cât de în serios este luată exprimarea voinţei poporului – ne-a mai declarat el.

Izsak Balazs, preşedintele CNS, este de părere că s-a întâmplat ceea ce era de aşteptat.

Prefecţii şi instanţele de contencios administrativ acţionează la comandă politică, trebuie să se ţină cont de acest lucru şi să se meargă mai departe. Discutăm în permanenţă cu liderii autoguvernărilor şi vom găsi noi metode pentru a ne atinge obiectivele – ne-a declarat el.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 222 din 19.11.2013, autor Erdely Andras

Tirolul de Sud şi secuii – Un nou punct de pornire în edificarea patriei secuieşti

La capitolul utilizării limbii, sud-tirolezii au obţinut mai multe progrese în comparaţie cu drepturile exprimate prin intermediul legilor noastre din România. Limba germană este limbă oficială la fel ca şi limba italiană. Cetăţenii se pot adresa în limba lor maternă firmelor private care oferă servicii publice şi instituţiilor publice, iar acestea sunt obligate să răspundă în aceeaşi limbă, atât în scris cât şi verbal.

În anul 1993 a putut fi reglementată în mod satisfăcător utilizarea limbii în instanţă şi poliţie. În cazul proceselor civile, cetăţeanul însuşi decide în ce limbă doreşte să îşi depună documentele, iar în cazul în care documentul-răspuns este formulat în aceeaşi limbă, procedura se realizează într-o singură limbă, dacă nu, în două limbi.

Cel mai interesant aspect este validarea principiului proporţionalităţii etnice în Tirolul de Sud. Etnischer Proporz are grijă ca cetăţenii germani şi ladini să nu poată fi excluşi din sfera funcţionarilor. Fiecare post de funcţionar public trebuie ocupat în funcţie de proporţia etnică a localnicilor. In şcolile şi grădiniţele unilingve predau pedagogi a căror limbă maternă este identică cu limba de predare. Austria nu numai că şi-a păstrat statutul de putere protectoare, ci practic este considerată patria culturală a tirolezilor. Universitatea din Padova şi cea din Innsbruck asigură prin intermediul unui program comun posibilitatea urmării în două limbi a studiilor din domeniul juridic. Si la noi ar putea fi realizat acest lucru, în mod deosebit, în cadrul secţiilor maghiare şi româneşti din cadrul universităţilor din ţară.

În încheiere trebuie amintită caracteristica autonomiei teritoriale de acolo, evidenţiată de către profesorul Ermacora: aceasta apără nu numai interesele unui singur grup etnic, ci interesele tuturor celor trei grupuri etnice.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7050 din 20.11.2013, autor B. Kovacs Andras

În limba maghiară în instanţă

Deputatul udemerist Marton Arpad cere explicaţii în noul său proiect de lege în legătură cu neaplicarea consecventă în România a Chartei Limbilor Regionale şi Minoritare, deşi statul a ratificat-o şi s-a angajat să o pună în aplicare. Nu este un secret faptul că este vorba despre o încercare de relansare parţială a iniţiativei privind legea minorităţilor. Rozsnyai Sandor, decanul baroului de avocaţi, a participat la cerere la strângere de date în acest sens. Am mai adăuga doar atât: câteva puncte referitoare la utilizarea limbii în justiţie a trecut deja de Camera deputaţilor şi aşteaptă aprobarea din partea senatului.

Rozsnyai: normele juridice referitoare la drepturile minorităţilor sunt formulate în aşa fel încât să poată fi stabilite condiţii care să facă posibilă găsirea unor portiţe.

Potrivit noii propuneri a deputatului, ar trebui întreprinse cel puţin 13 modificări în cadrul a şase legi în ceea ce priveşte problema drepturilor lingvistice, iar acestea ar putea fi armonizate cu Charta.

