I.: Cum este gestionata in prezent de catre guvernul Tariceanu relatia cu romanii de pretutindeni?

Viorel Badea: Din pacate, incepand cu 2001, interesul administratiei centrale de la Bucuresti fata de starea comunitatilor romanesti din lume s-a diluat constant. Practic strategiile dezvoltate ascendent in interesul romanilor de pretutindeni pana in 2000 au fost stopate, iar locul acestora a fost luat de abodari ocazionale, pompieristice si, de multe ori iresponsabile. Culmea dezinteresului si ineficientei a fost atinsa de Cabinetul Tariceanu, perioada in care s-au manifestat cele mai acute episoade de criza in comunitatile romanesti (evolutiile nefaste resimtite in comunitatile noastre din Serbia, Italia, Basarabia si Ucraina). Si pentru ca toate trebuiau sa poarte un mot, Primul Ministru in exercitiu s-a gandit sa il re-lanseze la apa pe cel care, nu demult, prin iunie 1990, fusese, alaturi de Iliescu, generatorul exodului romanilor in Occident. Si, astfel, fratia nefasta socialisto-liberala, manifestata in perioada 2001-2008, reuseste „performanta” de a semana indiferenta si haos in majoritatea comunitatilor romanesti din lume.De exemplu, criza generata in Italia in urma cu un an, a evidentiat esecul comunicarii dintre DRRP (Departamentul pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni, n.n.) si organizatiile reprezentative ale romanilor din Italia, precum si cultele religioase comunitare. Acum, in 2008, nu exista nici un proiect guvernamental major care sa duca la promovarea si protejarea investitiilor economice in zonele locuite de comunitatile romanesti din afara granitelor.

I.: Cum vedeti relatiile cu romanii de pretutindeni in viitorul apropiat?
V.B.: Responsabilitatea, dinamismul si firescul vor trebui sa guverneze de acum inainte relatiile statului roman cu conationalii nostri din intreaga lume. Viziunea mea, care este de altfel si viziunea Partidului Democrat Liberal, este reprezentata printr-o politica de parteneriat cu autoritatile statelor pe teritoriul carora traiesc comunitati de romani, astfel incat acestia sa beneficieze de toate drepturile conferite de legislatie, precum si de dreptul fundamental de a-si pastra identitatea religioasa, culturala si de limba.

I.: Mentionati cateva masuri concrete de ajutorare a romanilor de pretutindeni.
V.B.: O prima masura ar fi dobandirea si redobandirea cetateniei romane, precum si pastrarea identitatii nationale in Republica Moldova, Serbia, Ucraina, dar si in celelalte tari din Balcani, dreptul la munca al romanilor in tari precum Israel, Spania, Marea Britanie, dar si eficienta serviciilor consulare in Italia si Spania, sau strategiile de configurare a mediului de afaceri intracomunitar construite in parteneriat cu oameni de afaceri romani de peste granite. Toate acestea constituie provocari carora viitorul guvern le va face fata. De asemenea, consider absolut necesara crearea rapida a unui cadru functional in relatia cu romanii de pretutindeni prin restructurarea DRRP-ului, gestionarea eficienta a procesului educational-formativ adresat tinerilor romani de pretutindeni, precum si asigurarea conditiilor suficiente exercitarii dreptului de vot pentru cetatenii romani aflati in afara granitelor, prin introducerea votului prin corespondenta.

I.: Ce ar trebui sa faca Romania pentru ameliorarea relatiilor cu romanii de pretutindeni?
V.B.: In plan educational vor trebui derulate proiecte de sprijin logistic si profesional pentru scolile romanesti intracomunitare. In plan cultural ar trebui initiate, incurajate si sustinute manifestarile culturale de tip identitar. PD-L va elabora o strategie pentru prevenirea manifestarii si dezvoltarii curentelor de opinie romanofobe bazata pe deschidere culturala si pe comunicare continua.In plan lingvistic si mass-media PDL va sustine proiectele care au ca obiectiv protejarea limbii romane si elaborarea unei strategii in acest sens. Relatia cu mass-media internationala si locala din tarile in care traiesc comunitati importante de romani va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes fata de realitatile comunitatilor romanesti din lume.In plan civic si politic in raport cu statul in care se afla si cu statul de origine vom sprijini proiectele care incurajeaza implicarea organizatiilor neguvernamentale romanesti in programe cu impact civic-formativ. Autoritatile romane vor trebui sa incurajeze cetatenii romani rezidenti in strainatate sa isi asume un rol activ in comunitatile care traiesc, sa participe la actul electoral la nivel local. In plan spiritual (credinta si traditie) vom sprijini proiectele care vizeaza protejarea si promovarea vietii spirituale a comunitatilor romanesti, precum si promovarea unui pachet legislativ complex, care sa cuprinda prevederi clare, printre altele reorganizarea si trecerea DRRP in subordinea Primului Ministru, precum si comasarea in cadrul acestei institutii a tuturor structurilor cu atributii in gestionarea relatiilor cu comunitatile romanesti din lume.

