Viktor Orban, premierul Ungariei, și Laszlo Tokes, europarlamentar FIDESZ, la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad din acest an

Centrul European de Studii Covasna -Harghita

Universitatea de Vara- Tușnad 2014. Discursuri demnitari maghiari. Ecouri în mass-media

Discursul lui Tokes Laszlo/Tusvanyos

Mulţumesc că mi-aţi dat cuvântul domnule preşedinte. Pace şi binecuvântare de la Dumnezeu. Ii salut pe participanţii la ultima zi a Universităţii Libere de Vară la această dezbatere masă rotundă. La gândirea discursului meu am plecat de la titlu, Istorie din istorisiri. Dar înainte să îmi încep discursul, felicit Consiliul Tineretului Maghiar, Fundaţia Pro Minoritate pentru munca de organizatori şi îmi exprim recunoştinţa mea sinceră pentru faptul că, Nemeth Zsolt şi prietenii mei de principii au pornit în urmă cu 25 de ani Universitatea Liberă de Vară Balvanyos, respectiv odată cu aceasta procesul Balvanyos. Si îi mulţumesc separat lui Orban Viktor, domnul prim-ministru, pentru că, chiar şi în absenţa lui Traian Băsescu este dispus să vină la Universitatea Liberă de Vară Tusvanyos. In ceea ce priveşte ultimul, sau primul mandat de două treimi, aş dori să adaug că, în acest an se împlinesc 10 ani de la referendumul de tristă amintire din 5 decembrie 2004 şi consider că aceste alegeri şi această victorie în alegeri şi politica naţională de acum reprezintă o corecţie deplină a acelui derapaj de tip Trianon care a avut loc acum 10 ani.

Doamnelor şi domnilor, stimaţi fraţi. In acest an, lumea comemorează 100 de ani de la izbucnirea primului război mondial, acea aniversare care, pentru noi, pentru maghiari, este egală cu începutul catastrofei de la Trianon. Aducem un omagiu victimelor ocupaţiei germane de acum 70 de ani, printre acestea, şi nu în ultimul rând, sutelor de mii de victime ale Holocaustului, a căror deportare a avut loc acum 7 decenii. La comemorarea a 70 de ani de la masacrele din Voivodina împărtăşim doliul fraţilor noştri, pentru moartea celor pe care timpul i-a nimicit cu răutate. Ca strănepoţi ai lui Gheorghe Doja evocăm memoria sa, cu un doliu istoric, ca fiu al Dalnicului, care a fost ar pe un tron de fier înroşit. In acest an, la Băile Tuşnad vorbim despre istorie formată din istorisiri. O asemenea istorisire este cea a lui Vaszi Janoska, care a căzut victimă a provocării dictaturii naţionalist-comunistă a lui Ceauşescu tocmai acum 30 de ani, cu ocazia manifestării Cântarea României, pentru explozia de la statuia lui Mihai Viteazu din Sfântu Gheorghe, ai cărei autori nu au fost descoperiţi nici până astăzi.

O altă istorisire de actualitate este decorarea lui Ioan Selejan, arhiepiscopul ortodox detaşat în Tinutul Secuiesc, cu cea mai înaltă decoraţie a armatei române, ca recunoaştere a sprijinirii construirii imaginii armatei române, acestea au fost în ghilimele. La 30 de ani de la inundare, biserica romano-catolică din Bezid s-a dărâmat, ceea ce este un memento grăitor al distrugerii satelor de către Ceauşescu. Si întâmplarea personală a lui Orban Viktor se potriveşte aici, care în piaţa Hosok din Budapesta şi-a rostit în urmă cu 25 de ani discursul ce a răsunat până departe, discurs în care i-a alungat din ţară pe ocupanţii sovietici. Si sărbătorim tot 25 de ani de rezistenţă eroică împotriva comunismului ai eparhiei reformate din Timişoara şi a oraşului care s-a alăturat acesteia, de la moartea tragică, în condiţii neclarificate până astăzi a primei victime erou a revoluţiei, Ujvarosi Erno. Doamnelor şi domnilor, stimaţi fraţi, chiar şi enumerarea celor spus se întâlnesc istorisirile oamenilor şi istoria naţională a Transilvaniei, la fel se formează istorie din aniversări şi întâmplări punctuale. Dar în acelaşi sens putem vorbi despre întâmplările oamenilor din ultimii 25 de ani, ce formează istorie, dacă doriţi aşa, despre întâmplările oamenilor ce vin la tabăra de la Balvanyos, la Băile Tuşnad, sau dialogul maghiaro-român, sau politica noastră naţională, sau în trăsăturile schimbării democratice de regim. Zilele acestea, cu ocazia uneia dintre prelegerile universităţii libere, cineva a spus că, odată cu trecerea urmărilor 25 de ani, vom putea vorbi despre autonomia realizată cu succes a Transilvaniei. Din păcate, nu avem prea multe motive şi fundamente pentru un optimism de asemenea dimensiuni. Invăţământul în limba maghiară de la Sibiu este pe cale să înceteze, spunem revoltaţi, iar situaţia este asemănătoare în toată lumea diasporei din Transilvania şi a părţilor rupte din naţiune. Să ne gândim la alergatul UDMR la guvernare, la materialul faptic al metamorfozei moderne de genul celui al lui Apor Peter din Transilvania, la genocidul produs de asimilare şi emigrare din ultimele decenii, astăzi amintim aproape cu ruşine de faptul că, în Transilvania este vorba despre 1,2-1,3 milioane maghiari şi încă nici nu am vorbit despre colonizarea permanentă a Tinutului Secuiesc sau despre încercările acesteia, despre soarta vitregă a autonomiei. La 25 de ani după începuturile de la Timişoara suntem tot la început şi având în vedere relaţiile din statele succesoare şi relaţiile din Europa, pot spune că nu avem motive pentru optimismul exagerat amintit mai înainte, nu avem o bază pentru a vorbi despre întâmplări politice oficiale de succes. Să ne fie clar, vă spun eu, nu mai avem alţi 25 de ani pentru aşteptare fără să facem nimic, pentru muncile forţate ale lui Hercule, pentru adunarea în grup a 4-5 maghiari.

Aşa cum am formulat în tabăra de anul trecut, vremea noastră este acum, acum trebuie să acţionăm, nu este permis să amânăm, este vremea pentru autonomie, pentru acea formă de organizare comunitară de succes despre care a vorbit şi domnul prim-ministru Orban Viktor în trăsăturile statale ale acesteia. Nu avem timp pentru promisiuni şi pentru visare. După cum a formulat domnul prim-ministru Orban Viktor în zilele trecute, cu permisiunea sa, îl citez din nou, în urma a trei sferturi de secol de ocupaţie străină, doar independenţa naţională şi obţinerea autodeterminării depline poate aduce naţiunii maghiare un viitor şi ridicare. La 25 de ani după căderea dictaturii comuniste împodobită de numele perechii Ceauşescu, care au ridicat o cortină de fier în jurul ţării noastre şi a Transilvaniei, evoc epoca altei perechi dictatoriale antice din Israel, regele Ahab şi soţia sa Izabela, care l-au căutat până la moarte pe profetul Ilie, cel care urma credinţa adevărată a lui Dumnezeu. In epoca distrugerii fără vărsare de sânge a naţiunii, în mod clar, citez cu dreptate acest citat din Biblie în care îngerul lui Dumnezeu i s-a adresat lui Ilie. Trezeşte-te. Mănâncă pentru că ai un drum peste puterile tale. Iar în acord cu aceasta, domnul nostru Isus ne-a învăţat următoarele: Iar dacă pe tine pe obligă la un drum de o milă, du-te cu el la 2, chiar dacă este vorba despre puterea română. Nu îşi au locul tărăgănarea, neîncrederea, îndoiala, oportunismul, compromisul politic, tactica democratică falsă, autoînşelarea politică, iar prostirea poporului prin propagandă politică poate fi mortală pentru poporul nostru. Politica tradiţională faţă de minorităţi ce ne-a fost impusă s-a dovedit lipsită de rezultate. Normele europene amintite fals, la fel ca şi modelul liberal al statului, nu au avut rezultat în ceea ce priveşte viitorul nostru şi al naţiunii noastre. Restrângrea la drepturile individuale nu conduce nicăieri şi este bună, cel mult, într-un mod fals, pentru negarea drepturilor comunitare şi naţionale, pentru refuzarea autonomiei. Păstrând un moment de reculegere, acum venim de la înmormântarea lui Papp Kincses Emese, cu care am pornit împreună în urmă cu 25 de ani spre libertate, ea a fost cea care a scris Priveghează cu mine, care până la ultima răsuflare a vorbit despre aceasta şi a acţionat pentru aceasta. Merită să ne amintim de Borbandi Gyula, acum plecat dintre noi, unul dintre ultimii membri ai generaţiei 56, o figură impunătoare a emigraţiei maghiare, iar astăzi dimineaţă a sosit vestea morţii lui Dobos Laszlo. Exemplul lor ne spune că, drumul este greu, că uneori avem un drum greu în faţă, la fel cum a stat în faţa profetului Ilie şi, uneori trebuie să ne asumăm şi al doilea drum de 1 milă, fără să ne pară rău pentru forţă şi oboseală. Acest lucru îl facem de un sfert de secol, mai întâi la Balvanyos, apoi la Băile Tuşnad. Primarul Albert Tibor a spus într-un mod interesant, odată cu sărbătorile Paştelui şi Crăciunului, Universitatea Liberă de Vară este o adevărată sărbătoare profană, dar totuşi sfântă, pentru acest oraş secuiesc autonom şi pentru această regiune. Pentru noi, aşa-numitul atelier Balvanyos şi procesul acestuia, întrupează pentru noi procesul schimbării de regim începută 1989. Iar, din păcate, aici aş intra în dispută cu antevorbitorul meu, din păcate, aici schimbarea de regim nu poate fi privită drept un trecut încheiat, deoarece, într-o fază opusă vouă, domnule prim-ministru, în 2012 aici s-au întors post-comuniştii şi, de atunci, gemem sub dominaţia lor. In anul memorial Gabor Aron, căzut pe câmpul de luptă la fel ca şi contemporanul său Petofi Sandor, prin încurajarea sa ce a dat speranţă şi prin promisiunea sa Vor fi tunuri!, ne îndeamnă la continuarea neîntreruptă a luptei pentru libertate şi a schimbării de regim. Si tot aici se potrivesc şi cele spuse de Dumnezeu în dimineaţa creaţiei, Să se facă lumină! Si s-a făcut lumină. Ca o comparaţie cu aceasta, să ne asumăm şi să spunem cu credinţă: Va fi autonomie!. Aceasta este acea intenţie nobilă şi voinţă politică care prin solidaritate naţională deplină, voinţa comună a Ungariei Mici, a guvernului ungar şi a părţilor de naţiune ce trăiesc în ţări străine, ne scoate pe conduce pe noi din starea căzută post-Trianon şi post-comunistă şi ca parte a autodeterminării Ungariei, a autodeterminării depline a părţilor din naţiune, poate asigura autodeterminarea parţială a noastră, a Transilvaniei, autonomia pe mai multe niveluri şi autonomia teritorială a Tinutului Secuiesc şi a Partiumului. Insă această lume nu s-a testat ca o cârpă albă de ieri, trebuie să ne eliberăm din pumnul strâns până la albire, însă pentru aceasta este nevoie de hotărâre şi voinţă politică. Curajul este sinonim cu naţiunea maghiară. Il citez din nou pe Orban Viktor. Pe 15 martie a spus: Pentru lucrurile mari, pentru autonomie, înainte de toate, este nevoie de acest curaj!. Acest lucru să ne încurajeze pe noi pentru o altă aniversare din acest an, aniversarea a 95 de ani de la înfiinţarea Diviziei Secuieşti şi a rezistenţei sale eroice, aproape fără precedent, în epoca lui Kun Bela. Curajul lor, odată cu clopotele de la prânz de la Belgrad să ne încurajeze pe noi la acelaşi lucru. Iar acum, în final, vâslind pe apele politicii actuale, consider necesar să mai spun următoarele şi să vi le aduc în atenţie. Cu ocazia alegerilor parlamentare din Ungaria, din 2010, am scris următoarele: Conform zicalei populare, nu cedăm din 48 şi, asemenea, nu cedăm din 56 şi nu cedăm din 89, trebuie să încheiem revoluţiile noastre nefinalizate, trebuie să continuăm schimbarea de regim începută în urmă cu 20 de ani şi trebuie să o împlinim. Ei bine, în 2010 şi am repetat acum, în 2014, acest fel de schimbare de regim a fost relansat, am putea să o numim continuare a schimbării de regim, dar şi aici, în România, ar fi foarte mare nevoie de această a doua schimbare de regim. Pentru mine, ceea ce au făcut Orban Viktor şi echipa sa, procesul Balvanyos sunt similare cu procesul şi continuarea schimbării de regim, nu mă gândesc doar la o schimbare de regim ideologic, ci şi la o schimbare de regim a politicii naţionale. Si trebuie să vorbim despre lupta pentru autonomie, lupta pentru libertatea noastră, în acest domeniu este nevoie de o străpungere, nu doar în trăsătură maghiară ci, ca un exemplu, şi în ceea ce priveşte românii din afara graniţelor. Ca un exemplu, liderul spiritual al vlahilor din Valea Timocului din Serbia, Boian Alexandrovici, a atras atenţia situaţiei minorităţii vlahe, conform afirmaţiei sale a românilor, de 250-300 de mii de persoane. Schimbarea de regim trebuie să se producă şi în România. Privind la aceasta, şi astăzi este valabilă proclamaţia generalului Bem, adresată popoarelor din Transilvania în urmă cu 165 de ani, Deşi limba maghiară a ajuns limba Adunării Naţionale a Ungariei, fiecare altă naţiune îşi păstrează limba naţionalităţii lor şi în treburile lor interne, alături de limba maghiară, se folosesc de limba lor proprie. Deci vorbeşte nu doar despre drepturile lingvistice, ci şi despre faptul că fiecare locuitor este egal indiferent de limbă, religie sau vârstă. Iar această schimbare de regim trebuie să continue şi în Uniunea Europeană, trebuie dusă la capăt. Mă gândesc aici la soarta iniţiativelor cetăţeneşti europene, la reducerea guvernamentală a UDMR în legătură cu aceasta, la victoria în alegeri a listei naţionale a FIDE SZ-KDNP, care uneşte comunităţile maghiare din afara graniţelor prin reprezentanţii lor. Doamnelor şi domnilor, prin aceasta şi Europa s-a maturizat pentru a face o schimbare de regim, iar în ceea ce priveşte integrarea Serbiei şi tratarea crizei din Ucraina, este vorba despre un lucru deosebit de important, deoarece, caracteristicile crizei naţionale sunt prezente şi în Ucraina şi în Serbia post-Miloşevici. In toate aceste probleme este nevoie de o soluţie europeană. De la sine, nu vom fi capabili să ducem la capăt schimbările dorite.