Mie mi s-au cerut date în legătură cu modul cum funcţionează la Sfântu Gheorghe, în justiţie, utilizarea limbii minorităţilor. Nu am ascuns că în momentul de faţă, în judeţul Covasna nu există o piedică juridică în privinţa utilizării limbilor minorităţilor în justiţie. In ceea ce priveşte proiectul de lege, noi, juriştii maghiari, ar trebui să obţinem posibilitatea revendicării utilizării limbii, să nu ne adresăm în limba română judecătorului maghiar şi nici el să nu ne răspundă în limba română. Nu există nici o piedică pentru ca procesele verbale să fie întocmite în limba maghiară. Ar putea exista posibilitatea ca procesul verbal să fie redactat în limba maghiară şi ulterior să fie tradus.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7051 din 21.11.2013, autor B. Kovacs Andras

Primarul localităţii Belin este reţinut

Disputa de miercuri seară dintre primarul localităţii Belin, Siko Imre, fratele său, Siko Endre, preşedinte de composesorat, şi cei doi angajaţi ai poliţiei, Mihai Tăbăraş şi Iustin Crăciun, a degenerat până la acte de violenţă. In opinia primarului, poliţiştii i-au vânat pur şi simplu din cauza celor declarate la şedinţa organizată la Belin Vale, la prânz, de către Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP). La şedinţă, edilul comunei, preşedintele de composesorat şi mai mulţi localnici l-au acuzat pe Mihai Tăbăraş de complicitate la furtul de masă lemnoasă, de aplicarea pe nedrept a unor amenzi şi de reţinerea pe nedrept a unor bunuri. Au mai cerut de asemenea mutarea acestuia din comună. Ieri după-amiază 21.11 poliţia a comunicat că procuratura a dispus reţinerea primarului din Belin şi a doi tovarăşi de-ai săi.

L-am contactat telefonic pe primarul Siko Imre, înainte ca el să fi cerut, la Sfântu Gheorghe, emiterea certificatului medico-legal. Neagă că el ar fi intervenit, în calitate de atacator, împotriva poliţiştilor şi spune că s-a întâmplat tocmai invers. Oamenii autorităţii au fost cei care au dorit să obţină satisfacţie în urma acuzaţiilor aduse la şedinţa ATOP. Astăzi am fost deja la procuratură. Mi-am angajat un avocat şi în curând voi avea şi certificatul medico-legal. Voi lupta pentru dreptate – ne-a declarat Siko.

În opinia preşedintelui ATOP, Sabin Calinic, avocat, este inadmisibil faptul că lipseşte întreaga suprafaţă forestieră. Subprefectul Georgeta Gheorghiu i-a cerut lui Siko Endre să centralizeze documentele şi să i se adreseze ei, deoarece prefectura va oferi ajutor.

Seria acuzaţiilor formulate împotriva lui Mihai Tăbăraş a fost continuată de consilierul Alexe Drăgan. Primarul Siko Imre a mai declarat că Tăbăraş locuieşte de ani de zile în casa aflată în proprietatea lor şi nu este dispus să plătească chirie şi nici să se mute în locuinţa de serviciu aflată în proprietatea poliţiei.

Poliţiştii cu rang înalt, prezenţi la şedinţă, au promis că vor face verificări în legătură cu comportamentul colegului lor, însă au evidenţiat că doar ei pot decide cine şi unde activează şi cine şi din ce motive este mutat.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7052 din 22.11.2013, autor Hecser Laszlo

Manuale ungare pentru şcolile transilvănene

Şcolilor cu predare în limba maghiară din Transilvania li se oferă în donaţie 175.000 de volume în valoare totală de 100 de milioane de forinţi. Donaţia Editurii de Manuale Nemzedekek Tudasa a ajuns la Gubernia din Transilvania a Ordinului Cavaleresc Szent Gellert, organizaţia asumându-şi distribuirea cărţilor la nivelul regiunii. Primul transport de cărţi a sosit ieri după-amiază la Imeni. Pachetele au fost preluate de preotul catolic Papp Marton, respectiv de membrii ordinului cavaleresc – ne-a informat coordonatorul organizaţiei, Jano Arpad. In aprecierea membrilor organizaţiei, care poartă numele sfântului protector al pedagogilor, consolidarea învăţământului în limba maghiară din Transilvania prezintă o importanţă deosebită, materialele didactice moderne reprezentând un sprijin fundamental. Această donaţie contribuie în mod semnificativ la cunoaşterea în limba maternă a culturii naţionale – a precizat Jano Arpad.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7052 din 22.11.2013

Sabin Gherman: Regiuni istorice, Pământ Secuiesc autonom

Sabin Gherman a fost unul dintre cei care au expus în cadrul conferinţei pe tema autonomiei, desfăşurate sâmbăta trecută, 16.11, la Sfântu Gheorghe. Expunerea sa despre regionalism, Transilvania, autonomia de pe Pământul Secuiesc şi relaţia dintre maghiari şi români a fost deseori întreruptă de aplauze. Sabin Gherman ne-a acordat şi nouă un interviu.

