SENTINȚĂ BOMBĂ a Judecătoriei Topliţa în cazul escrocheriei Bunurilor Private Ciuc, afacerea dubioasă de milioane de euro în care sunt implicați membri UDMR

July 24, 2014 • UDMR • Views: 1448

Președintele UDMR Kelemen Hunor (Foto: udmr.ro)

Președintele UDMR Kelemen Hunor (Foto: udmr.ro)

de Ștefan Pătrântaș

Judecătoria Topliţa s-a pronunţat în cazul escrocheriei Bunurilor Private Ciuc, afacerea dubioasă de milioane de euro

Instanţa de fond a respins acţiunea Asociaţiei Composesorale formulată împotriva Comisiei Judeţene pentru a anula hotărârea prin care i-a respins contestaţiile depuse împotriva Comisiilor locale de fond forestier din comunele Corbu, Tulgheş şi Bilbor 

Asociaţia Bunurile Private din Ciuc încearcă de peste 10 ani, printr-un vicleşug, să pună mâna, printre altele, pe o suprafaţă de peste 22 de mii de ha de vegetaţie forestieră din zona de nord a judeţului

Vezi și Noutăţi în cazul escrocheriei Bunurilor Private Ciuc, afacerea de milioane de euro în care sunt implicați mai mulți lideri UDMR

Lideri UDMR, în forul de conducere al asociaţiei, care are sediul exact în clădirea Uniunii din Miercurea-Ciuc

Judecătoria Topliţa s-a pronunţat, săptămâna trecută, în cauza privitoare la cererea formulată de către Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc pentru anularea unei hotărâri a Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Harghita. Este vorba despre hotărârea Comisiei Judeţene prin care a respins contestaţiile Asociaţiei depuse împotriva Comisiilor locale de fond forestier din comunele Corbu, Tulgheş şi Bilbor. Aceste comisii au respins, la rândul lor, cererile Asociaţiei Composesorale de retrocedare a unor suprafeţe de teren acoperite cu vegetaţie forestieră – peste 22 de mii de hectare de păduri ori fâneţe!

 „Probabil nu s-a avut curajul să le respingă”

Prefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, care este şi preşedintele Comisiei Judeţene de fond funciar, a declarat că soluţionarea acestor contestaţii stagnează de mai mulţi ani, în ciuda faptului că trebuiau respinse din oficiu. „Probabil nu s-a avut curajul să le respingă în condiţiile în care existau deja trei hotărâri, decizii ale Curţii de Apel Târgu-Mureş, prin care se spunea foarte clar: Asociaţia Bunurile Private Ciuc nu este continuatoarea Regiei de interes public Bunurile Private din Ciuc. Motiv pentru care aceste contestaţii trebuiau respinse din oficiu. Sigur, cele trei contestaţii, şi mă refer la cele trei zone: Corbu, Bilbor şi Tulgheş, unde se află cele peste 22 de mii de hectare de teren cu vegetaţie forestieră, trebuiau respinse din start, pentru motivul că erau inadmisibile. A urmat o acţiune în instanţă a Asociaţiei Bunurile Private Ciuc, prin care s-a solicitat anularea hotărârii Comisiei Judeţene prin care s-au respins cele trei contestaţii. Însă la instanţa de fond, şi anume Judecătoria Topliţa, Asociaţia Composesorală nu a avut câştig de cauză, li s-a respins cererea, iar întâmpinarea Instituţiei Prefectului a fost definitorie pentru a explica instanţei împrejurările prin care aceste trei contestaţii au fost respinse”, a spus prefectul. De asemenea, o asemenea acţiune era inadmisibilă în instanţă pentru motivul că există deja o autoritate de lucru judecat în ce priveşte această temă.

Decizia Judecătoriei Toplița nu este definitivă. Dacă nu a făcut-o deja, Asociaţia Bunurile Private din Ciuc va ataca această hotărâre la instanţa ierarhic superioară, în speță Tribunalul Harghita.

 Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc şi UDMR Teritorial Ciuc, sediul în aceeaşi clădire

bunuriprivate-21

În legătură cu faptul că aproximativ şase ani, până la soluţionarea de la sfârşitul anului 2012, la nivelul Comisiei Judeţene de fond funciar nu s-a luat nici o decizie, putem presupune că e vorba şi despre influenţe politice sau… lipsa curajului. Să facem o mică recapitulare, în primul rând, pentru a vedea cine a făcut parte şi cine este în momentul de faţă în conducerea Asociaţiei. Astfel, Asociaţia Composesorală despre care vorbim a fost înfiinţată în anul 2000. Printre membri fondatori au fost la acea vreme mai mulţi lideri ai UDMR, preşedinte în momentul respectiv şi mulţi ani după aceea a fost Hajdu Gábor (fost senator UDMR), iar secretar Ráduly Róbert Kálmán, actualul primar al municipiului Miercurea-Ciuc. În urmă cu doi ani, în forul de conducere al Asociaţiei au fost aleşi, printre alţi lideri ai UDMR, Korodi Attila, fost şi actual ministru al Mediului (care între timp a demisionat pe motiv de incompatibilitate) sau senatorul Tánczos Barna. Iar în cadrul aceleiaşi şedinţe, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, preşedinte UDMR Teritorial Ciuc, fusese împuternicit pentru demararea demersurilor pentru înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI) care să preia în administrare bunurile Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc. Astfel ar fi dat o umbră de legalitate solicitărilor Asociaţiei. O asemenea hotărâre a CJ a existat, însă a fost atacată în instanţă de Prefectură şi a fost anulată.

Astfel, se observă că în conducerea Bunurilor Private din Ciuc au fost şi sunt membri importanţi ai UDMR. Mai mult, o clădire cu un etaj din municipiul reşedinţă de judeţ este sediul atât al UDMR Teritorial Ciuc, cât şi al Asociaţiei Composesorale Bunurile Private din Ciuc… 

 Mai mulţi proprietari de păduri au format o asociaţie, un ONG, dându-i numele fostei Regii Publice Comerciale „Bunurile Private din Ciuc”, iar apoi au reuşit, surprinzător, să se declare continuatori ai acesteia

De fapt, cum s-a ajuns în această situaţie şi ce este Asociaţia Bunurile Private din Ciuc? Pe scurt şi foarte simplu, mai mulţi proprietari de păduri din zona Ciuc au format o asociaţie, un ONG, cu numele de„Asociaţia Composesorală Bunuri Private din Ciuc”, în aprilie 2000. Numele este identic cu al unei foste persoane juridice de drept public, care administra, printre altele, pădurile din zonă ce aparţineau statului, care erau folosite pentru nevoile comunităţilor respective. Surprinzător, cum a arătat Curtea de Apel Târgu-Mureş, Asociaţia de astăzi a fost declarată, în 2002, de către Judecătoria Miercurea-Ciuc, continuatoarea fostei persoane juridice de drept public. Demersul a fost iniţiat de Hajdu Gábor (fost senator UDMR, fost ministru al Sănătăţii), în calitate de preşedinte al asociaţiei, împreună cu secretarul de atunci al asociaţiei Ráduly Róbert Kálmán, care au dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, tocmai pentru a se constata că sunt continuatorii entităţii existente în 1946. Şi, astfel, au început să revendice zeci de mii de hectare de păduri, păşuni, fâneţe, clădiri.