I.: In noul context electoral din Romania, ce va schimba votul uninominal pentru romanii din afara Romaniei?
V.B.: Votul uninominal le va da posibilitatea romanilor din afara Romaniei sa aiba o reprezentare reala a intereselor lor legitime in cadrul institutiile statului roman, lucru pe care Partidul Democrat Liberal il garanteaza prin programul special creat pentru romanii de pretutindeni. Eu personal garantez aplicarea acestor masuri ca o prioritate. Din pacate cei peste 10 milioane de romani care traiesc in afara granitelor vor fi reprezentati doar de 6 parlamentari. E o situatie anormala, ceea ce arata ca actualul legislativ, dominat de alianta toxica PSD-PNL, nu a dorit sa acorde o pondere politica corespunzatoare romanilor din afara granitelor. De asemenea nici sectiile de votare nu sunt distribuite in asa fel incat sa ofere un acces normal celor ce vor sa voteze. Este evident faptul ca se incearca o ingradire a dreptului constitutional la vot prin tertipuri logistice, tocmai pentru acei romani care prin sacrificiul si munca lor au reusit sa tina Romania pe linia de plutire in toti acesti ani. Aceasta situatie trebuie sa inceteze imediat !

I.: Cum vedeti situatia romanilor din strainatate, din imediata vecinatate? (Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria) dar si din Balcani, in contextul in care asistam la tot mai multe cazuri de discriminare a romanilor?)
V.B.: Situatia difera de la stat la stat. Astfel Republica Moldova este un stat a carui independenta am recunoscut-o si o respectam, dar in acelasi timp avem obligatia morala sa ajutam milioanele de etnici romani de pe cealalt mal al Prutului. Sustinem ca Republica Moldova sa accelereze demersurile pentru integrarea europeana, si in acelasi timp, autoritatile de la Chisinau trebuie sa inteleaga faptul ca drumul spre Uniunea Europeana trece prin Romania.In privinta romanilor din Ucraina, autoritatile ucrainiene continua masurile agresive de asimilare a numeroasei comunitati romanesti din Transcarpatia, Nordul Bucovinei, Sudul Basarabiei, zona de la est de Bug. Cea mai eficienta metoda de asimilare a autoritatilor de la Kiev este eliminarea limbii romane din scoli. La reactiile comunitatii romanesti, Ministerul de Externe roman a tacut la fel ca si alte institutii ale statului roman. Ba mai mult decat atat, Ministrul Educatiei de la Bucuresti s-a dus la Kiev si a semnat un protocol care avantajeaza net partea ucraineana in procesul de stopare a venirii tinerilor romani din Ucraina, la studii in Romania. In Ungaria, romanii se bucura de drepturi, dar lipsa sprijinului din partea tarii mama a dus la o lipsa de motivatie din partea romanilor si astfel ca numarul celor care isi afirma identitatea scade de la an la an. In acelasi timp sunt mai multi cetateni maghiari de diferite etnii care se declara romani, fara a cunoaste limba romana, pentru a beneficia de subventii din partea statului maghiar!Ei, dar in Serbia sunt cele mai mari probleme, pentru ca romanii au fost impartiti in doua categorii: Romanii din Voivodina, al caror numar a ajuns la o treime in 90 de ani de stapanire a Banatului de Sud-Vest de catre sarbi. Acestia sunt recunoscuti ca romani si se bucura de dreptul de a avea Scoala si Biserica in limba materna. Si Romanii din Serbia de Nord-Est, sau Timocul sarbesc, acestia traind in peste 150 de sate curat romanesti, in cateva zeci de sate mixte si in 22 de orase. Acestora insa li se neaga romanitatea, fiind numiti vlasi, un popor aparte care n-are scoala si biserica in limba materna, desi sunt bastinasi, aflati sub stapanirea sarba din anul 1833 si carora, pentru a li se