Sunteţi directorul televiziunii Transilvania Live, care semnalează şi prin denumirea sa că îşi asumă ideea regiunii transilvane.

Este vorba, bineînţeles, de o asumare în sens cultural, am dori să arătăm ceea ce este bine în Transilvania.

Cum se vede de la Cluj: există sau nu conştiinţă identitară transilvană, s-a consolidat ea în ultimii ani?

Există, numai că este o problemă cu ea. Există separat identitate românească transilvană şi separat identitate maghiară transilvană. Din punct de vedere cultural ar fi în regulă, însă în contextul mişcărilor comune, al adoptării unei poziţii comune pentru Transilvania, este ceva mai problematic. Tuturor trebuie să le fie clar că fără maghiari, românii nu pot face nimic pentru Transilvania, iar acest lucru este valabil şi invers. In plus, nici în istoria noastră comună nu există multe momente importante care să ne separe, sunt mult mai multe cele care ne leagă. Reţeta este simplă: trebuie să avem încredere unii în ceilalţi.

Este pe cale să se nască încrederea reciprocă între maghiarii şi românii transilvani?

Din păcate, însă nu s-au maturizat suficient nici unii, nici alţii.

Credeţi că va veni momentul în care maghiarii şi românii vor acţiona împreună pentru Transilvania?

Cred că nu este departe, în momentul de faţă, situaţia poate fi asemănată cu cea a unei oale sub presiune. Diferenţele de opinie fundamentale nu sunt între români şi maghiari, ci între maghiari şi maghiari, respectiv între români şi români. Suntem aici, pe Pământul Secuiesc, este foarte bine că există o competiţie politică pentru voturile maghiarilor. Orban Viktor este un foarte bun conducător al maghiarilor, care a arătat că terenurile agricole nu sunt de vânzare şi că se poate guverna şi fără să-i chinui pe oameni, care oricum au trecut prin nenumărate restructurări şi tranziţii. La congresul PPE de la Bucureşti am notat două afirmaţii memorabile. Una a fost a cancelarului german Angela Merkel, care a spus că dezvoltarea nu este legată de directiva uniunii, creşterea economică depinde de libertatea şi creativitatea antreprenorilor. A doua afirmaţie îi aparţine lui Orban Viktor: trebuie să ne pregătim comunităţile pentru o istorie post-criză. Eu sunt de părere că atunci când maghiarii şi românii se adresează unii altora, dialogul lor este sincer. Ce nu este sincer este dialogul dintre maghiari şi maghiari, respectiv dintre români şi români. Asta ar trebui schimbat. In plus, toţi au sentimentul că propria lor comunitate este divizată, iar comunitatea celuilalt este unită.

Cum vedeţi ideile de regionalizare ale guvernului?

Nu este adevărat că Pământul Secuiesc nu s-ar putea întreţine fără sprijinul Bucureştiului.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7053 din 23.11.2013, autor Farcadi Botond

Autonomia (2)

Interpretarea conceptului

In literatura internaţională de specialitate, autonomia nu are nici azi o definiţie exactă, general valabilă.

Autodeterminare: dreptul de a stabili situaţia specifică a unei comunităţi, cu alte cuvinte dreptul de a decide pornirea sau nu pe un drum autonom a dezvoltării politice, economice şi culturale. Acest lucru poate fi imaginat în interiorul unui stat, de exemplu, sau ieşind din cadrul acestuia.

Autoguvernare: dreptul unei comunităţi care trăieşte pe teritoriul unui stat, de a-şi soluţiona problemele proprii în limitele stabilite de lege şi prin intermediul reprezentanţilor pe care şi i-a ales pe cale democratică.