O a doua problemă de actualitate politică este problema dialogului. Procesul Balvanyos este sinonim cu dialogul, sunt cuvinte cu un sens înrudit. Acest dialog s-a purtat în trei direcţii: dialogul maghiaro-român, dialogul intern maghiaro-maghiar şi dialogul dintre maghiarii din Ungaria, ţara-mamă, maghiarii din afara graniţelor şi maghiarii din Transilvania. Astăzi, dialogul maghiaro-român aproape a eşuat. In locul dialogului a devenit un forum de perspective identice în politica naţională. Insă, nu avem motive pentru a ne auto-acuza, trebuie să vedem că, în România, de partea română, încă nu s-a format cultura dialogului. Puterea românească, naţionalismul românesc, chiar şi după 25 de ani continuă să spună acelaşi lucru. Un exemplu grăitor pentru aceasta este scandalul de anul trecut, scandalul izbucnit aici în legătură cu Steaua României şi cu statutul de putere protectoare al Ungariei, după modelul Austriei în legătură cu Tirolul de Sud. In locul dialogului, finalul acestei chestiuni politice bune a devenit un blestem. Insă, un semn încurajator şi un semn pentru aceasta pentru organizatorii adunării secuieşti şi pentru cei ce au elaborat petiţia pentru autonomie este acela că, guvernul român a considerat demn să dea un răspuns acestei petiţii, chiar dacă răspunsul este unul negativ, l-a ridicat la nivelul discursului şi a dialogului politic. Acest lucru merită aplauze.

In ceea ce priveşte dialogul intern, amintesc cu regret numele marelui absent, Uniunea Democrată Maghiară din România, au primit invitaţii să vină la Băile Tuşnad, au absentat de la Băile Tuşnad la un nivel organizaţional mai înalt, ne bucurăm separat că sunt spărgători de grevă care au venit aici ca reprezentanţi ai UDMR. Un lucru trist este acela că, UDMR se înţelege mai bine cu Victor Ponta decât cu conaţionalii lor maghiari, iar această lipsă de capacitate de dialog a condus până acolo încât, pentru a da doar un exemplu, pentru a se asigura un loc unui reprezentant maghiar din Transilvania a fost nevoie de lista naţională a FIDESZ. Zsolt, acesta este răspunsul la întrebarea ta, sunt parlamentar din Transilvania. Ar trebui să schimbăm şi acest lucru, în viitor, o spun în sens moral, nimeni nu se poate ascunde din faţa dialogului, nici măcar UDMR. Deci, şi în acest loc, le solicit să îşi asume şi să fie pregătiţi pentru dialog, dacă doriţi aşa, în sistemul colaborării naţionale deoarece Ungaria ne arată un exemplu foarte bun, Orban Viktor a mers chiar şi până la Satu Mare pentru a se întâlni cu Kelemen Hunor, acesta are atât de mult la suflet soarta Transilvaniei şi reprezentarea Transilvaniei arătând un exemplu al modului în care trebuie să ne raportăm la dialog, respectiv la partenerii noştri şi în ce mod trebuie să prezentăm la Bruxelles şi Strasbourg problema maghiară, iar acest lucru aparţine domeniului dialogului dintre ţara-mamă şi maghiarii din afara graniţelor, odată cu lista naţională, dar nu ca pe modelul lui Mesterhazi Attila, care au atacat propria ţară la Bruxelles, ci la Bruxelles trebuie să reprezentăm unitar chestiunea maghiară, problema autonomiei. Europa nu ne poate ajuta, nu ne poate ajuta chiar dacă doreşte deoarece nu are ce să înceapă cu autonomia dacă Kelemen Hunor, Izsak Balazs, Toro T. Tibor, Biro Zsolt, Winkler, Tokes, Csaky, Bugar le spun lucruri diferite în această problemă. Nici măcar nu ne iau în serios dacă nu putem să ne unificăm politica noastră privind autonomia. Trebuie să spunem acelaşi lucru la Bucureşti, Bratislava, Belgrad, desigur, nu unitatea singularizată, ci în spiritul unităţii plurale, trebuie să spunem acelaşi lucru la Bucureşti, Bratislava, Belgrad, Kiev, Budapesta şi Bruxelles şi Strasbourg. Iar în acest caz, în legătură cu criza din Ucraina, să spunem acelaşi lucru la întâlnirea la vârf a NATO din toamnă, dacă este nevoie şi se oferă posibilitatea. Pentru stabilitatea şi siguranţa Europei Centrale şi de Est, o problemă cheie este rezolvarea problemei minorităţilor naţionale istorice şi a relaţiei statelor vecine cu aceasta. Aceast problemă poate fi privită drept o problemă geopolitică importantă în relaţia sovietică. Vă rog să îmi permiteţi să îmi închei discursul , deşi ştiu cât de neplăcut este să vorbeşti după Orban Viktor, să îmi închei discursul prin a spus, Să fie fotbal maghiar! Să fie autonomie! Hai Ungaria! Hai Transilvania! Hai Tinutul Secuiesc!

Sursa: www.szekelyhon.ro

Discursul  lui Viktor Orban/Tusvanyos

Bună ziua tuturor. Vă salut cu stimă. In urmă cu un an când ne-am întâlnit ultima oară aici, atunci mi-am început discursul cu faptul că, ne află la ultima întâlnire de la Băile Tuşnad înainte de alegerile ce vor avea loc în Ungaria, acum pot spune că, suntem la prima întâlnire de la Băile Tuşnad de după alegerile ce au avut loc în Ungaria şi vă pot anunţa tuturor veste bună că, am câştigat alegerile. Ba mai mult le-am câştigat şi de două ori, deoarece nu au avut loc doar alegeri parlamentare, ci şi europarlamentare. Cei prezenţi aici poate că ştiu în sferă completă faptul că, în 12 octombrie vor avea loc alte alegeri în acest an, respectiv alegerile locale, fapt care are însemnătate şi greutate din punctul de vedere al vieţii statului ungar. Daţi-mi voie să-mi încep discursul cu evocarea unei mişcări ce a primit puţină atenţie la ultimele alegeri parlamentare. Ca rezultat al acestor alegeri în Ungaria, puterile civice, creştine şi naţionale guvernamentale, deci FIDESZ şi KDNP, au obţinut 2/3 din locurile parlamentare, tocmai cu un mandat. Imi amintesc că, cu ani în urmă am discutat despre faptul că, ce frumos ar fi, ce formă nobilă ar avea răzbunarea dacă s-ar întâmpla faptul ca, în decembrie 2004, puterile politice care au votat împotriva reprimirii maghiarilor ce trăiesc în afara actualelor graniţe ale Ungariei, ar obţine pedeapsa ce li se cuvine dacă la alegerile parlamentare majoritatea sau 2/3 ar lua fiinţă tocmai cu voturile maghiarilor din afara graniţelor. Vă anunţ că, există suspiciunea că, totuşi în politică există un echilibru moral. Deseori avem îndoieli asupra acestui fapt, cu motive bune. Insă din când în când primim şi putere. Acum, de exemplu, s-a întâmplat că, votul maghiarilor din afara graniţelor şi mandatul ce a luat fiinţă din acest fapt au fost necesare pentru faptul ca, puterile naţionale să aibă o majoritate de 2/3 în Parlamentul ungar. Vă mulţumim tuturor, providenţilor, alegătorilor, legislatorilor unguri, şi la urma urmei trebuie să le mulţumim şi celor care s-au întors împotriva noastră şi au oferit posibilitatea ca totuşi binele să învingă, pentru că, dacă nu există rău, atunci totuşi cum ar putea binele să învingă.

Stimate doamne şi domni, însă discursul meu de astăzi nu se leagă de alegeri. Si preşedintele expunerii noastre ne-a prezentat precum persoane ale schimbării regimului şi a făcut acest lucru în aşa fel încât a evocat schimbarea regimului. Acest lucru indică bine faptul că, pentru generaţia noastră, schimbarea regimului este acea revelaţie a generaţiei faţă de care cântărim totul pornind apoi de la faptul că, interpretăm tot ceea ce se desfăşoară în jurul nostru. Acest lucru pare firesc. Totodată astăzi este mai mult în defavoarea noastră decât în ajutorul nostru. Schimbarea regimului, bineînţeles ca şi experienţă, este foarte valoroasă, deoarece cu ceea ce gândeşte uneori omul faţă de politică, nu este un gen speculativ, ci trebuie construit din fapte experimentale, din experienţe. Si astăzi situaţia este că, desigur această experienţă este valoroasă, însă între timp în lume are loc o schimbare cu aceeaşi însemnătate precum a fost revelaţia schimbării regimului. Din acest motiv, sarcina noastră intelectuală este ca pe parcursul dezbaterilor referitoare la înţelegerea viitorului şi marcarea drumurilor ce duc către viitor să folosim schimbarea regimului ca pe o experienţă şi nu punct de referinţă, mai mult, să considerăm un punct de pornire reorganizarea mondială financiară, economică, comercială, a puterii mondiale, de forţă militară la nivel mondial, devenită evidentă în 2008. Aceasta este sarcina pe care trebuie să o îndeplinim. In acest sens, ne este de ajutor că există persoane care s-au născut mai târziu decât noi şi pentru ei, de mai mulţi ani, constituie un impediment să considere schimbarea de regim ca punct de referinţă. Deoarece, cel care, de exemplu, s-a născut în 1985, în anii 1990 ai schimbării regimului avea 5 ani, pentru el aceasta înseamnă altceva decât pentru noi şi a fost exclusă din discursurile politice pentru că nici nu înţelege referirile folosite de cei mai în vârstă decât ei la interpretarea prezentului şi viitorului. Cred că ar avea mai mult beneficiu dacă am considera schimbarea de regim ca fiind un proces istoric încheiat, o colecţie de experienţe şi nu punctul de pornire al gândirii despre viitor.

Punctul de pornire al gândirii despre viitor, deoarece dacă înţeleg bine, în fiecare an sarcina noastră să încercăm să înţelegem împreună ce se întâmplă în jurul nostru, să identificăm esenţa şi poate din acestea ne dăm seama ce se va întâmpla cu noi în viitor -, deci dacă aceasta este sarcina noastră, atunci propun să ne amintim pe scurt că în secolul XX au fost cam trei mari schimbări al ordinii mondiale: la sfârşitul Primului Război Mondial, la sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial şi în 1990. Trăsătura comună a acestora a fost că – poate o dată am vorbit deja aici în faţa dvs. -, atunci când au avut loc aceste schimbări, aproape de la o zi la alta, pentru toţi era clar că vom trăi într-o altă lume decât cea în care am trăit până atunci. După Trianon aici acest lucru a fost evident în totalitate, dar şi la Budapesta, dar şi după cel de-al II-lea Război Mondial, dacă cineva s-a uitat în jurul lui şi peste tot a văzut trupe ruseşti invadatoare, atunci ştia că începând din acel moment începe o altă lume. Si în 1990, când am reuşit să-i înfrângem şi să-i excludem pe comunişti, a devenit clar, după primele alegeri parlamentare că vom trăi într-o lume nouă, zidul de la Berlin s-a destrămat, sunt alegeri. Acesta este deja un alt viitor. Afirmaţia mea destinată a fi punctul de pornire al prelegerii mele de azi este că, în lume se derulează o schimbare de o valoare şi greutate similară.