ascunde identitatea, li s-au dat cu forta nume slave timp de 110 ani!In Timocul sarbesc a avut loc, in ultimii ani, un proces de redesteptare nationala, s-au infiintat mai multe ONG-uri si partide politice ale romanilor din Timoc, o parte din ele (8 ONG si 2 partide) mergand pe o lista comuna in alegeri, intitulata „ROMANI UNIȚI”, reusind sa fie alesi 13 consilieri!In urma cu cativa ani, un tanar roman din Malainita, de langa Negotin, a ales calea preotiei si a fost hirotonit in Romania de episcopul roman de Varset. Apoi, in curtea casei sale, a construit o biserica in care a inceput sa slujeasca in limba romana, limba strabunilor lui si a majoritatii locuitorilor dintre Timoc si Morava. Povestea suferintelor si hartuielilor indurate de parintele Boian Alexandrovici este una lunga. Dupa ridicarea primei biserici romanesti in Valea Timocului parintele Boian a devenit o tinta vie pentru autoritatile sarbe. A fost condamnat cu suspendare pentru ca a construit o biserica in curtea sa. Singurul preot care slujeste in limba romana risca in orice moment sa fie incatusat si aruncat in inchisoare. Pentru vina ce a fost rezumata de episcopul sarb Justin in falsa decizie de caterisire: faptul ca a tinut slujbe in limba romana. La initiativa deputatului crestin-democrat Vlad Cubreacov din Republica Moldova, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o Rezolutie prin care cere respectarea drepturilor fundamentale ale romanilor de aici, urmare a raportului deputatului german Jurgen Hermann. Din pacate, sarbii au reusit sa impuna amendamentul 17, care cerea inlocuirea sintagmei „vlahi/romani” cu expresia „minoritatea romana si vlaha”, consfintindu-se in felul acesta aparitia unei noi „minoritati” in Europa! Aceasta cu sprijinul unei parlamentare romane, care a votat alaturi de sarbi, rusi si greci, dar si a domnului senator Ilie Ilascu, care a refuzat sa voteze, argumentand in fata presei ca „nu a dorit sa faca niste jocuri unguresti”!!! Acest domn, ce n-a calcat in viata dumnealui prin Timoc, (desi a calatorit peste 100 de zile dintr-un an in strainatate) a afirmat cu nonsalanta ca stie el ca „nu exista din partea autoritatilor sarbe o ostilitate fata de romani in partea aceea a Timocului” si ca stie el ca „unii doresc sa se numeasca vlahi si altii romani”! Si acest domn vrea sa-i reprezinte pe romanii din Europa si Asia!Situatia romanilor din Bulgaria este diferita de cea a romanilor din Serbia. Nici ei n-au invatamant in limba romana, cu exceptia Liceului (fantoma) de la Sofia. Problema este a partii romane care ar trebui sa deschida un liceu la Vidin, un Centru Cultural si sa redeschida Consulatul care a existat in perioada interbelica. Toate acestea le-am initiat in urma cu opt ani, dar schimbarea guvernului de dreapta a dus la abandonarea proiectului. Nici actuala conducere liberala a DRP nu s-a lasat impresionata de situatia disperata a acestei comunitati si a refuzat sistematic solutionarea problemelor aparute la sud de Dunare. In privinta romanilor din Balcani, interesul guvernantilor se se confunda cu zero ! Ce sa va spun? As putea sa dau ca exemplu faptul ca in 1997 dl. Adrian Severin, ministru de externe pe atunci, s-a opus numirii unui atasat cultural la Atena pentru ca pe acesta il interesa problema aromanilor din Grecia iar domnia sa „nu dorea sa strice bunele relatii cu statul elen”!Sau faptul ca la vizita sa in Grecia, domnul Prim ministru Tariceanu s-a intalnit la Atena cu o delegatie a aromanilor (care nici macar nu sunt recunoscuti de catre greci) si i-a confundat cu refugiatii comunisti greci din anii ’50 si care s-au repatriat ! Penibil !