Împărţirea puterii: o comunitate care trăieşte între graniţele unui stat poate dispune, într-un anumit domeniu sau indiferent de acesta, de putere judecătorească, legislativă şi executivă transferată în favoarea ei.

Autodeterminare politică: o comunitate care trăieşte în interiorul graniţelor unui stat, pe un teritoriu delimitat sau diasporizată, îşi poate organiza viaţa internă, iar prin intermediul partidelor etnice sau al altor forme de acest gen, se poate implica în viaţa politică a statului în cauză.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 226 din 25.11.2013, autor Bedo Zoltan

Sprijin american pentru Tokes

Lee Edwards, istoric din SUA, preşedintele Fundaţiei Monumentul Victimelor Comunismului din Washington, a protestat, printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Traian Băsescu, faţă de intenţia de a priva europarlamentarul Tokes Laszlo de Ordinul de Merit Steaua României. Tot printr-o scrisoare adresată preşedintelui român, şi-a exprimat îngrijorarea şi Maximilian Teleki, preşedintele Coaliţiei maghiaro-americane (AMK).

In scrisoarea transmisă vineri seară – 22.11 – biroului din Washington al agenţiei de ştiri MTI, Lee Edwards a atras atenţia asupra faptului că Tokes Laszlo este luptătorul – recunoscut la nivel internaţional – al libertăţii şi democraţiei, căruia fundaţia i-a fost conferit, în 2009, Medalia pentru Libertate Truman-Reagan. Istoricul a precizat: deşi, potrivit politicii aplicate, fundaţia nu intervine în problemele interne ale statelor suverane, le ia apărarea personalităţilor decorate de formaţiune – cum este şi episcopul Tokes – în cazul în care acestea suferă prejudicii grave. Preşedintele fundaţiei a calificat drept injuste şi neîntemeiate argumentele aduse de consiliul de onoare al Ordinului Steaua României în privinţa retragerii decoraţiei europarlamentarului, potrivit cărora Tokes Laszlo a manifestat o atitudine neconstituţională şi a lezat valorile europene. Valorile europene fundamentale şi constituţia României includ libertatea cuvântului şi dreptul persoanei de a-şi ridica glasul în problemele controversate. Permiterea disputei deschise şi publice este parte a democraţiei funcţionale, respectiv a constituţiei, şi acest lucru nu poate fi schimbat – se arată în scrisoare. Preşedintele statului român a fost somat de Lee Edwards ca prin respingerea deciziei consiliului de onoare şi a retragerii decoraţiei, să-şi dovedească îndatorirea faţă de valorile europene şi libertatea cuvântului.

În scrisoarea transmisă duminică (24.11) agenţiei de ştiri MTI, Coaliţia maghiaro-americană – cea mai mare organizaţie-umbrelă maghiară din Statele Unite – a amintit: în 2009, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la revoluţia română – ocazie cu care Băsescu i-a conferit lui Tokes Ordinul Naţional Steaua României – preşedintele american Barack Obama a salutat episcopul. Preşedintele Maximilian Teleki a calificat drept îngrijorător faptul că, cu aproape un sfert de secol după căderea comunismului, România ar dori practic să priveze episcopul Tokes de dreptul constituţional la libertatea cuvântului. Retragerea decoraţiei are mesajul că în România de astăzi, care este o ţară democratică, membru al NATO şi al Uniunii Europene, nu i se poate permite unui cetăţean român să vorbească despre devotamentul său faţă de autonomia minorităţilor istorice, fără intimidare, discriminare şi hărţuire oficială. Preşedintele AMK a arătat că formaţiunea sa este în totalitate de acord cu scrisoarea remisă de Lee Edwards, preşedintele Fundaţiei Monumentul Victimelor Comunismului din Washington, în care se precizează că decizia consiliului de onoare al Ordinului Steaua României, potrivit căreia afirmaţiile lui Tokes Laszlo sunt anticonstituţionale şi au lezat valorile europene, este injustă şi nefondată. Prin acceptarea disputelor pe marginea temelor controversate, România şi-ar confirma îndatorirea faţă de democraţia funcţională, respectiv faţă de propria constituţie – a precizat Teleki.