Momentul transformării acesteia în manifestare, în ceva evident poate fi considerată criza financiară mondială, dar mai mult criza financiară din Occident din 2008. Importanţa acestei schimbări nu este atât de evidentă, deoarece oamenii o resimt altfel faţă de primele trei. La momentul marii prăbuşiri financiare occidentale din 2008 nu a fost clar că începând de atunci vom trăi într-o altă lume. Schimbarea nu a fost atât de accentuată ca la primele trei mari schimbări ale ordinii mondiale, ci cumva încet se desăvârşeşte în imaginaţia noastră, precum ceaţa se aşează peste peisaj, aşa încetul cu încetul se aşează peste noi cunoaşterea că dacă ne uităm cu atenţie în jur, dacă analizăm aprofundat ceea ce se petrece în jurul nostru, atunci vedem o altă lume decât cea în care am trăit în urmă cu şase ani, iar dacă proiectăm procesele spre viitor, ceea ce evident mereu are un oarecare risc, dar este o muncă spirituală fundamental justificată, dacă facem acest lucru, vom vedea foarte bine că schimbările sunt mai intense. Stimate doamne şi stimaţi domni, doar pentru a ilustra aprofunzimea acestei schimbări, fără nici o ordonare, am adunat câteva fraze, idei din lumea occidentală, una-două şi din cea orientală, care sunt frapante. Dacă omul priveşte sau ascultă aceste fraze din perspectiva liberală de dinainte de 2008, atunci rămâne consternat. Dar dacă nu priveşte din acea perspectivă, ci din fraze deduce ce cale lungă am parcurs în cei şase ani în ceea ce priveşte discursul public, temele, formulările, atunci aceste fraze, pe care le voi cita, îl vor ajuta să înţeleagă ce schimbări se petrec azi în lume. Doar pe scurt: în America, preşedintele american vorbeşte de mai multe ori şi revine asupra faptului că cinismul a impregnat America, iar sarcina este ca întreaga societate americană, în frunte cu guvernul american să demareze o luptă împotriva cinismului ce derivă din sistemul monetar. A spune aşa ceva înainte de 2008 ar fi atras după sine excluderea din discursurile internaţionale derulate între domni, pe de altă parte, datorită particularităţilor sistemului monetar, ar fi avut şi ceva şmecherie, ceea ce ar fi făcut foarte periculos pronunţarea unor astfel de fraze. Totuşi, acestea apar sistematic în presa americană de azi. Sau preşedintele american spune: dacă un american care munceşte din greu ar trebui să aleagă în mod sistematic între familie şi carieră, atunci America va rămâne în urmă în economia mondială. Sau preşedintele american vorbeşte în mod deschis de patriotism economic. Spune fraze care în viaţa publică maghiară din provincie azi încă se mai pedepseşte prin lovituri cu bota sau aruncarea cu pietre. De exemplu. Vorbeşte în mod deschis despre faptul ca marile companii care angajează străini să-şi plătească partea echitabilă a impozitului. Sau vorbeşte în mod deschis despre faptul că trebuie sprijinite în primul rând acele firme care angajează americani. Toate acestea sunt voci, gânduri şi fraze care în urmă cu 6-8 ani ar fi fost de neimaginat. Sau să mergem mai departe. Conform unui analist care se bucură de o mare popularitate, forţa puterii americane slabe este în declin, deoarece valorile liberale întruchipează în prezent corupţia, violenţa şi sexul. Si prin acesta discreditează America şi modernizarea americană. Apoi. Fundaţia Societatea Deschisă publică un studiu, acesta s-a întâmplat de curând, unde analizează Europa de Vest. Si scrie o frază care sună astfel: Europa de Vest este atât de ocupată cu soluţionarea situaţiei emigranţilor, încât a uitat de clasa muncitoare albă. Sau premierul Marii Britanii spune că în urma schimbărilor survenite în Europa, muţi au devenit trântori pe spatele sistemelor de bunăstare. Sau unul din cei mai bogaţi americani care este unul din primii investitori ai acestei societăţi Amazon, susţine că trăim într-o societate din ce în ce mai puţin capitalistă şi din ce în ce mai feudală şi dacă nu se schimbă sistemul economic mondial, atunci pătura de mijloc va dispărea şi, după cum spune el, cei bogaţi vor fi atacaţi cu furcile de fier. Astfel, în locul modelului economic construit de sus în jos, ar fi nevoie de un model economic ce creşte de la mijloc. Nu doresc să explic aceste gânduri, vreau doar să citez aici totalitatea acelor gânduri despre care a fost de neimaginat în urmă cu câţiva ani să se şi vorbească. Sau, în mod similar, din America. Numărul şomerilor tineri a crescut în mod drastic, astfel, în cazul carierelor care promiteau situaţie financiară bună, copii familiilor care aveau situaţie financiară bună aveau un avantaj inegalabil. Acesta se spune în ţara mobilizării. Sau să spun altceva. Un alt analist respectat a spus că internetul, considerat de mulţi ani, de lumea liberală drept simbol al libertăţii, a fost colonizat de marile companii, şi susţine nici mai mult nici mai puţin că cea mai mare întrebare din prezent este dacă forţele capitalismului şi marile companii internaţionale vor reuşi să lichideze neutralitatea internetului. Merg mai departe. Să spun o evoluţie pozitivă neaşteptată. Ministrul Marii Britanii, care evită întotdeauna ca propria sa mişcare politică să fie vreodată calificată drept creştin democrată, vine în faţa opiniei publice şi spune, că creştinismul este parte importantă a sistemului de valori britanic, şi că în pofida multiculturalismului, Marea Britanie este, în inima sa, o ţară creştină, de care trebuie să fie mândri. Stimate doamne şi stimaţi domni. Sau. Aş putea enumera în continuare, dar dacă îmi permiteţi, poate nici nu mai pierd timpul cu acesta. Intrebarea este dacă această multitudine de schimbări care are loc în jurul nostru ar putea fi organizată, pentru a putea fi înţeleasă cu o singură descriere, ar putea fi surprinse una, două, trei, aspecte din tot ceea ce are loc în jurul nostru. Evident pot fi surprinse. Iar azi se gândesc foarte mulţi la acesta, şi sunt şi mai mulţi cei care scriu despre acesta. Au apărut foarte multe cărţi în legătură cu acesta. Eu aş dori să vă supun atenţiei un singur gând care să explice situaţia din lume. In opinia mea, cea mai provocatoare şi mai emoţionantă problemă care în ultimul an a ajuns la suprafaţă în gândirea socială din vest, se poate concluziona astfel, în mod simplificat. Competiţia dintre naţiunile existente în lume, competiţia dintre alianţele grupelor de forţă existente în lume se întregeşte cu un nou element. Pentru că, până acum toată lumea a vorbit despre competiţia economică mondială, globalizare, devenirea internaţională a economiei a făcut necesar faptul, să se vorbească, să scrie, să se analizeze mult despre acest lucru, de aceea cunoaştem aproape fiecare parte, problemă a competiţiei economice mondiale.

In mare parte putem spune că, o naţiune sau un grup de interese economice, fie o comunitate care cuprinde în sine mai multe naţiuni precum UE, de la ce este competitivă în economia internaţională sau de la ce îşi pierde competitivitatea. Insă, conform multora, şi eu aparţin de acest grup, astăzi nu aceasta este problema principală. Aceasta rămâne o problemă importantă atâta timp cât omul trăieşte din bani şi economie, care nu se va schimba într-un timp previzibil, până atunci acest lucru rămâne o problemă importantă, însă există o competiţie mult mai importantă. Aceasta ar putea fi formulată prin faptul că, competiţie pentru găsirea acelui stat care este cel mai capabil să facă faptul ca, o naţiune să aibă succes. După ce statul nu este altul decât modalitatea de organizare a comunităţii, care în cazul nostru când coincide cu graniţele ţării când nu, voi reveni la acest lucru, poate că, mişcarea determinantă în lumea de astăzi poate fi formulată prin faptul că, se desfăşoară competiţia modalităţii de organizare a comunităţii pentru găsirea acelui stat care este cel mai capabil să facă faptul ca, o naţiune, o comunitate să fie competitivă la nivel internaţional.

Stimate doamne şi domni, prin acest lucru poate fi explicat faptul că, astăzi subiectul şlagăr în gândire este înţelegerea acelor regimuri care nu sunt occidentale, nu sunt liberale, nu sunt democraţii liberale, poate nici democraţii, şi totuşi fac faptul ca, naţiunile să aibă succes. Astăzi, starurile, în analizele internaţionale: Singapore, China, India, Rusia, Turcia. Si cred că, comunitatea noastră politică, cu ani în urmă a simţit bine, a prins bine pulsul situaţiei, poate a şi prelucrat bine din punct de vedere intelectual această provocare, şi dacă ne gândim înapoi la ce am făcut în ultimii 4 ani şi ce vom face în următorii 4 ani, atunci într-adevăr acest lucru poate fi interpretat şi de aici. Adică, căutăm, încercăm să găsim – rupându-ne de dogmele, ideologiile acceptate în Europa de Vest, devenind independenţi faţă de ei – acea formă de organizare a comunităţii, acel nou stat ungar, care este capabil să facă competitivă comunitatea noastră într-o perspectivă de decenii în marea competiţie mondială.

Stimate doamne şi domni, pentru a fi capabili de acest lucru, în 2010 şi în mod special în zilele acestea, a trebuit să spunem cu curaj o propoziţie care, în mod asemănător propoziţiilor citate mai devreme aici, a aparţinut de categoria sacrilegiului în ordinea mondială liberală. A trebuit să spunem că, o democraţie nu este neapărat liberală. Faptul că, chiar dacă ceva nu este liberal, mai poate exista democraţie. Ba mai mult, s-a putut spune şi faptul că, probabil, societatea construită pe principiul organizării de stat a democraţiei liberale nu îşi pot menţine competitivitatea mondială în următoarele decenii, cu atât mai mult suferă un regres, doar dacă nu vor fi capabili să se schimbe în mod semnificativ.

Stimate doamne şi domni, situaţia este că, dacă privim de aici asupra evenimentelor ce se desfăşoară în jurul nostru, atunci, ca punct de pornire obişnuim să răspundem că, până acum am cunoscut trei forme ale organizării statului: statul naţional, statul liberal şi statul bunăstării. Si întrebarea este ce urmează acum. Răspunsul maghiar este că, ar putea urma epoca unui stat bazat pe muncă, vrem să organizăm o societate bazată pe muncă, care, după cum am amintit mai devreme, îşi asumă acel podium să poată spune că, având în vedere caracterul său, nu este de natură liberală. Ce înseamnă toate acestea?