I.: Care sunt solutiile pe care le propuneti pentru ca romanii din Basarabia, Bucovina de Nord, cele doua Timocuri, cei din Balcani, sa nu mai simta atat de mult nepasarea din partea tarii mama, in raport cu ei ?
V.B.:In primul rand facilitarea dobandirii sau redobandirii cetateniei pentru etnicii romani de pretutindeni, apoi reorientarea strategica a actiunilor de sprijinire a comunitatilor romanesti de pretutindeni, prin acordarea unei mai mari importante politicilor parteneriale si locului ocupat de organizatiile neguvernamentale.De asemenea, vom relansa dialogul permanent si informarea periodica a principalilor actori din societatea civila romaneasca (mass-media, ONG, mediul politic, mediul de afaceri etc) vis-à-vis de situatia comunitatilor romanesti din lume.

I.: De ce credeti ca domnul Calin Popescu Tariceanu l-a nominalizat candidat la Senat pentru Diaspora pe dl Petre Roman?
V.B.: Haideti sa vedem din cine este formata „Garda pretoriana” a domnului Kuki? Din fii de securisti, din nepoti de nomenclaturisti si un fost student repetent! Asta-i floarea liberalismului actual, care se va ofili cand nu i se va mai schimba „apa” in glastra… Asa ca ce mai conteaza pentru dumnealui si un pui de ilegalist, „os de liberal”, mai ales cand este recomandat de “taica” Iliescu.Dar ceea ce e mai grav e faptul ca, printr-o „ghidusie adminstrativa” actualul premier il numeste pe premierul minerilor responsabil pentru relatiile cu romanii de pretutindeni cu cateva saptamani inainte de alegeri, tocmai pentru a cheltui in campania electorala banii publici cu care trebuiau sa se construiasca biserici, scoli, si cu care trebuia refacuta infrastructura organizationala a comunitatilor romanesti din lume.

I.: Care este primul proiect pe care il veti initia in cazul in care veti fi ales reprezentantul a peste 6 milioane de romani in Parlamentul Romaniei?
V.B.: Redarea dreptului fundamental la vot pentru romanii de pretutindeni, prin introducerea votului prin corespodenta, dublata de reechilibrarea taxelor consulare, protejarea lucratorilor romani, incurajarea asociatiilor romanesti si a bisericilor romanilor sa se implice activ in solutionarea problemelor cu care se confrunta comunitatile.In paralel, impreuna cu colegul meu din Colegiul non-UE, Eugen Tomac, voi pune accent pe facilitarea dobandirii si redobandirii cetateniei romane pentru toti etnicii romani care indeplinesc conditiile legale.

I.: Cine sunteti dumneavoastra, domnule Viorel Badea?
V.B.: M-am nascut la Craiova in 21 iunie 1968. Sunt absolvent al Facultatii de Litere a Universitatii Bucuresti, cu studii culturale si umaniste italiene, bursa de studii oferita de Ministerul Afacerilor Externe italian la Universita per gli stranieri Perugia, iar intre 1992-1993 am fost Presedintele Ligii Studentilor din Universitatea Bucuresti.

Am fost pentru un an profesor de limba italiana la Scoala generala nr 80 din Bucuresti, pentru ca apoi sa lucrez la compania internationala de consultanta in afaceri Consorzio Progetto Lazio 92. Intre 1998-1999 am fost expert parlamentar la Comisia pentru Cultura, Arte si Mass-Media a Camerei Deputatilor, pentru ca in 1999 sa fiu numit Secretar de Stat la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de peste Hotare (DRRH), functie pe care am detinut-o pana la sfarsitul anului 2000. Intre 2001 si 2006 am fost consilier in cadrul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni. Sunt membru PDL din februarie 2007 si Coordonator politic la Comisia pentru Romanii de Pretutindeni a PDL. Sunt autor al proiectul de Lege pentru sprijinirea comunitatilor romanesti de pretutindeni, al capitolului din Programul PDL referitor la sprijinul acordat comunitatilor romanesti de pretutindeni, al strategiei PDL de abordare a relatiilor cu comunitatile romanesti din lume si al proiectului de constituire de centre de afaceri in comunitatile romanesti din lume in parteneriat cu Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.

Publicitate electorala