Preşedintele organizaţiei i-a solicitat, în numele AMK, preşedintelui Traian Băsescu să anuleze decizia consiliului de onoare şi prin această măsură să le arate cetăţenilor din propria ţară, respectiv lumii libere că, în România, i se cuvine fiecăruia dreptul inalienabil la libertatea cuvântului şi a conştiinţei. Maximilian Teleki i-a declarat agenţiei MTI: AMK le va prezenta inclusiv membrilor congresului american poziţia pe care a adoptat-o faţă de o hotărâre motivată din punct de vedere politic. Preşedintele AMK şi-a exprimat convingerea că şeful statului român are dreptul să dezaprobe afirmaţiile făcute de Tokes Laszlo, în schimb nu are dreptul să restricţioneze libertatea cuvântului.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7054 din 25.11.2013, autor Farcadi Botond

Acţiune de încetinire a circulaţiei / Mesaj către Bucureşti prin intermediul flashmob-ului

Printr-o formă de nesupunere civică – încetinirea circulaţiei -, la Sântionlunca a fost atrasă ieri (25.11) atenţia asupra faptului că până în momentul de faţă guvernul de la Bucureşti nu a răspuns la petiţia semnată de 40.000 de persoane, adoptată în cadrul mitingului autonomist de la Târgu Mureş, şi nici la revendicările formulate în cadrul marelui marş din data de 27 octombrie.

Acţiunea spontană a început la ora 15:00, în faţa bisericii unitariene locale. Peste zece protestatari, cunoscuţi de la marş, având asupra lor drapele secuieşti şi panouri inscripţionate Autonomie teritorială pentru Pământul Secuiesc, Autonomia înseamnă eficienţă, Vrem autonomie, nu independenţă, Pământul Secuiesc este cealaltă faţă a României, au început să se plimbe pe trecerea de pietoni de pe drumul care asigură legătura dintre Braşov şi Bacău. La începutul flashmob-ului s-a format o coloană de maşini care nu a mai putut avansa din cauza celor care au ocupat trecerea de pietoni. Lumea a început să claxoneze, poliţia a intervenit rapid şi a început să dirijeze circulaţia.

Protestatarii au fost nevoiţi să cedeze în faţa indicaţiilor autorităţilor, iar circulaţia a fost reluată fără probleme. Participanţii la acţiune nu au renunţat totuşi, au mărşăluit timp de o oră pe trecerea de pieton, atunci când poliţistul a permis acest lucru. Organele de menţinere a ordinii au făcut mari mobilizări pentru acţiunea de atragere a atenţiei. Autoutilitara jandarmeriei a putut fi observată încă în apropierea localităţii Ozun, iar autoturisme ale poliţiei şi jandarmeriei au patrulat pe întreaga rază a localităţii Sântiolunca. Acestea nu au obstrucţionat însă protestul.

Printre protestatari s-au numărat reprezentanţi ai CNS, CNMT şi PCM. In timpul desfăşurării acţiunii, comandantul jandarmeriei judeţene l-a contactat telefonic pe Gazda Zoltan, preşedintele filialei CNS scaunul Sepsi, interesându-se în legătură cu motivele acţiunii. Gazda ne-a declarat că protestează din cauză că guvernul îi ignoră pe secui: în data de 27 octombrie, 150.000 de oameni au cerut autonomia, iar petiţia adoptată acolo i-a fost trimisă premierului Victor Ponta, care a promis în cadrul unei emisiuni televizate că va oferi un răspuns, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici acum. Cum să ne simţim acasă în ţară dacă nu se ţine cont de doleanţele noastre? – a declarat Gazda Zoltan, care a reclamat faptul că autorităţile au început să îi persecute pe organizatorii marşului. Gazda a mai spus că ar putea urma forme mai drastice ale nesupunerii civice în cazul în care nu se acordă atenţie dorinţelor secuilor. Santa Imre, preşedintele filialei CNMT scaunul Sepsi, ne-a declarat: ei continuă de fapt marşul, în momentul de faţă sub forma unei acţiuni de atragere a atenţiei. Mâine o vor continua poate într-un alt mod. Ei doresc să atragă atenţia asupra cerinţelor autonomiste. Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene a PCM, a declarat presei: acţiunea de la Sântiolunca reprezintă o nouă acţiune de atragere a atenţiei, deoarece Bucureştiul nu doreşte să discute despre autonomie. Atitudinea Bucureştiului este antieuropeană, ţinând cont de faptul că autonomia reprezintă o soluţie europeană – a subliniat el.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7055 din 26.11.2013, autor Farcadi Botond

Alba Iulia, 1918

Ceea ce pentru un popor este o zi de sărbătoare, pentru altul este zi de doliu. Pentru români, ziua de 1 decembrie este sărbătoarea împlinirii marilor lor speranţe, iar pentru maghiari este ziua pierderii Transilvaniei, Banatului şi Partium-ului. Cel puţin asta este opinia generală, deşi adevărul este că la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia nu s-a întâmplat altceva decât că s-au adunat acolo reprezentanţii românilor transilvani şi au declarat că vor să se unească cu regatul român şi să ia în posesie toate teritoriile pe care trăiesc (şi) români. Si au putut-o face, deoarece Ungaria nu mai avea la acea dată un guvern efectiv , iar ţara le-a fost aservită duşmanilor ei.

La Alba Iulia nu s-a întâmplat altceva decât că le-a fost înaintată viitorilor făcători de pace factura aferentă războiului, pentru a le aminti să-şi respecte promisiunile. Insă acest lucru s-a petrecut abia doi ani mai târziu, la Trianon. Pe cine a mai interesat atunci renumitele principii wilsoniene, minunatul vis al autodeterminării popoarelor?! Cei împroprietăriţi pe neaşteptate nu au respectat nici măcar un cuvânt din promisiunile cuprinse în declaraţia festivă de la Alba Iulia. Este posibil totuşi ca o parte a conducătorilor români transilvani să fi luat în serios unele promisiuni legate de autonomie, însă acestea s-au pierdut în mocirla politică balcanică de la Bucureşti. Transilvania, Partium şi Banat au devenit colonia unei ţări pseudo-feudale.

Politicienii de azi se laudă cu organizarea democratică a României din perioada interbelică, deşi nu a existat nici o democraţie. Cu atât mai puţin pentru minoritari, pe care i-au jecmănit complet, i-au umilit, le-au luat sistemul instituţional, reţeaua educaţională, i-au privat de bunuri şi, dacă s-a putut, i-au determinat să plece, să se refugieze. Balcanii s-au dezlănţuit asupra Transilvaniei, cu funcţionarii săi corupţi, cu jandarmii săi primitivi, cu învăţătorii săi semi-educaţi, cu popii săi cu tot. Si tot a supravieţuit. A supravieţuit şi şi-a ridicat şi fruntea umilită, a creat alte valori în locul celor furate, după care le-a pierdut şi pe acelea în anii comunismului naţionalist.

Nimeni să nu invoce promisiunile declaraţiei de la Alba Iulia. Este inutil. Dacă cei care promit nu au luat în serios nici ceea ce au glăsuit în momentul în care au făcut promisiunile, de ce să le invoce pe acestea tocmai acum, după mai bine de 90 de ani?

Trebuie să creăm din nou, să edificăm din nou.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 230 din 29.11.2013, autor Magyari Lajos

Antal nu sărbătoreşte la 1 decembrie / Extremişti refuzaţi

Ieri, 28.11, primarul Antal Arpad a afirmat, mai întâi în cadrul unei conferinţe de presă, iar mai apoi în şedinţa de după-amiază a consiliului local, că prefectura trebuie să se delimiteze de preconizata prezenţă de 1 decembrie, la Sfântu Gheorghe, a organizaţiei extremiste şi antimaghiare Noua Dreaptă, iar dacă nu o va face, şi vor avea loc incidente, prefectura va fi răspunzătoare.

După o oarecare dispută, la şedinţa de consiliu a fost adoptată şi o poziţie: edilii oraşului spun nu oricăror manifestări extremiste, indiferent că vin din partea maghiarilor sau a românilor. Din această poziţie a fost eliminată într-un final partea referitoare la responsabilitatea prefecturii.