Stimate doamne şi domni, acest lucru înseamnă că, trebuie să renunţăm la modalităţile, principiile de organizare a societăţii liberale şi a înţelegerii societăţii liberale. Voi aborda acest lucru în două dimensiuni. Nu vreau să prelungesc expunerea, doar doresc să o ating pentru a putea fi vizibilă greutatea problemei. Punctul de pornire al organizării societăţii liberale, în ceea ce priveşte relaţia dintre doi oameni, se construieşte pe ideea că, avem voie să acţionăm în toate în aşa fel încât acest lucru să nu lezeze libertatea celuilalt. Pe acest punct de pornire al ideologiei, ideii s-a construit lumea maghiară de 20 de ani dinaintea anului 2010. Acceptând de altfel principiul general în Europa de Vest. Insă au fost necesari 20 de ani pentru ca în Ungaria să putem formula acea problemă că, aceasta este o gândire foarte atractivă din punct de vedere intelectual, însă nu este clar cine va spune faptul, începând de când îmi lezează ceva libertatea. Si după ce acest lucru nu vine de la sine, de aceea acest lucru trebuie stabilit, decis de cineva. Si după ce noi nu am desemnat pe nimeni să decidă acest lucru, de aceea, permanent, în viaţa de zi cu zi am constatat că, acest lucru a fost decis de cineva mai puternic. Permanent am simţit că, cine este mai slab este călcat în picioare. Conflictele ce izvorăsc din recunoaşterea libertăţii reciproce nu se decid conform a ceva abstract, a principiului dreptăţii, ci se întâmplă faptul că, întotdeauna cel mai puternic are dreptate. Intotdeauna cel mai puternic vecin spune unde este intrarea pentru maşini, întotdeauna cel mai puternic, banca, spune care este dobânda la credit (… – defecţiune tehnică) acele exemple, care de altfel a afectat în ultimii 20 de ani ca o experienţă de viaţă, persoanele şi familiile slabe, aservite, care beneficiază de o putere de protecţie mai mică din punct de vedere economic. In această privinţă propunem acestui lucru, şi încercăm să co nstruim viaţa statului ungar în baza acestei idei, principiul organizatoric, principiul organizatoric al societăţii să nu fie acela, şi acest lucru nu îl putem stipula în lege, vorbim de puncte de plecare spirituale, deci principiul organizatoric al societăţii maghiare să nu fie acela că, este permis tot ceea ce nu lezează libertatea altei persoane, ci să fie acela că, ceea ce nu îţi place ţie să nu faci altuia. Si încercăm în gândirea comună maghiară, în sistemul de învăţământ, în propriul nostru comportament, prin exemplele personale, să aşezăm pe această bază ideologică acea lume pe care o putem numi societate maghiară. Dacă privim aceeaşi idee în relaţia dintre individ şi comunitate, pentru că acum m-am referit la relaţia dintre individ şi comunitate, atunci vedem că în ultimii 20 de ani, democraţia liberală maghiară construită nu a reuşit să realizeze câteva lucruri. Si am făcut o listă scurtă pe marginea a ceea ce nu a fost capabilă să realizeze. Nu a fost capabilă democraţia liberală să spună deschis şi să oblige guvernele din toate timpurile, chiar şi prin puterea constituţională, ca prin activitatea lor să servească interesele naţionale. De fapt, a pus în discuţie problema existenţei intereselor naţionale. Nu a obligat guvernele din toate timpurile să recunoască apartenenţa maghiarilor din întreaga lume la naţiunea noastră, a maghiarilor, şi să încerce prin activitatea ei să consolideze această solidaritate. Democraţia liberală, statul liberal ungar, nu a apărat patrimoniul comunităţii. Noi auzim acum opusul acestui lucru, în anumite achiziţii, şi o să revin asupra acestui lucru, pentru că statul ungar a cumpărat recent şi o bancă… din interpretări se conturează acea imagine, potrivit căreia statul ungar ar atrage asemenea obiecte de patrimoniu, şi le-ar califica drept patrimoniu public, cu care depăşeşte comportamentul acceptat în Europa, iar dacă privim, Financial Times a publicat recent o listă imensă, dacă privim proporţia patrimoniului public al statelor din Uniunea Europeană, Ungaria este chiar în capătul listei. In toate ţările, eventual cu excepţia a două ţări, este mai mare proporţia patrimoniului aflată în proprietatea comunităţii, faţă de cea a Ungariei. Deci putem să afirmăm liniştiţi faptul că democraţia liberală, în comparaţie şi cu celelalte state din Uniunea Europeană, s-a dovedit a fi incapabilă să apere un patrimoniu comunitar necesar pentru întreţinerea naţiunii. Apoi, statul liberal ungar nu a protejat ţara de îndatorare. Si în final nu a protejat familiile, şi aici ne putem referi la sistemul de credit în valută, nu a protejat familiile nici de sclavia îndatoririi mai mari. In consecinţă, în interpretarea alegerilor din 2010, şi îndeosebi în lumina succesului alegerilor din 2014, se poate spune cu asumare faptul că, în concursul din întreaga lume, care se desfăşoară în interesul creării unei organizări comunitare, pentru crearea statului cu cea mai bună capacitate concurenţională, se are pretenţia de la cetăţenii şi liderii ungari să găsească, să prelucreze acea nouă organizare a statului ungar, care după statul liberal şi perioada democraţiei liberale, desigur, respectând creştinismul, libertatea şi drepturile omului, să facă din nou capabilă de concurenţă comunitatea maghiară, şi acele lucrări neterminate şi obligaţii nerespectate pe care le-am enumerat, să fie duse la bun sfârşit şi respectate.

Deci, stimate doamnelor şi domnilor… ceea ce se întâmplă în prezent în Ungaria, poate fi interpretat astfel: conducerea politică din toate timpurile experimentează în prezent faptul că, munca personală şi interesul oamenilor, care trebuie recunoscută, acea comunitate să se afle într-o legătură strânsă cu viaţa naţiunii, legătura să se păstreze, şi această legătură să se intensifice. Adică, naţiunea ungară nu este doar o mulţime de indivizi, ci o comunitate, care trebuie organizată, consolidată şi construită în acest sens. Deci noul stat pe care îl construim în Ungaria este statul liberal ‘IL’, nu un stat liberal. Liberalismul nu neagă valorile fundamentale, cum ar fi libertatea, şi aş mai putea adăuga câteva, dar nu transformă această ideologie într-un element central al organizării de stat, ci aplică o abordare naţională proprie, diferită de aceasta.

Stimate doamnelor şi domnilor. După acestea, trebuie să vorbesc pe marginea impedimentelor care trebuiesc eliminate, pentru a se realiza acest lucru. Se poate că ceea ce spun să pară ceva evident, însă, atunci când toate acestea trebuiesc ridicate la nivelul programului şi muncii politice, nu mai este deloc aşa. Eu nu enumăr toate impedimentele, voi amintit doar câteva, mai exact două dintre acestea. Nu neapărat cele mai importante, dar sunt cele mai interesante. Relaţia politicieni profesionişti împotriva civililor. Mai exact, statul trebuie organizat şi condus de cineva, de liderii împuterniciţi şi aleşi în privinţa acestui lucru. Insă, tot timpul apar în viaţa statului organizaţiile civice. Lumea civilă din Ungaria prezintă o imagine foarte caracteristică. Deoarece civilul, în comparaţie cu politicianul profesionist, este o asemenea persoană, respectiv comunitate, care se organizează de jos, stă pe propriile picioare din punct de vedere financiar, şi este cu o natură voluntară. Faţă de aceasta, dacă privesc lumea civilă din Ungaria, care figurează public în mod sistematic, atunci văd că avem de-a face cu activişti politici plătiţi. Si aceşti activişti politici plătiţi, pe lângă aceasta, sunt activişti politici plătiţi de străini. Activişti plătiţi de cercuri de interese străine definite, despre care e greu să ne imaginăm că privesc acest lucru ca pe o investiţie socială, şi este mult mai degrabă motivată acea concepţie că prin intermediul acestui sistem de mijloace doresc să influenţeze într-un anumit moment şi în anumite probleme viaţa statului ungar. Deci, este foarte important ca, dacă dorim să se reorganizeze statul naţional în locul statului liberal, atunci trebuie să facem cunoscut clar faptul că, nu stăm faţă în faţă cu civili, ci cu activişti politici plătiţi, care încearcă să valorifice interese străine în Ungaria. De aceea, este important că, în Parlamentul Ungar a fost înfiinţată o comisie care se ocupă cu urmărirea, evidenţa şi aducerea la cunoştinţa publicului a influenţei străine în Ungaria, pentru ca şi dumneavoastră să cunoaşteţi cine sunt caracterele reale aflate în spatele măştilor. Aş aminti o altă piedică în calea reorganizării statului. Atunci când aduc în discuţie Uniunea Europeană nu o fac pentru că aş gândi că, în interiorul Uniunii Europene, nu se poate construi un stat naţional nou pe baze liberale. In opinia mea, acest lucru este posibil. Calitatea de membru al Uniunii Europene nu exclude acest lucru. Este adevărat că apar numeroase întrebări, că apar numeroase conflicte, dumneavoastră le-aţi putut urmări în anii trecuţi, trebuie duse numeroase lupte. Acum, nu la aceasta mă gândesc, ci la o altă caracteristică pe care, probabil, dumneavoastră nu o cunoaşteţi în forma actuală. Atunci când a expirat tratatul financiar dintre Ungaria şi Uniunea Europeană, care a reglementat pentru 7 ani relaţia financiară dintre Uniunea Europeană şi Ungaria, acesta a expirat în acest an, pe ordinea de zi a intrat încheierea unui noi tratat, ceea ce acum tocmai se desfăşoară, a expirat o dispută, iar atunci a trebuit să îmi aduc în faţă nişte date, pentru a înţelege natura disputei. Si, ce am văzut? Am văzut că acei oameni, acum vorbesc despre mai multe sute de oameni, care dispus asupra sumelor ce ni se cuvin nou, nu sunt o donaţie, ci ni se cuvin nou, aceia îşi primesc salariul direct din Uniunea Europeană, adică, în Ungaria a apărut o extrateritorialitate. Apoi din date a reieşit că, comparând cu salariile din sectorul guvernamental ungar, acestea reprezintă de 4-5 ori mai mult, în unele cazuri chiar şi de 8 ori mai mult, adică, Ungaria a trăit timp de 7 ani astfel încât, asupra sumelor puse la dispoziţie, în cea mai mare sumă, pentru dezvoltare economică, dezvoltare socială, deciziile era luate de oameni care erau plătiţi de alţii şi primeau de mai multe ori mai mari decât angajaţii din Ungaria pentru această muncă. Adică, din cei 100 de forinţi care mergeau pentru dezvoltarea economică şi socială a Ungariei, 35% din aceştia puteau fi decontaţi pentru aşa-numite ‘cheltuieli moi’, deci nu se aflau în legătură strânsă cu sarcina ţintită, ci se lega de aceasta, pregătire, analiză, proiectare, tot felul de lucruri, consiliere şi aşa mai departe. A apărut o dispută între Uniunea Europeană şi Ungaria deoarece am schimbat acest sistem şi guvernul a luat o decizie conform căreia, cei care dispun asupra banilor europeni, în această concepţie de stat liberal, trebuie să fie angajaţi ai statului ungar, iar pentru această muncă nu poate primi mai mult decât un om angajat pe o funcţie asemănătoare în administraţia publică ungară, iar din 100 de forinţi, 35 de forinţi nu pot fi cheltuiţi pentru ‘cheltuieli moi’, deoarece în următorii 7 ani nu poate da 15 forinţi, cel mult 15 forinţi. Acestea toate sunt decizii care au fost prezentate ca probleme politice, dar în realitate, acum nu este vorba despre câte o decizie politică, ci despre faptul că, se desfăşoară o reorganizare a statului ungar, opusă logicii liberale de organizare a statului din ultimii 20 de ani, se produce o reorganizare a statului plecată din interesele naţionale. Conflictele ce ne apar în faţă nu sunt întâmplătoare, nu pleacă din prostie, deşi din când în când şi acestea ar putea exista ci, de fapt, sunt dispute necesare ce merg împreună cu redefinirea procesului de reconstrucţie a statului.

Doamnelor şi domnilor, în final aş dori să vă spun că, dacă pipăim viitorul, atunci trebuie să vă spun dumneavoastră următoarea frază, care v-ar putea părea puţin din partea unui om ce ocupă o poziţie înaltă, anume că, esenţa viitorului este aceea că, se poate întâmpla orice. Iar orice este destul de greu de definit. Se poate întâmpla ca în spaţiul aerian al unui stat vecin Ungariei este doborât un avion de pasageri, se poate întâmpla ca, din motive de neînţeles, să moară mai multe sute de oameni, să spune, în urma unei acţiuni teroriste. Se poate întâmpla, doamnelor şi domnilor, ca în Statele Unite, am văzut o ştire de ieri, Senatul, dar se poate ca Senatul şi Camera Reprezentanţilor, să îl dea în judecată pe preşedintele Statelor Unite pentru încălcarea continuă a atribuţiilor, iar când mă uit în spatele acestui lucru vă nu doar că l-au dat în judecată, ci preşedintele Statelor Unite a fost condamnat de mai multe ori pentru încălcarea repetată a atribuţiilor. Vă rog să vă imaginaţi acest lucru în Ungaria! Atunci când Parlamentul Ungar îl dă în judecată pe premierul ungar pentru încălcare repetată a atribuţiilor, iar justiţia îl şi condamnă. Până când aş mai putea rămâne eu în funcţie, doamnelor şi domnilor? Prezint aceste exemple doar pentru că trăim într-o lume în care se poate întâmpla orice. De exemplu, s-ar putea întâmpla ca, după desfăşurarea proceselor, ungurii să primească înapoi mai multe sute de miliarde pe care băncile le-au luat de la ei fără drept. Se poate întâmpla chiar şi acest lucru, doamnelor şi domnilor. Prin aceasta am dori doar să semnalez că, prognozarea exactă a evenimentelor este aproape imposibilă. Se poate întâmpla ca… ca încheiere să dau tot un exemplu răcoritor, se poate întâmpla ca puterea care a câştigat alegerile în Ungaria să spună că, cel puţin 50% din sistemul financiar din Ungaria trebuie să fie în mâini maghiare, nu de stat, ci în mâini maghiare, trec 3 luni de la alegeri şi va fi aşa. Deoarece ultima dată aşa s-a întâmplat, statul ungar a cumpărat înapoi o bancă care nu ar fi trebuit vândută niciodată străinilor, iar prin aceasta, proporţia proprietăţii naţionale în sistemul bancar ungar a depăşit 50%.