 „…Înfiinţarea unei asociaţii care are aceeaşi denumire cu denumirea fostei persoane juridice Bunurile Private din Ciuc ce avea calitatea de persoană juridică de drept public (…) a fost realizată în scopul inducerii în eroare a autorităţilor statului, în vederea dobândirii ilegale a acestor bunuri de către asociaţie”

În întâmpinarea înaintată de prefectul judeţului Harghita, în calitate de preşedinte al Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Harghita, s-a argumentat de ce au fost respinse contestaţiile respective. Şi anume, faptul că prin documentele depuse de Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu s-a dovedit că această entitate este continuatorul fostei persoane juridice de drept public „Bunurile Private din Ciuc” reglementată prin Legea nr. 765/1946. Astfel, nu are calitatea de persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în sensul legilor fondului funciar. În document s-a arătat că regimul juridic al bunurilor fostei Regii Publice Comerciale Bunurile Private din Ciuc din 1947 era de drept public şi efectiv constituia domeniul public al statului şi nu al unei entităţi care le avea în administrare, şi cu atât mai puţin a unei persoane juridice de drept privat, aşa cum pretinde Asociaţia în motivarea acţiunii formulate.

„Este ilegal şi neîntemeiat ca o persoană juridică de drept privat, indiferent de forma ei de constituire, să revendice în temeiul legilor fondului funciar imobile care au reprezentat bunuri destinate uzului public sau folosirii lor în interes public”.De asemenea, se mai susţine că„reclamanta nu are nici un element de identitate cu entitatea înfiinţată prin Legea nr. 765/1946 care a fost constituită ca o entitate de interes public ce urma să administreze bunuri în regim de drept public, fiind înfiinţată prin efectul legii şi nu în baza asocierii unor persoane fizice proprietari de terenuri cu vegetaţie forestieră aşa cum este constituită reclamanta”.

Totodată, se invocă deciziile Curţii de Apel Târgu-Mureş. În una dintre hotărâri constatându-se „faptul că Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc nu a fost constituită în mod legal, nefiind una din formele asociative la care se referă Legile nr. 18/1991, nr. 169/1997 şi Legea nr. 1/2000 şi nu este continuatoarea de drept a fostei Persoane Juridice Bunurile Private din Ciuc”.

Şi acum intervine un alt lucru „interesant”. Deşi a existat această decizie, ulterior, „în mod surprinzător”, cum se arată într-o altă hotărâre a Curţii de Apel,Judecătoria Miercurea-Ciuc s-a pronunţat asupra faptului că reclamanta este aceeaşi persoană cu Persoana Juridică „Bunurile Private din Ciuc”, menţionată în Legea nr. 765/1946.

„Ori considerăm că înfiinţarea unei asociaţii care are aceeaşi denumire cu denumirea fostei persoanei juridice Bunurile Private din Ciuc ce avea calitatea de persoană juridică de drept public (…) a fost realizată în scopul inducerii în eroare a autorităţilor statului, în vederea dobândirii ilegale a acestor bunuri de către  asociaţie”, s-a mai arătat în document. Evident, au fost aduse la cunoştinţa instanţei încă două hotărâri definitive ale Curţii de Apel Târgu-Mureş, din 2003 şi 2004, care, de asemenea, constatau că respectiva Asociaţie nu este continuatoarea fostei regii de interes public, în ciuda deciziei Judecătoriei Miercurea-Ciuc din 2012. Aceasta a fost o mică parte din argumentaţia care a dus la decizia Judecătoriei Topliţa.

XXX

Despre evoluţia acestui caz, începând din anul 2002,  care încă de la început s-a plasat la limita legii sau chiar peste ea, s-ar mai putea aminti multe aspecte. În mare parte, de-a lungul timpului, acestea au fost punctate în ziarul nostru. Însă vom mai aminti, din nou, doar un fapt.Regia Publică Comercială „Bunurile Private din Ciuc” a administrat bunuri ale rezervei statului destinate uzului public sau folosirii lor în interes public, după cum au decis instanţele competente. Cu toate acestea, în 2004, Asociaţiei i s-a retrocedat un imobil în municipiul Miercurea-Ciuc. Iar acest lucru s-a putut întâmpla doar cu ajutorul şi complicitatea şefului CJ de atunci, Zsombori Vilmos, care în mod ilegal a înstrăinat clădirea aflată în patrimoniul judeţului…

Sursa: Informația Harghitei

Detalii despre această afacere aici.

Tags: , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend