Unul dintre procesele câștigate de mine a ajuns subiectul unui studiu de caz redactat de către Dr. Marcela Comșa, judecător la Curtea de Apel Braşov. Mulțumesc judecătorilor Curții de Apel Brașov!
Portalul Juridice.ro a publicat azi un studiu de caz, redactat de către judecătoarea Dr. Marcela Comșa, inspirat din procesul câștigat de mine împotriva președintelui CJ Covasna, UDMR-istul Tamas Sandor (unul dintre multe procese câștigate împotriva șefului CJ Covasna).
Drapelul si… informatiile publice
de Dr. Marcela COMȘA, Judecător la Curtea de Apel Braşov
Respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor presupune şi accesul la informaţiile publice, respectiv la orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice. Nu contează suportul, forma ori modul de exprimare a informaţiei, ci doar ca aceasta să se încadreze în categoria datelor ce pot fi furnizate tuturor persoanelor interesate.
Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice şi sunt de esenţa democraţiei într-un stat de drept. În acest sens sunt Constituţia României şi documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.
Pe rolul instanţelor de contencios administrativ sunt relativ frecvente litigiile cu obiect refuzul autorităţilor/instituţiilor publice de furnizare a informaţiilor în temeiul Legii nr. 544/2001[1]. O speţă de dată recentă mi-a atras atenţia şi în contextul apropiatelor alegeri locale consider că merită a fi prezentată. Sper ca intenţia mea să fie corect înţeleasă, iar titlul să fie sugestiv. Apreciez că hotărârea judecătorească nu necesită comentarii suplimentare.
Prin sentinţa civilă nr. 543/15.02.2012 pronunţată de Tribunalul Covasna[2] s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive ca nefondată; s-a admis în parte plângerea formulată de reclamantul T. D. împotriva pârâtului Preşedintele Consiliului Judeţean C. şi în consecinţă a fost obligat pârâtul să comunice reclamantului câte drapele/steaguri sunt arborate permanent în biroul Preşedintelui Consiliului Judeţean C. şi ce reprezintă fiecare dintre acesta; s-a respins capătul de cerere având ca obiect plata de despăgubiri civile.
În motivarea soluţiei pronunţate tribunalul a arătat că reclamantul T.D. a înaintat la data de 11.11.2011 o cererea adresată Consiliului Judeţean C., cu menţiunea ,,în atenţia Domnului preşedinte T. S.” solicitând ca în baza legii 544/2001 să îi comunice ,,câte drapele/steaguri sunt arborate permanent în biroul Preşedintelui Consiliului Judeţean C. şi ce reprezintă fiecare dintre acesta”. Consiliul Judeţean C. a emis adresa de răspuns la cererea reclamantului, cu nr. 9499/27.10.2011 prin care a arătat că informaţiile solicitate nu se încadrează în prevederile legii 544/2001. Reclamantul a formulat reclamaţie administrativă în baza art. 21 din legea 544/2001, adresată Consiliului Judeţean C., cu menţiunea ,,în atenţia Domnului preşedinte” prin care a solicitat comunicarea aceleiaşi informaţii.
La această reclamaţie administrativă reclamantul nu a primit nici un răspuns şi ca urmare acesta a promovat acţiunea de faţă la instanţa de contencios administrativ competentă.
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârât în apărare, tribunalul a reţinut că reclamantul a adresat cerere pentru comunicarea informaţiilor de interes public în mod special Preşedintelui Consiliului Judeţean C., menţionând aceasta în cuprinsul cererii şi a reclamaţiei administrative formulate. În consecinţă, pârâtul chemat în judecată este persoana faţă de care se poate prevala interesul reclamantului iar excepţia invocată a fost respinsă ca nefondată.
În soluţionarea pe fond a acţiunii s-a avut în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin.1 din Legea 544/2001 – ,,orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public”, iar potrivit alin.2 – „autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal”.
Totodată potrivit art. 7 din acelaşi act normativ „autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. … Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.” De asemenea, s-au citat prevederile art. 22 alin. 2 şi art. 2 lit.b din Legea nr. 544/2001.
Conform art. 2 din HG 1157/2001 ,,autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia arborării drapelului României în mod permanent, atât pe edificiile în care îşi au sediul, cât şi în interiorul lor, cu precădere în birourile persoanelor din conducerea acestora, în sălile de protocol şi festivităţi.” De asemenea, conform art. 103 alin. 2 din Legea 215/2001 ,,preşedintele consiliului judeţean asigură … punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative”.
În speţă, s-a constatat că cererea a fost adresată de reclamant unei autorităţi publice în sensul vizat de art. 2 lit. a din lege, iar informaţiile solicitate au evident caracter public, având în vedere că se referă la activitatea Preşedintelui Consiliului Judeţean. S-a constatat şi că informaţiile solicitate nu sunt incluse în categoria celor care ar fi exceptate de la comunicare conform art. 12 din Lege.
În sensul celor arătate anterior tribunalul a constatat că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a comunica reclamantului informaţiile de interes public solicitate.
În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului la plata de daune morale în sumă de 1 leu s-a avut în vedere că potrivit dispoziţiile art. 22 alin. 2 din Lege conform căruia –„instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică … să plătească daune morale şi/sau patrimoniale”, daunele având rolul de a repara prejudiciul suferit de persoana care a solicitat informaţia si care nu a primit răspunsul in conformitate cu Legea 544/2001.
S-a reţinut că, în principiu, simplul fapt al anulării actului administrativ nu este de natură a duce la concluzia reparării prejudiciului cauzat prin producerea vătămării psihice iar pentru acordarea daunelor morale este nevoie de existenţa unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora, nefiind suficientă libera apreciere a instanţei.
Prin prisma celor menţionate, s-a constatat că în cauză reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata daunelor morale în cuantum de 1 leu, apreciind că suma aceasta este îndestulătoare pentru repararea daunelor morale suferite, datorate refuzului explicit al Preşedintelui Consiliului Judeţean C. de a-i comunica informaţii de interes public.
Daunele morale trebuie să acopere prejudiciul moral efectiv suferit iar cuantumul acestora este direct proporţional cu amploarea vătămării cauzate. În speţă, reclamantul cuantifică daunele morale la suma de 1 leu, ce constituie din punct de vedere material o reparaţie simbolică a prejudiciului şi ca urmare se ajunge la concluzia că şi prejudiciul moral ce i-a fost cauzat reclamantului are o amploare redusă şi poate fi acoperit doar prin admiterea cererii de obligare a pârâtului la comunicarea informaţiilor de interes public solicitate, fără a se impune şi o reparaţie de natură pecuniară.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Preşedintele Consiliului Judeţean C. – T. S. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Integral pe Juridice.ro
One Comment