In acelaşi timp, Antal Arpad a comunicat că nu va participa la festivităţile de 1 decembrie, deoarece românii nu şi-au respectat promisiunile făcute la 1918. Iar această atitudine a sa nu se va schimba până în momentul în care va fi găsită o dată pentru sărbătoarea naţională a României, la care să poată participa şi el în calitate de cetăţean român de etnie maghiară. In opinia sa, trebuie să se facă o diferenţă între sărbătoarea ţării şi sărbătoarea naţiunii române şi este de acord ca aceasta din urmă să aibă loc la 1 decembrie.

Si preşedintele consiliului judeţean, Tamas Sandor, a făcut declaraţii în acest context: Din punct de vedere structural, nu îmi plac extremiştii. In plus, avem de-a face aici cu o provocare de proporţii. Cei care simt că 1 decembrie este o sărbătoare, să sărbătorească acasă. Nimeni nu are nevoie ca străzile din Sfântu Gheorghe să fie împânzite de persoane venite aici din alte judeţe, care să scandeze sloganuri provocatoare. Acest lucru este valabil şi în cazul extremiştilor maghiari: nu au ce căuta aici nici reprezentanţii Jobbik, nici cei ai HVIM.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 230 din 29.11.2013, autori Levai Barna şi Erdely Andras

Să nu vină Noua Dreaptă

Primarul Antal Arpad le-a cerut organizatorilor festivităţilor de stat din Sfântu Gheorghe să se delimiteze în mod oficial şi public, după ce formaţiunea extremistă Noua Dreaptă a anunţat că doreşte să sărbătorească din nou aici unirea română. Edilul consideră că membrii formaţiunii nu să sărbătorească vor, pentru că atunci s-ar fi dus la Alba Iulia, ci vor să provoace şi să tulbure ordinea, aşa cum au procedat anii trecuţi. Consiliul din Sfântu Gheorghe a respins, printr-o poziţie adoptată în unanimitate, importarea manifestărilor extremiste.

Autoguvernarea oraşului nu a aprobat marşul organizaţiei, însă circulaţia pe trotuar nu poate fi interzisă, şi tocmai din această cauză, organizatorii trebuie să adopte o poziţie fermă – a explicat el. A mai spus că nu va participa la festivităţile din acest an, deoarece situaţia nu s-a schimbat. Maghiarii care nu şi-au primit drepturile promise la Alba Iulia nu consideră că sărbătoarea naţională a României este şi sărbătoarea lor. El a felicitat de această dată ideea politicienilor liberali locali ca ziua de 1 decembrie să fie declarată sărbătoare a naţiunii române. In ceea ce priveşte sărbătoarea naţională a României, să se caute o zi care să poată fi acceptată şi de comunitatea maghiară care trăieşte în ţară. Acest lucru ar veni în sprijinul convieţuirii paşnice dintre români şi maghiari, în timp ce organizaţiile extremiste nu fac altceva decât să genereze tensiuni – a declarat Antal Arpad.

Nu ştiu ce fel de sărbătoare este aceea ca oameni veniţi din altă parte să urle pe străzile oraşului Sfântu Gheorghe şi să scandeze Afară cu maghiarii din ţară!; noi nu sărbătorim aşa în data de 15 martie – a declarat el, răspunzându-i Rodicăi Pârvan, reprezentantă PSD, care l-a întrebat ce rele a făcut Noua Dreaptă. Dacă ei vor veni, vor veni şi alţii şi cui îi lipseşte acest lucru? – a întrebat primarul. In final s-a convenit ca în poziţie să nu fie inclusă denumirea organizaţiei. A fost inclusă însă ideea că membrii conducerii oraşului îşi fac griji din cauza venirii aici a membrilor organizaţiei – care în anul 2011 au lăsat în urma lor o amintire neplăcută – şi că o societate sănătoasă nu se poate identifica cu nici o organizaţie extremistă.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7058 – 29.11.2013

2013 Revista presei maghiare 22 by Dan Tanasă

Tags: Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Haromszek, Szekely Hormindo