Doamnelor şi domnilor, acum întrebarea care mai este, iar răspunsul nu mi se cuvine mie, o asemenea situaţie în care se poate întâmpla orice trebuie să ne umple de teamă, sau trebuie să fim încrezători? Deoarece acum ordinea mondială nu este tocmai pe gustul nostru, eu spun că această epocă în care se poate întâmpla orice, deşi poartă multă nesiguranţă, poate aduce şi probleme, poartă tot atâtea şanse şi posibilităţi pentru naţiunea maghiară, deci, în locul temerilor, a retragerii, propun previziune, curaj, acţiune hotărâtă comunităţii maghiare din Bazinul Carpatic, chiar mai mult întregii comunităţi maghiare risipită în lume. Se poate întâmpla uşor ca, după ce se poate întâmpla orice, să vină şi vremea noastră. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Sursa: Postul de televiziune Duna Tv din 26.07.2014

S-a deschis Republica Tusvanyos

Republica Tusvanyos şi-a deschis ieri porţile, parlamentul ei s-a întrunit din nou. Membri ai acesteia sunt toţi cei care au trecut pe aici în ultimii 25 de ani, care au inspirat spiritualitatea ei , excepţie făcând doar cei care vin aici nu cu intenţii bune, ci ca urechi de serviciu -a formulat Toro T. Tibor, unul din fondatorii taberei, cu ocazia deschiderii oficiale de ieri a manifestării.

Această tabără este mai veche decât multe din statele din Europa Centrală şi de Est, a funcţionat deja în momentul formării istoriei noastre contemporane, fiind înfiinţată de oameni care au fost capabili să-şi depăşească interesele personale – a afirmat Demeter Szilard, reprezentant al Fundaţiei Szazadveg, care a fost timp de câţiva ani unul din organizatorii principali ai evenimentului.

Nemeth Zsolt, preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului ungar, şi-a început discursul cu evocarea începuturilor.  Procesul de la Balvanyos nu şi-a îndeplinit încă menirea, multe din obiectivele propuse au fost realizate, însă mai există multe sarcini de executat -a menţionat Nemeth Zsolt, unul din iniţiatorii universităţii libere de vară. Politicianul a amintit de temele ediţiilor anterioare ale manifestării: geopolitica, reunificarea Europei, integrarea periferiei, o temă ce a revenit în fiecare an reprezentând-o imaginea Europei Centrale pe care ne-am dori-o noi . Europa Centrală nu poate fi puternică fără relaţii româno-maghiare puternice, e important să reuşim să realizăm progrese şi în privinţa comunităţii de valoare, fiind deosebit de important să fie angrenată şi minoritatea în acest proces de edificare -a subliniat Nemeth. Acesta a pomenit şi de relaţiile maghiaro-ungare, care constituie o temă stabilă în cadrul taberei Tusvanyos, problema privind maghiarimea de dincolo de graniţe a fost mereu în centrul atenţiei, indiferent dacă era vorba despre legea statutului sau naturalizare, însă este foarte important să şi progresăm, ca înfăptuirea, în sens mai larg, a autonomiei să devină benefică.  Ultimii 25 de ani slujesc viitorul,  sunt convins că vom interpreta mereu aceeaşi melodie, şi dacă o facem în spiritul lui Tusvanyos, interpretarea ne va ieşi din ce în ce mai bine -şi-a încheiat discursul Nemeth Zsolt.

David Campanale a venit în decembrie 1989, în oraşul Târgu Secuiesc, în calitate de jurnalist al BBC, fiind unul din iniţiatorii universităţii libere . Acum el a vorbit despre criza prin care trece Uniunea Europeană. Ar trebui să se revină la principiile formulate în momentul înfiinţării sale, deoarece în caz contrar UE s-ar putea transforma într-un sistem similar cu cel din Uniunea Sovietică, ce promite multe, însă nu realizează nimic.  Devine din ce în ce mai clar că spiritualitatea creştină trebuie reimplementată în viaţa Europei. Ungaria a inclus-o şi în legea sa fundamentală, mesajul ei trebuie să ajungă la toţi din Europa – a afirmat ziaristul englez.

Tusvanyos este o mică republică virtuală, elitistă, care se mută pe pământ, în fiecare vară, pentru o săptămână, se întruneşte parlamentul ei, membri acesteia fiind toţi cei care participă la şedinţe. In cadrul acestui parlament petrec întâmplările din care se formează ulterior o istorie – a subliniat Toro.

Tarnok Maria, preşedinta Fundaţiei Pro Minoritate -organizatorul principal al manifestării-, a precizat:  programele se derulează în 25 de locaţii, există o conlucrare cu 12 instituţii partenere . Sandor Krisztina a vorbit, în primul rând, despre rezultatele ediţiilor anterioare ale Tusvanyos.  Rezultatul principal este poate forţa de formare a gândirii de care dispune Tusvanyos,  în modul de gândire pe care-l manifestă actualul guvern ungar faţă de politica naţională, seria manifestărilor de la Tusvanyos joacă un rol important -a opinat Sandor Krisztina. Scopul nostru principal rămâne tot autonomia, şi până când regiunea noastră nu va dobândi o oarecare formă a autonomiei, cu siguranţă nu vom întâlni aici la Tusvanyos -a accentuat preşedintele executiv al CNMT.

Potapi Arpad, secretar de stat ungar responsabil de politica naţională, a menţionat: Tusvanyos are o importanţă deosebită în viaţa naţiunii maghiare şi în politica naţională.  Am dori ca peste 25 de ani să putem vorbi despre autonomiile înfăptuite şi  ar fi bine dacă printre acestea ar figura nu numai autonomia secuiască, ci inclusiv autodeterminarea din Partium, Voivodina, Slovacia şi Ucraina Subcarpatică – a precizat politicianul. Cel mai important ar fi poate ca peste 25 de ani să vorbim despre maghiarime ca fiind o naţiune puternică, aflată în creştere demografică, care doreşte să umple din nou întreg Bazinul Carpatic, trăind în pace şi siguranţă – a formulat Potapi.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7252  din 24.07.2014, autor Farkas Reka

Semjen: dacă Israelului îi este permis, ne este permis şi nouă

Vicepremierul ungar Semjen Zsolt a schiţat, la cea de-a XXV-a ediţie a Tusvanyos, filozofia politicii naţionale ungare: astfel, sensul şi obiectivul existenţei statului ungar îl constituie dăinuirea naţiunii maghiare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii maghiarilor, fie că trăiesc în interiorul sau în afara graniţelor statului. Prin acordarea cetăţeniei a fost înfăptuită unificarea constituţională a naţiunii. Până la finele actualului ciclu parlamentar vom avea cetăţeanul cu numărul un milion, cu jurământul pentru cetăţenie depus -a promis el în cadrul dezbaterii pe teme de politică naţională intitulate Partea şi întregul,  moderate de Repas Zsuzsanna (fost subsecretar de stat responsabil cu politica naţională, Budapesta).

In noua lege fundamentală a fost inclus faptul că naţiunea maghiară este una şi este indivizibilă, iar statul ungar nu doar simte, ci şi poartă răspundere pentru membrii naţiunii maghiare -a mai declarat el.

In legătură cu autonomia s spus că  aceasta nu este vreo invenţie, vreo revendicare extremă maghiară . Acolo unde există autonomie, ea a slujit atât binele majorităţii, cât şi pe al minorităţii -a mai declarat. Pentru că maghiarii nu sunt cetăţeni comunitari de rangul al doilea şi nici oameni de rangul al doilea, ceea ce i se cuvine altuia, ni se cuvine şi nouă, însă bineînţeles că nu Budapesta trebuie să spună ce autonomie să existe în comunităţile maghiare din afara patriei -a mai precizat el. Fiecare parte de naţiune trebuie să-şi elaboreze concepţia de autonomie care i se potriveşte cel mai bine, iar statul ungar va sprijini acest lucru -a promis el.

Indiferent ce se întâmplă cu o parte de naţiune sau alta, Ungaria trebuie să-şi asume un rol asemănător celui asumat de Israel faţă de evrei: pentru evrei, Israel este ţara care îşi susţine până în pânzele albe comunităţile diasporizate, şi orice se întâmplă, acestea au unde merge acasă -a opinat el. Dacă Israelului îi este permis, ne este permis şi nouă -a precizat.

Ungaria îi susţine pe maghiarii din Ucraina Subcarpatică, nu poate fi vărsat sânge maghiar într-un război cu care maghiarii nu au nimic de-a face, maghiarii nu sunt complici la ceea ce se petrece acolo -a spus el, referindu-se la situaţia din Ucraina. Răspunzând întrebărilor adresate, a afirmat că Ungaria are metode formale şi informale pentru apărarea maghiarilor din Ucraina Subcarpatică, însă acestea din urmă nu sunt destinate publicităţii. la hotar sunt pregătiţi pentru ajutorarea maghiarilor din Ucraina Subcarpatică şi pot face foarte multe şi în UE. Ucraina trebuie să sesizeze că suntem obligaţi faţă de sprijinirea ţării, însă asta are şi o condiţie: trebuie să respecte drepturile minoritare acceptate internaţional, respectiv hotărârile Consiliului Europei -a mai declarat el.

Sursa: www.transindex.ro din 25-31.07.2014

Semjen Zsolt: Fiecare parte a naţiunii maghiare trebuie să îşi elaboreze un concept de autonomie şi Ungaria îl va sprijini

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a pledat vineri (25.07.2014) la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad pentru obţinerea autonomiei de către maghiarii din afara graniţelor, susţinând că fiecare comunitate de maghiari trebuie să-şi elaboreze conceptul de autonomie care i se potriveşte, iar Ungaria îl va sprijini.

Cert este faptul că fiecare parte a naţiunii trebuie să îşi elaboreze un concept de autonomie care să i se muleze perfect şi Ungaria, statul ungar, va sprijini conceptul de autonomie elaborat de naţiunea respectivă. Da, vom sprijini cu toate puterile acest concept de autonomie, putem arăta pildă în Uniunea Europeană şi putem spune că există deja exemple în UE pentru un anumit concept de autonomie şi, dacă există precedent, se poate şi pentru noi, a afirmat Semjen Zsolt, potrivit traducerii oficiale, în cadrul dezbaterilor Universităţii de Vară Tusvanyos ce au avut ca temă Părţile şi întregul – Masa rotundă a politicii naţionale.

Vicepremierul ungar a spus că chestiunea autonomiei reprezintă punctul nevralgic în ceea ce priveşte ţările urmaşe, succesoare şi a susţinut că autonomia nu este o descoperire maghiară sau o cerere extremă, ci un drept uman, chiar regina drepturilor omului.  Este important să spunem că Ungaria niciodată nu a cerut, niciodată nu a solicitat, nu a vrut ceva pentru care să nu existe precedent în UE. Aşadar, autonomia nu este o descoperire maghiară, nu este o solicitare maghiară extremă, aşa cum se spune în politica internă românească, ci autonomia este, de fapt, un drept uman la nivelul comunităţii. Se spune că este regina drepturilor omului, a spus Semjen Zsolt.

La fel ca şi în anii precedenţi, el a susţinut că în ţările în care se înfăptuieşte autonomia acest lucru este spre binele naţiunii minoritare şi majoritare laolaltă şi a adăugat că maghiarii nu sunt cetăţeni de gradul doi şi trebuie să spună că autonomia li se cuvine, aşa cum li se cuvine şi altor cetăţeni ai UE. Iar noi, dacă putem să acceptăm, şi este important să vedem acest lucru şi să facem recunoscut şi cu ţările succesoare, dacă acceptăm faptul că există un drept, autonomia, care unora li se cuvine, iar nouă nu, atunci am accepta că suntem mai prejos decât ceilalţi, şi din moment ce nu suntem mai prejos decât nicio altă naţiune, nu suntem cetăţeni ai UE de rang doi, nu suntem oameni de rangul doi, motiv pentru care ceea ce se poate pentru alţii se poate şi pentru noi, ceea ce se cuvine altora, ni se cuvine şi nouă, a susţinut Semjen Zsolt.

El a adăugat că nu de la Budapesta trebuie să se spună ce concepte de autonomie trebuie să existe şi că fiecare naţiune trebuie să-şi elaboreze propriile concepte, care vor fi susţinute de Ungaria. Fiecare naţiune, ea însăşi, trebuie să îşi elaboreze propriul concept de autonomie. Cei din Voivodina, autonomia din Voivodina, cei din Ucraina Subcarpatică trebuie să procedeze la fel, ardelenii la fel – autonomie teritorială pentru maghiarii în bloc în secuime şi autonomie culturală pentru Partium şi pentru celelalte comunităţi de maghiari în diaspora, a afirmat vicepremierul Ungariei.

Intrebat când crede că se va obţine autonomie teritorială în secuime, Semjen Zsolt a declarat că nu poate spune cu exactitate când se va întâmpla acest lucru, dar a menţionat că există succese faţă de anii precedenţi. El a subliniat că există exemple de autonomii europene şi este important să se vorbească despre asta pentru ca şi fraţii noştri români să se obişnuiască cu autonomia, adăugând că românii plecaţi la muncă în străinătate pot afla mai multe despre acest concept din ţările în care trăiesc, făcând referire la autonomia catalană.

Vicepremierul Ungariei a afirmat că pentru obţinerea autonomiei este nevoie, printre altele, de acceptarea de către majoritate, iar în România majoritatea deocamdată respinge această solicitare. Această autonomie se va realiza dacă avem o masă critică. Dacă în cazul catalanilor a fost nevoie de 100 de ani şi noi vom avea nevoie de o fărâmă de timp pentru a o obţine, a spus Semjen Zsolt.

El a susţinut că Ungaria trebuie să-şi asume pentru maghiarii din afara graniţelor acelaşi rol pe care şi-l asumă Israelul faţă de evreii de peste hotare şi a făcut referire şi la situaţia maghiarilor din Ucraina, subliniind că aceştia pot conta pe sprijinul statului ungar. Indiferent unde trăiesc evrei în lume, ei sunt convinşi că există o ţară a lor unde pot să se ducă acasă şi indiferent ce se întâmplă, această ţară va lua atitudine în favoarea propriei sale diaspore. Si dacă pentru Israel se poate, se poate şi pentru noi, deci trebuie să considerăm acest lucru ca pe un exemplu pozitiv. , a afirmat Semjen Zsolt.

Vicepremierul Ungariei a amintit că în aceste zile al 600.000-lea maghiar care trăieşte în afara graniţelor a primit cetăţenia maghiară şi tendinţa este ca până la sfârşitul ciclului parlamentar să se ajungă la un milion de cetăţeni maghiari noi, care vor fi depus jurământul. Semjen Zsolt s-a referit şi de formele de sprijin pentru maghiarii din afara graniţelor, afirmând că s-au alocat 21 miliarde de forinţi în acest sens, care este o sumă fără precedent, ce va creşte în perioada următoare.

La dezbaterea cu tema Părţile şi întregul – Masa rotundă a politicii naţionale, reprezentanţii maghiarilor din Serbia, Ucraina, Slovenia, Slovacia şi România au vorbit despre situaţia socială şi politică a comunităţilor pe care le reprezintă.

Preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) , Toro T. Tibor, a susţinut că în Ardeal ţelul este crearea unui sistem de autonomii şi că formaţiunea pe care o reprezintă îşi imaginează o Românie federală.

Toro T. Tibor a criticat UDMR pentru că nu a făcut nimic pentru politica naţională maghiară în ultimii 10-15 ani de când se află la guvernare şi a adăugat că alegerile prezidenţiale din România sunt extrem de importante şi reprezintă o ocazie pentru maghiari să îşi facă cunoscute solicitările şi să spună care sunt aşteptările lor de la statul român. Să spunem, pentru loialitatea maghiarilor, ce trebuie să facă statul român pentru noi  Vom putea vorbi despre autonomie, despre drepturile colective.  Loialitatea se manifestă prin faptul că plătim dări, impozite, la modul mult mai serios decât românii şi avem aşteptări şi putem spune ce fel de Românie ne imaginăm noi. PPMT îşi imaginează o Românie federală, care acum este un subiect tabu, a susţinut Toro T. Tibor.

Liderul PPMT a afirmat că aceste mesaje trebuie să ajungă şi la societatea românească, nu doar la maghiari sau la comunitatea internaţională, exprimându-şi pesimismul că liderul UDMR, Kelemen Hunor, care va candida la prezidenţiale, se va putea achita de această sarcină. PPMT, dacă nu va primi garanţii că se poate achita de sarcini, atunci vom avea un candidat propriu. Incă nu am decis, a conchis Toro T. Tibor. Tema autonomiei este dezbătută pe larg în penultima zi a lucrărilor Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, la lucrări fiind prezenţi reprezentanţi ai mai multor regiuni autonome din Europa.

Sursa: Agenţia Agerpres din 25.07.2014, autor Gina Stefan

Dezbatere pe teme de politică naţională la Tusvanyos / PPMT ar putea avea un candidat propriu la alegerile prezidenţiale

Statul ungar are sarcina de a facilita dăinuirea naţiunii maghiare, de a îmbunătăţi calitatea vieţii membrilor naţiunii -a declarat vicepremierul budapestan Semjen Zsolt, în cadrul dezbaterii intitulate Partea şi întregul, care s-a desfăşurat ieri, la Tusvanyos, şi care a fost moderată de subsecretarul de stat Repas Zsuzsanna. Liderii organizaţiilor maghiare de peste hotare au prezentat situaţia comunităţilor din care provin şi i-au cerut guvernului budapestan să continue edificarea politicii naţionale. Toro T.Tibor, preşedintele PPMT, a anunţat totodată că formaţiunea se gândeşte serios la posibilitatea lansării unui candidat propriu la alegerile prezidenţiale din toamnă.

La dezbaterea pe teme de politică naţională  au participat şi anul acesta liderii celor mai importante organizaţii maghiare din Bazinul Carpatic, singura nereprezentată fiind UDMR. In expunerea sa, Semjen Zsolt  a subliniat că prin naturalizarea prin procedură simplificată se derulează unificarea în sens constituţional a naţiunii şi că pentru sprijinirea organizaţiilor şi programelor maghiare de peste hotare este destinată o sumă anuală de 21 miliarde forinţi, cea mai mare de până acum. A prezentat drept un rezultat important faptul că în Ungaria s-a reuşit să se ajungă la un consens în privinţa obiectivelor fundamentale de politică naţională.

In opinia lui Semjen, nu numai partidele ci şi societatea în ansamblul ei este de acord cu faptul că maghiarilor de peste hotare li se cuvin cetăţenia, dreptul de vot şi diferitele forme de autonomie. In legătură cu aceasta din urmă, a subliniat că Ungaria nu cere nimic altceva decât ceea ce funcţionează şi în altă parte, ceea ce are deja exemple în alte state membre ale uniunii. Autonomia nu este o invenţie maghiară, o cerinţă maghiară extremă, aşa cum este ea prezentată inclusiv în politica internă română: este un drept al omului la nivelul comunităţii, este regina drepturilor omului -a precizat el. referindu-se la situaţia din Ucraina Subcarpatică, a subliniat că sângele nostru nu poate fi vârsat într-un război cu care maghiarimea nu are nimic de-a face. După cum a afirmat, maghiarimea din Ucraina Subcarpatică se poate baza pe statul ungar, pe maghiarimea universală.

Pasztor Istvan, preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina (VMSZ), a afirmat că organizaţia a ieşit mai puternică în urma alegerilor din anul care a trecut. Jumătate din maghiarii voivodineni au primit deja dubla cetăţenie, iar o parte însemnată dintre ei au participat la alegerile din Ungaria. A declarat că VMSZ a decis să fie parte a majorităţii parlamentului sârb şi să participe, la nivel de secretari de stat, la guvernare. A semnat aşadar un protocol cu partidul de guvernământ, care include tot ceea ce a susţinut VMSZ în ultima perioadă.

Si ultimul bastion vestic vrea să trăiască -a spus Horvath Ferenc, preşedintele Comunităţii Naţionale Autoguvernamentale Maghiare din Moravia, care a vorbit despre proiectele, despre problemele specifice ale maghiarilor care trăiesc în număr mic în Slovenia. Comunitatea care nu dispune de şcoli şi biserici proprii trăieşte într-o ţară în care domneşte o bunăstare relativă -şi aceasta împiedică o preocupare mai atentă faţă de problemele minoritare; o altă problemă o reprezintă emigrarea generată de şomaj. Un proiect important al organizaţiei -pe care doreşte să-l transpună în fapt cu ajutor din partea Ungariei- este înfiinţarea unei gospodării experimentale şi a unui centru al hungaricum-urilor, în care să le ofere tinerilor locuri posibilitatea de a munci şi care să fie totodată şi o metodă de păstrare a identităţii naţional-culturale.

Berenyi Jozsef, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare, a declarat că  sunt înainte de alegerile locale, iar în cadrul acestora, doresc să-şi păstreze poziţiile. Acordă o atenţie aparte oraşului Komarno, unde ar fi important să intre în cursa electorală un singur candidat maghiar, pentru că nu ar dori ca oraşul locuit în procent de 60% de maghiari să împărtăşească soarta oraşului transilvan Târgu Mureş. Lucrează în continuare şi la concepţia de autonomie a maghiarimii din Slovacia, oricât de tabu ar fi acest concept în Slovacia.

Toro T.Tibor, preşedintele PPMT, a spus că principalul obiectiv este edificarea autonomiilor comunitare.  In viziunea PPMT, alegerile prezidenţiale din România sunt foarte importante, însă miza nu este colectarea voturilor maghiarimii şi apoi scoaterea lor la vânzare, la Bucureţti, în schimbul a ceva. Alegerile sunt mai degrabă o posibilitate prin care candidatul maghiar să arate ce aşteaptă maghiarimea din partea României, în schimbul loialităţii ei -autonomii, drepturi lingvistice, educaţionale, etc.-, respectiv ce ţară îşi imaginează în calitate de cetăţean român: PPMT, de exemplu, propune o structură statală federativă, descentralizare, pentru o Românie de secol XXI, modernă. Acestea ar fi aspectele pe care ar trebui să le prezinte candidatul maghiar pe parcursul campaniei, iar dacă PPMT nu va primi garanţii că Hunor Kelemen -care porneşte în cursă cu un deficit serios la capitolul încredere- va proceda ca atare, formaţiunea se gândeşte serios să-şi lanseze propriul candidat -a spus liderul de partid.

Cele mai puternice arme ale maghiarimii din Ucraina Subcarpatică sunt speranţa şi solidaritatea -a arătat Brenzovics Laszlo, preşedintele Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică, afirmând în acelaşi timp că în momentul de faţă se confruntă cu probleme fundamentale, cum ar fi securitatea. In Ucraina Subcarpatică s-au dat dispoziţii pentru înrolări parţiale, tinerii maghiari ar putea înrolaţi într-o armată în care nu sunt asigurate nici măcar veste antiglonţ, în regiune sosesc refugiaţi din estul Ucrainei, foarte mulţi oameni de rând deţin arme . Sunt îngrijoraţi însă şi din cauza perspectivelor economice -bugetul s-ar putea prăbuşi din cauza stărilor de război, a creşterii poverilor militare, inflaţia ar putea scăpa de sub control, finanţarea anumitor instituţii ar putea fi stopată, o problemă o reprezintă şi faptul că ruşii nu mai transportă gaze în Ucraina -gazele care vin sunt din Ungaria şi Slovacia, însă odată cu sosirea iernii ar putea apărea probleme . O oarecare speranţă, în aceste condiţii, ar putea fi reprezentată de acordul pe care l-au semnat cu preşedintele Porosenko. Prin semnarea acestuia, Porosenko s-a angajat să asigure anumite drepturi minoritare. Creşte însă şi nesiguranţa politică, nu mai există coaliţie guvernamentală, s-a destrămat, ar putea urma alegeri. Nu este însă indiferent cum se va încheia criza: pentru că are şi o componentă etnică, există pericolul ca după încheierea conflictului, să fie măturată de pe masă orice chestiune minoritară -a atenţionat Brenzovics.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7254 din 26.07.2014, autor Farcadi Botond

Uniunea Europeană şi regionalismul

Sansele regiunii Transilvania şi ale formării Pământului Secuiesc autonom, respectiv posibilităţile şi opreliştile date de Uniunea Europeană au fost temele dezbaterii de ieri din cortul principal de la Tusvanyos. Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a informat că au primit poziţia statelor care intră în procesul intentat din cauza respingerii iniţiativei lor cetăţeneşti, şi are din ce în ce mai mult convingerea că au şanse să câştige în instanţa de la Luxembourg.

