Două muzee din Ungaria au anunțat public semnarea unui acord de cooperare pentru o explorare arheologică pe teritoriul României, la Sighișoara. Ministerul Culturii și Identității Naționale de la București nu știe nimic despre acest demers al Ungariei.

Vezi și Ungaria, presiuni pentru separatism pe criterii etnice la UMF Târgu Mureș

Potrivit unei știri publicate în data de 26 februarie a.c. de agenția de presă ungară MTI, Muzeul Literaturii “Petőfi” (PIM) din Budapesta împreună cu Institutul şi Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării ungare (HM) au semnat, marţi, la Budapesta un acord de cooperare pentru explorarea arheologică a câmpului de luptă de la Sighişoara.

Potrivit MTI, la conferinţa de presă, Szilárd Demeter, directorul general al PIM, a subliniat: câmpul de luptă de la Albeşti, unde se presupune că şi-a predut viaţa poetul Sándor Petőfi în data de 31 iulie 1849, nu a fost niciodată cercetat cu metodele arheologice moderne. Rezultatele cercetării vor fi prezentate în publicaţii şi expoziţii comune de către cele două muzee.

În același timp, conducerea Ministerului Culturii de la București nu știe nimic despre activitatea celor două muzee din Ungaria pe teritoriul României.

Întrebat în baza Legii nr. 544/2001 cu privire la activitatea celor două muzee din Ungaria pe teritoriul României, ministerul condus de Daniel Breaz a comunicat sec că nu știe nimic despre acest subiect.

„Până la această dată (29 martie a.c. – n.n), Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin departamentul de specialitate, nu a înregistrat nicio solicitare pentru eliberarea unei autorizații de cercetare arheologică în România privind demersul celor două muzee din Ungaria (Muzeul Literaturii „Petofi” din Budapesta și Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării ungare). De asemenea, nu a fost înregistrată nicio solicitare privind un acord pe această problematică”, se arată într-un răspuns oficial al Ministerului Culturii.

„Cercetarea arheologică se realizează de către personalul de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor din România (conform art. 3, alin (3) din Ordonanța de Guvern 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată cu modificările și completările ulterioare), numai pe baza autorizației emise de Ministerul Culturii şi Identității Naționale şi în conformitate cu aceasta (conform O.G. 43/2000 art. 5, alin. 9)”, se mai arată în documentul Ministerului Culturii.

De remarcat și faptul că Ministerul Culturii și Indentității Naționale a avut nevoie de 30 de zile pentru a comunica acest răspuns.

FOTO: Ministrul Culturii, Daniel Breaz, Agerpres

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.