Ziaristul şi preşedintele Fundaţiei Pro Transilvania, Sabin Gherman, a declarat că articolul unu din constituţia României face posibilă înfiinţarea regiunilor istorice -Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova, etc.-, dar şi ca în interiorul acestora, unele teritorii -Pământul Secuiesc, Delta Dunării, Valea Jiului- să obţină un statut special, adică autonomie. Legile României trebuie armonizate cu legile europene, este nevoie de descentralizare -în special financiară-, iar atunci, toate acestea pot fi realizabile. Autonomia ar putea fi motorul dezvoltării, se pot obţine avantaje de pe urma diversităţii etnice, lingvistice. Pentru asta însă, maghiarii, românii şi saşii care trăiesc trebuie să acţioneze împreună, soluţia ar putea fi reprezentată de un partid transetnic, pentru că atâta timp cât nu facem ceva împreună pentru Transilvania, Transilvania nu există.

Cuvinte încurajatoare a rostit şi preşedintele cabinetului cu probleme externe al Partidului Catalan Convergenţia Democratică, Marc Gafaroti I Monjo. Caracterul multinaţional, multilingvistic, multicultural al Transilvaniei reprezintă o valoare nu numai pentru România, ci şi pentru Europa. Catalania şi Scoţia vor să se separe de Spania, respectiv de Marea Britanie deoarece aceste două state nu şi-au înţeles rolul, vor o ţară omogenă, ar elimina orice diversitate. Acelaşi lucru îl face şi puterea română, iar asta nu face decât să întărească dorinţa maghiarilor de autodeterminare. Trebuie să avem convingerea că obiectivul propus se va înfăptui odată, iar românii trebuie convinşi că autonomia este avantajoasă şi pentru ei: înseamnă pace, stabilitate, dezvoltare.

Profesorul universitar şi vicepreşedintele Consiliului Autonomia din Partium, Szilagyi Ferenc, a vorbit despre teoria prezentată în cadrul conferinţei autonomiste din toamnă, expunând despre cele trei condiţii de bază ale formării regiunilor; în opinia sa, nu din partea UE ar trebui să aştepte maghiarimea transilvană o soartă mai bună, ci ar trebui să se bazeze într-o măsură mai mare pe regionaliştii, autonomiştii români transilvani, reprezentaţi inclusiv de Sabin Gherman. In Europa statelor naţionale, statele reprezintă în primul rând naţiunile majoritare şi nu minorităţile, în schimb, în Europa regiunilor, naţiunile ajung în plan secund şi ideologiile sunt cele care ajung în prim plan, iar acest lucru este dezavantajos pentru naţiunile mici. Trebuie să ne identificăm propriile soluţii, dacă ne gândim la autonomiile înfăptuite în Europa, nu UE este cea care le-a cucerit, ci ele au luat în general fiinţă din interior, ca un compromis între ţara-mamă şi naţiunea majoritară -a spus el.

Istoricul italian Andrea Cartney, cercetător al Europei de Est, a fost de părere că actuala criză internaţională oferă soluţii la rezolvarea problemelor deschise, şi de acest lucru ar trebui să se profite în cazul Transilvaniei, al Pământului Secuiesc. Autonomia nu înseamnă secesiune.  A spus că este stupefiant faptul că la 25 de ani de la căderea comunismului, hotarele administrative din România au rămas aceleaşi. Trebuie să fie purtate discuţii, iar reforma administrativă ar trebui înfăptuită deschis, ascultând părerea oamenilor. Din cauza crizei internaţionale, România a devenit zonă de graniţă în direcţia estică, iar stabilitatea ei este extrem de importantă, ca atare autonomia a devenit o problemă de securitate naţională, dacă ea va fi soluţionată, va creşte siguranţa regiunii.

Preşedintele CNS, Izsak Balazs,  s-a referit la raportul Kalmar, adoptat în Consiliul Europei, care formulează, în contextul reorganizărilor administrative, faptul că acolo unde trăiesc minorităţi trebuie acordată mai întâi atenţie nu punctelor de vedere economice, ci punctelor de vedere culturale, istorice şi lingvistice. Directiva în sine nu va avea consecinţe, însă este o excelentă bază de referinţă, ne oferă o armă cu care putem lupta. A prezentat apoi iniţiativa cetăţenească a CNS.  Comisia Europeană a interpretat greşit şi a respins propunerea CNS, însă organismul a intentat proces.  Izsak Balazs a spus de ce este importantă derularea acestui proces: partea adversă trebuie obligată să-şi scoată la iveală argumentele, altfel nu putem găsi contraargumentele. Trebuie purtată această luptă în toate forurile europene, fără a ne teme de rezultat. Un lucru este sigur: când se va încheia procesul, lumea se va schimba puţin. Stim să continuăm lupta într-un context nou, cu condiţii noi şi cu arme noi -a subliniat el.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7254  din 26.07.2014, autor Farkas Reka

Criza ucraineană / In pragul unui nou război rece?

Nu ieşim din criză, ci ne adâncim în ea, despre doborârea cursei aeriene malaeziene de pasageri nu se ştie nimic sigur, şi ruşii, şi ucrainenii mint cu neobrăzare, există vectori provocatori care ar trage Europa în conflict, interesul ungar este să fim prudenţi -acestea sunt câteva constatări mai importante din dezbaterea desfăşurată la Tusvanyos pe tema crizei ruso-ucrainene. La expunerea intitulată Conflictul ucrainean şi noul război rece, moderată de analistul de politică economică Gyorgy Laszlo, reprezentant al societăţii de studii economice Szazadveg Gazdasagkutato ZRT, au vorbit despre criza devenită una globală Mikola Istvan -secretar de stat responsabil cu politica de securitate şi colaborare internaţională, Nogradi Gyorgy -specialist în politica de securitate, Brenzovics Laszlo -preşedintele Uniunii Culturale maghiare din Ucraina Subcarpatică, şi Szilagyi Matyas -ambasadorul Ungariei la Chişinău.

La discuţiile purtate joi, abia au mai fost locuri în cortul Cseh Tamas.  Toţi conferenţiarii au fost de acord cu faptul că actualul conflict nu poate fi soluţionat cu armele, cu forţele armate, interesul ungar este găsirea pe calea dialogului a unei căi de ieşire din criză. Mikola Istvan a informat şi despre experienţele dobândite în calitate de ambasador ungar la Paris al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE): în perioada care a trecut, diplomaţii occidentali au insistat de mai multe ori ca Ungaria să adopte o poziţie clară în problema crizei din Ucraina. In Ucraina Subcarpatică trăiesc însă 200.000 de maghiari, Ungaria trebuie să fie atentă la acest aspect, astfel că în locul generării unei atmosfere isterice sau al demonizării preşedintelui rus Vladimir Putin, a ales să adopte o poziţie obiectivă, insistând asupra soluţionării crizei pe calea dialogului.  In opinia lui Mikola, de-a lungul crizei ucrainene devenite una globală pot fi sesizate trei puncte de cotitură. Criza din Crimeea a semnalat că Ucraina nu-şi poate păstra poziţia dintre Est şi Vest -iar acest moment a afectat fundamental securitatea europeană, atunci au stabilit statele membre ale UE primele sancţiuni, mai blânde. Al doilea moment este intrarea în scenă a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko.  Al treilea punct de cotitură a fost doborârea cursei aeriene malaeziene de pasageri: acest moment a transformat conflictul într-unul global, a zguduit lumea, mulţi interpretează cele întâmplate ca fiind începutul unui nou război rece.

A început o perioadă periculoasă, iar acest lucru ne afectează adânc -a spus reprezentantul ministerului afacerilor externe, adăugând că în Europa nu există un punct de vedere unanim în această chestiune, pentru că în cazul unor sancţiuni de natură economică, interesele economico-comerciale ale germaniei ar fi puternic afectate, iar Franţa nu este dispusă să renunţe la transportul de nave de luptă către Rusia. In tot acest răstimp, Ucraina de Est se înarmează din ce în ce mai tare, forţele armate sunt din ce în ce mai mari, în Ucraina Subcarpatică a fost dispusă înrolarea parţială, iar noi suntem îngrijoraţi pentru ucraina Subcarpatică, Ungaria este responsabilă pentru maghiarii de acolo, de aceea şi insistă asupra unei soluţionări pe calea dialogului -a spus Mikola.

Szilagyi Matyas  a prezentat situaţia Republicii Moldova. După cum a spus, la fel ca şi în Estul Ucrainei, şi această ţară este borna de hotar a diferite culturi şi imperii. Sentimentul apartenenţei la cultura rusă, sovietică, este unul puternic,  însă şi efectul românesc este puternic. Pe lângă toate acestea, situaţia Republicii Moldova este mai favorabilă decât cea a Ucrainei, nu se învecinează cu Rusia, tratatul de asociere şi comerţ liber cu Uniunea Europeană a fost ratificat urgent, nici un partid nu s-a opus adoptării lui, în ţară există o autonomie funcţională, cea a găgăuzilor -e drept că teritoriul transnistrean este exemplul conflictului îngheţat şi că mulţi consideră că ruşii ar dori ceva asemănător şi în Estul Ucrainei. In plus, există în regiune vectori provocatori, care ar dori să atragă Europa într-un conflict armat, iar războiul este întotdeauna o afacere uriaşă pentru unii -a atenţionat diplomatul.

Brenzovics Laszlo  a prezentat mai întâi pe scurt istoria Ucrainei Subcarpatice . In ucraina Centrală, conştiinţa naţională ucraineană este puternică, în est sunt majoritari vorbitorii de limbă rusă, populaţia Ucrainei Subcarpatice este mixtă. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, independenţa i-a picat practic în braţe statului ucrainean, nu a fost nevoie să lupte pentru ea, atunci a început edificarea statului, însă nici în ziua de azi nu există un stat de drept funcţional.  Brenzovics nu a exclus nici el posibilitatea unui conflict îngheţat. Referindu-se la situaţia minorităţilor naţionale, a atras atenţia asupra faptului că acea lege a limbii, favorabilă, adoptată pe vremea lui Ianukovici, nu a fost aplicată niciodată în cazul maghiarilor.

Nogradi Gyorgy  şi-a început expunerea cu schiţarea interesului ungar. Spre binele graniţei comune cu Ucraina, al maghiarimii din Ucraina Subcarpatică şi al intenselor relaţii comerciale ungaro-ruse, Ungaria nu are voie să se adâncească în conflict.  Specialistul a schiţat obiectivele puterilor vizate: America ar dori stoparea Rusiei, însă există şi opinii care spun că este posibil şi că ar dori să împiedice Europa; Washingtonul le-a cerut statelor est-europene să majoreze sumele alocate de la buget pentru apărare -Polonia, România şi cele trei state baltice au şi acceptat acest lucru, numai Ungaria, Slovacia şi Cehia au spus nu. Rusia ar dori să menţină Ucraina în propria sferă de interese . Conducerea ucraineană ar dori să redobândească teritoriile est-ucrainene, respectiv să-şi păstreze puterea.

Obiectivele statelor membre UE nu sunt unitare, statele baltice, Polonia şi România sunt adeptele unor măsuri ferme, Franţa baleiază între interesele sale economice şi din industria militară, respectiv cultivarea relaţiilor sale cu America . In plus, în lume s-a creat o atmosferă antirusă, iar în momentul de faţă suntem pe drumul care ne duce în criză, alergăm către războiul rece -a atenţionat el.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7254 din 26.07.2014, autor Farcadi Botond

Tokes: Nu sunt optimist în privinţa autonomiei, am văzut diasporizarea comunităţii maghiare

Europarlamentarul Laszlo Tokes a spus, sâmbătă, la Universitatea de vară Tusvanyos, că nu este optimist în privinţa obţinerii autonomiei pentru maghiarii din România, susţinând că a constatat oripilat diasporizarea comunităţii maghiare şi subliniind că acum a sosit momentul autonomiei.

Deocamdată nu avem niciun motiv de optimism în această direcţie. învăţământul în limba maghiară din Sibiu este pe dispărute, constatăm, oripilaţi, că se diasporizează comunitatea maghiară, vedem tragi-comedia UDMR din Parlamentul României, 1,2-1,3 milioane de maghiari sunt aici şi încă nu am vorbit despre colonizarea continuă a secuimii şi destinul tragic al autonomiei, a afirmat Laszlo Tokes, la Universitatea de vară Tusvanyos de la Băile Tuşnad.

In opinia acestuia, a sosit momentul ca toată comunitatea maghiară şi reprezentanţii acesteia să lupte pentru obţinerea autonomiei teritoriale a secuimii şi a Partiumului, Tokes afirmând că doar independenţa naţională totală poate aduce înălţare pentru maghiarime.

Să fie clar: pentru noi nu mai avem alţi 25 de ani să aşteptăm pasiv pentru începuturi, pentru mici întâlniri dintre maghiari. Nu e timp pentru incertitudini, oportunism politic, pentru acele speech-uri care doresc îndobitocirea poporului, pentru că ne pot fi fatale. Timpul nostru este acum, acum trebuie să acţionăm, acum a sosit momentul autonomiei. Nu avem timp să facem promisiuni şi nu avem timp să visăm. Nu avem nicio bază ca să repetăm succese politice. Să fie clar pentru noi, doar independenţa naţională totală poate aduce înălţare pentru maghiarime, a afirmat europarlamentarul, citat de corespondentul Mediafax.

Acesta a adăugat că pentru autonomie este nevoie de curaj, determinare şi voinţă politică şi a invitat la dialog, în acest sens, conducerea UDMR, pe care a criticat-o pentru absenţa de la Băile Tuşnad şi despre care a spus că se simte mai bine în compania premierului Victor Ponta, decât cu cealaltă parte.

Constatăm cu regret că UDMR se înţelege mai bine cu domnul Victor Ponta decât cu cealaltă parte, care reprezintă maghiarii din Transilvania şi aşa am ajuns în situaţia în care un reprezentant al maghiarilor din Transilvania a trebuit să ajungă pe lista unui partid din Ungaria. Din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte partea morală, nimeni nu mai are nicio scuză să nu participe la dialog, nici măcar UDMR nu-şi poate permite. Eu îndemn să ia iniţiativa şi să fie gata să participe la acest dialog, în vederea reprezentării intereselor naţionale, a mai spus Tokes.

Europarlamentarul FIDESZ a afirmat, de asemenea, că trebuie să se vorbească despre autonomie şi că reprezentanţii maghiarilor din România trebuie să poarte un dialog, astfel încât problema autonomiei să fie prezentată şi susţinută în mod unitar atât la Bruxelles, Bratislava, cât şi la Bucureşti.

Trebuie să fim foarte hotărâţi în ceea ce priveşte reprezentarea intereselor comunităţii maghiare. şi la Bruxelles trebuie să existe această unitate, Kelemen Hunor, Izsak Balazs, Winkler, Biro Zsolt nu pot să spună lucruri diferite despre autonomie, pentru că nu vom fi luaţi în serios, trebuie să spunem acelaşi lucru despre necesitatea autonomiei, atât la Bratislava, la Bucureşti şi peste tot, a afirmat Tokes.

In opinia acestuia, autonomia este o problemă cheie în ceea ce priveşte siguranţa naţională, a Europei, a Uniunii Europene.In ceea ce priveşte dialogul româno-maghiar, europarlamentarul a spus că a eşuat, acuzându-i pe români că nu au cultura dialogului şi că naţionalismul se manifestă şi după 25 ani.

In acest context el, a susţinut că anul trecut, când a dat exemplul Tirolului de Sud pentru autonomia din Ardeal, i s-a retras ordinul Steaua României şi a izbucnit un mare scandal, în loc să se înceapă un dialog. Tokes a spus, în finalul discursului său, că în România schimbarea de regim încă nu s-a produs şi că în 2012 în România s-au reîntors urmaşii comuniştilor.

Laszlo Tokes a participat, sâmbătă, împreună cu premierul Ungariei, Viktor Orban, şi cu preşedintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Ungariei, Nemeth Zsolt, la dezbaterea care a încheiat cea de-a XXV-a ediţie a Universităţii Tusvanyos de la Băile Tuşnad.

Sursa: Agenţia Mediafax din 26.07.2014

Tokes Laszlo: va exista autonomie

In cuvântarea rostită în cadrul ultimei zile a Universităţii Libere de Vară de la Băile Tuşnad, europarlamentarul Tokes Laszlo a parafrazat sâmbătă prin declaraţia sa Va fi autonomie! o idee biblică.  Politicianul a dezbătut ideea de la Tusvanyos, potrivit căreia peste 25 de ani Pământul Secuiesc autonom ar putea fi gazda universităţii libere. Nu mai dispunem de alţi 25 de ani casă aşteptăm. Trebuie să acţionăm acum. Acum a venit momentul autonomiei -a declarat el. După cum a spus, trebuie obţinută o schimbare radicală în problema autonomiei, nu numai în favoarea maghiarilor ci şi în favoarea comunităţii române care trăieşte în minoritate.

In opinia lui Tokes Laszlo, în România procesul schimbării regimului nu s-a încheiat.  Nu cedăm când vine vorba de 48, 56 şi 89. Trebuie să încheiem revoluţiile noastre neîncheiate, trebuie să încheiem  schimbarea regimului -a formulat politicianul. In opinia sa, Europa este deja matură pentru a face o schimbare de regim, deoarece în momentul de faţă respinge ideea de a se ocupa de problemele comunităţilor minoritare indigene. El a declarat că este necesar ca Europa să fie solidară cu aspiraţiile minorităţilor naţionale.  El a mai spus că pentru ca Europa să dea ascultare cerinţei autonomiste, reprezentanţii comunităţilor maghiare trebuie să spună acelaşi lucru. Europa nu are ce face cu autonomia dacă liderii maghiari declară fel de fel de lucruri în această privinţă -a mai adăugat el. Trebuie spus acelaşi lucru la Bucureşti, la Bratislava, la Belgrad, Kiev, Budapesta, Bruxelles şi Strasbourg -a declarat Tokes Laszlo.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7255 din 28.07.2014

Orban  Viktor  la Tusvanyos/ A trecut vremea statelor cu o economie de piaţă dezvoltată

Baza unei noi organizări statale ungare este statul bazat pe muncă, ce nu are un caracter liberal. Despre acest lucru a vorbit premierul Orban Viktor sâmbătă la Băile Tuşnad, în expunerea susţinută în cadrul Universităţii Libere de Vară. Premierul i-a criticat pe activişti politici plătiţi care încearcă să valideze interese străine în Ungaria.  Orban Viktor a declarat în faţa a mii de oameni că de la ultima sa cuvântare rostită la Tusvanyos, forţele civice creştine şi naţionale au câştigat  alegerile.  In opinia sa, criza financiară occidentală din anul 2008 a pornit o schimbare care a avut loc şi după primul şi cel de-al doilea război mondial.

Premierul a declarat că în lume există o concurenţă pentru născocirea statului cel mai capabil să facă în aşa fel încât naţiunea să fie reuşită. Starurile analizelor sunt Singapore, China, India, Rusia şi Turcia -a mai declarat el.

Delimitarea de liberalism Trebuie să ne delimităm de principiile şi modalităţile de organizare social-liberală – a declarat premierul, în opinia căruia statul ungar liberal anterior nu a apărat patrimoniul comunitar, nu a obligat guvernul în exerciţiu să recunoască apartenenţa de naţiunea ungară a maghiarilor care trăiesc în lume, nu a apărat ţara de datorii, iar familiile de sclavia fiscală. Intrebat fiind ce va urma după statul naţional, statul liberal şi statul bunăstării, Orban Viktor a declarat că răspunsul ungar este că ar putea urma perioada statului bazat pe muncă.

După cum a declarat, cetăţenii aşteaptă din partea liderilor ungari să elaboreze noua organizare de stat, care să transforme comunitatea ungară într-una competitivă.

Naţiunea ungară este o comunitate care trebuie organizată, amplificată şi edificată – a spus Orban Viktor, adăugând că noul stat construit în Ungaria nu este un stat liberal.

Prin achiziţionarea MKB Bank, procentul proprietăţii naţionale ungare, din cadrul sistemului bancar, a depăşit 50%- a atras atenţia Orban Viktor.  In opinia lui Orban Viktor, statul bunăstării şI sistemul social şi-a epuizat rezervele şI în momentul de faţă sistemul este condamnat la nereuşită, lucru care trebuie schimbat.  In opinia sa, provincialismul este un act de copiere a Occidentului, care trebuie depăşit, deoarece acest lucru ne omoară.

Orban Viktor a amintit că nu împărtăşeşte direcţia politicii externe americane, potrivit căreia sarcina este extinderea drepturilor omului.  Orban a mai spus că este ferm împotriva politicii europene care acceptă şi susţine imigrarea. In locul sprijinirii imigrării, în opinia sa, politica corectă ar fi sprijinirea unor grupuri etnice care dispun de o pregătire corespunzătoare. Va veni momentul când baza etnică a statelor naţionale se va afla sub semnul întrebării. Dorim acest lucru -a întrebat el. Nu dorim să transformăm Europa în SUA -a mai spus el.

Transilvania poate conta pe Ungaria

In legătură cu aspiraţiile autonomiste, Orban Viktor a declarat: în cazul în care comunitatea din Transilvania ar ajunge în situaţia să nu mai beneficieze de  resursele din bugetul român, poate conta pe sprijinul Ungariei.  O parte importantă a politicii de aici trebuie să fie obţinerea resurselor bugetare care i se cuvin Transilvaniei, în baza drepturilor cetăţeneşti. El a spus că este precaut în privinţa formulării unei poziţii faţă de organizaţiile din Transilvania.  Problema autonomistă este în multe cazuri o problemă financiară în dezbaterile autonomiste occidentale -a mai spus el.

Legat de relaţia româno-ungară, a spus că în ultimii 1-2 ani nu a existat o declaraţie a premierului ungar, care să nu fi acordat respectul cuvenit poporului român şi liderilor acestuia.  In opinia sa, problema-cheie o reprezintă respectul şi deschiderea.

La abordarea europarlamentarului Tokes Laszlo, privind autonomia, premierul a insistat asupra elaborării unei concepţii integrate privind autonomia şi după cum a spus, este nevoie de o gândire care să valideze cauza autodeterminării teritoriale şi culturale. El a afirmat că singură problemă a politicii naţionale este faptul că nu s-a integrat suficient şI tocmai din această cauză a cerut guvernului să încerce să grupeze în mod integrat politica naţională. In legătură cu relaţia maghiaro-română, a declarat că este nevoie de români curajoşi care să se angajeze la dialog. Trebuie făcut în aşa fel încât partea română să fie interesată de acest lucru -a mai spus el.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7255 din 28.07.2014, autor Mozes Laszlo

Opoziţia critică cuvântarea lui Orban, rostită la Tusvanyos

Liderii partidelor ungare de opoziţie critică cuvântarea rostită sâmbătă, la Tuşnad Băi, de premierul Orban Viktor. In opinia formaţiunii LMP, concluziile premierului sunt greşite. MSZP consideră că este nevoie de o democraţie mai extinsă, iar în opinia Jobbik, premierul ar fi trebuit să vorbească despre cauza maghiarilor.

In opinia membrilor LMP, ei nu reclamă evaluarea situaţiei, făcută de premierul Orban Viktor, ci concluziile legate de aceasta. Schiffer Andras, copreşedintele partidului de opoziţie, reacţionând la cuvântarea premierului rostită la Băile Tuşnad, a declarat:  Atunci când Orban Viktor vorbeşte despre povara dezvoltării ungare de după anul 1989, ar putea să spună câteva cuvinte despre măsură în care a susţinut FIDESZ după 1989 privatizarea nechibzuită -a declarat Schiffer Andras.

In opinia preşedintelui MSZP, statul care nu se organizează în jurul libertăţii, mai devreme sau mai târziu va ieşi din cadrul democraţiei. Tobias Jozsef a comunicat: este nevoie de o democraţie care să funcţioneze cu controale externe şi interne mai extinse şi mai severe.  Preşedintele partidului de opoziţie a apreciat faptul că premierul, prin cuvântarea sa de la Băile Tuşnad, a depăşit sistemul de valori al democraţiilor europene şi ungare civice.

In opinia Jobbik, cuvântarea lui Orban Viktor de la Băile Tuşnad ar fi trebuit să se refere la cauza maghiarilor. Novak Elod, preşedintele partidului, a declarat că cea mai mare dezamăgire o constituie faptul că premierul  nu a vorbit despre faptul că după aderare, Uniunea Europeană nu reprezintă un panaceu pentru maghiarii de peste hotare.

In opinia Egyutt-PM, Orban Viktor a rostit la Băile Tuşnad o cuvântare socantă, premierul ungar imitându-l pe Putin.  Potrivit comunicatului, premierul ungar a preluat din partea lui Putin ideea prin care alungă societatea civilă spunând că aceasta primeşte sprijin şI din străinătate.

In opinia liberalilor, premierul a anunţat în cuvântarea sa de la BăileTuşnad un nou sistem de stat şi a atacat tot ceea ce este baza democraţiei. Potrivit informaţiilor lor, Orban Viktor a spus nu libertăţii, economiei de piaţă, autoorganizării societăţii civile şI valorilor acesteia.  Liberalii au criticat faptul că guvernul a lăsat fără loc de muncă mii de oameni şi i-a privat pe oameni de pensiile lor private. Au formulat următoarele: Orban Viktor a anunţat şI în mod oficial că s-a terminat cu democraţia în ţară, iar locul acesteia este preluat de statul bazat pe muncă. Ei au mai adăugat că nu au nevoie de asta, Ungaria are nevoie de libertate, independenţă, economie de piaţă, deoarece doar astfel vom avea locul nostru în cadrul Uniunii Europene.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7255din 28.07.2014, autor Mozes Laszlo

Sfântu Gheorghe, 05 08 2014,  Biroul de presă al CESCH