Revista presei maghiare din România 1 mai – 15 mai 2015

presa_ziare_79993200

May 26, 2015 • Centrul European de Studii Covasna-Harghita • Views: 962

Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 09 / 01-15.05.2015

Patrimoniul confesional transilvan. În PE s-a discutat despre retrocedare

Grupul de lucru pentru minorităţi din cadrul PE a discutat, între altele, şi problema retrocedării imobilelor confesionale – a informat ieri europarlamentarul Gal Kinga (FIDESZ) . Potrivit comunicatului politicianului, la şedinţa grupului de lucru a participat şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Dacă nu suntem vigilenţi, este posibil inclusiv să ne fie luate drepturile pe care le-am dobândit deja – îl citează comunicatul pe Kelemen Hunor. In legătură cu cazul Colegiului Szekely Miko a afirmat că este o soluţie perversă să iei înapoi imobile confesionale prin proceduri în instanţă, deoarece acest lucru ar putea crea un precedent. Gal Kinga a arătat că religia este o forţă extrem de importantă de păstrare a identităţii şi că privarea comunităţilor de ceea ce le aparţine, lezarea totală a dreptului de proprietate a privat maghiarimea de o bază puternică. Văd periclitate siguranţa juridică, caracterul de stat de drept. Iar acest lucru ar trebui să fie ceva inacceptabil în uniune, deoarece sunt lezate drepturi fundamentale cum ar fi dreptul de proprietate. Toate acestea subminează credinţa, încrederea oamenilor, ale maghiarilor transilvani în drept, în dreptul dobândit, în justiţie. Din acest motiv, nici Comisia Europeană, nici PE nu pot trece peste cazul Miko. Vom face totul pentru a păstra pe ordinea de zi acest caz care lezează fundamental caracterul de stat de drept – a atenţionat europarlamentarul FIDESZ.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7482 din 01.05.2015

Kelemen Hunor critică prejudicierea drepturilor

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, l-a informat pe Gianni Buguicchio, preşedintele Comisie de la Veneţia, în legătură cu prejudicierea drepturilor maghiarilor din România. Kelemen Hunor a reclamat faptul că nici reprezentanţii maghiarilor din România şi nici specialiştii Institutului pentru Cercetarea Minorităţilor din România nu au fost invitaţi la conferinţa de joi de la Cluj, organizată de ministerul român de externe şi de Universitatea Babeş-Bolyai, pe tema protecţiei minorităţilor, în cadrul căreia preşedintele Comisiei de la Veneţia a vorbit cu recunoştinţă despre modelul privind protecţia minorităţilor din România. Considerăm că această atitudine este în totalitate lezatoare şi antidemocratică şi pune foarte serios sub semnul întrebării obligaţiile asumate de guvernul din România în planul dialogului şi al colaborării cu comunităţile naţionale. Poziţia noastră fermă este că nu statul trebuie să decidă şi să spună că România promovează o politică a minorităţilor, cu valoare de model, ci organizaţiile privind minorităţile trebuie să definească caracterul măsurilor care vizează propriul lor destin – a formulat preşedintele UDMR, în scrisoarea sa. Kelemen Hunor a subliniat: consideră important ca această Comisie de la Veneţia să nu afle doar în cadrul unor conferinţe simulacru despre situaţia minorităţilor naţionale, ci să primească informări şi din partea organizaţiilor aparţinând minorităţilor. Kelemen a inclus în 14 puncte prejudiciile de drept aduse minorităţilor naţionale. El a amintit în primă fază de situaţia Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, unde legea învăţământului care asigură independenţa secţiei maghiare nu este aplicată de ani de zile. El a amintit de atitudinea autorităţilor împotriva simbolurilor maghiare, precum şi de ideea că, în cadrul justiţiei, dreptul utilizării limbii materne este asigurat doar la nivel teoretic. In pofida prevederilor legale, o parte a autoguvernărilor locale nu sunt dispuse să amplaseze inscripţiile bilingve. Preşedintele UDMR s-a referit la faptul că statul român, în dezbaterea privind reorganizarea regiunilor, a ignorat principiul potrivit căruia reorganizarea administraţiei nu poate modifica defavorabil procentul minorităţilor în cadrul unei unităţi administrative. El a amintit de asemenea că în proiectul său strategic privind politica de securitate, ministerul român de interne consideră drept o sursă de pericol aspiraţiile autonomiste ale comunităţilor naţionale. Kelemen Hunor a comunicat faptul că ministerul român de externe nu este dispus, din anul 2012, să-şi întocmească raportul referitor la aplicarea Chartei Europene privind Limbile Regionale şi Minoritare, iar retrocedarea imobilelor confesionale şi comunitare, naţionalizate în perioada dictaturii comuniste, a fost aproape în totalitate stopată. Mai mult decât atât, Colegiul Szekely Miko, retrocedat, a fost renaţionalizat pe cale juridică. Suntem de părere că a fost prejudiciat cadrul colaborării dintre comunitatea naţională maghiară şi statul român şi tocmai din această cauză le cerem Consiliului Europei, instituţiilor privind protecţia minorităţilor din cadrul UE, să urmărească cu o atenţie deosebită aplicarea drepturilor minorităţilor în România -a menţionat preşedintele UDMR, în scrisoarea sa.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7483 din 04.05.2015

Festivalul Secuiesc la Budapesta

În cadrul primei ediţii a Festivalului Secuiesc, desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute, în Parcul Millenaris din Budapesta, vizitatorii au putut cunoaşte timp de trei zile cultura şi gastronomia secuilor – se menţionează în comunicatul Consiliului Judeţean Covasna. Mesagerii Pământului Secuiesc sunt la Budapesta! – a formulat Barti Tihamer, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita. In opinia lui Varga Mihaly, ministrul economiei naţionale – sub patronajul căruia s-a desfăşurat evenimentul -, manifestarea se adresează în primul rând celor care trăiesc în Ungaria, care nu au fost încă în Transilvania, pe Pământul Secuiesc. Scopul nostru a fost ca Pământul Secuiesc să se prezinte la Budapesta. Cred că pe noi ne leagă nu numai cultura, arta şi învăţământul, importante sunt şi canalele economice. In cadrul festivalului a avut loc o acţiune de strângere de fonduri pentru sprijinirea maghiarilor din Ucraina Subcarpatică, a fost realizată harta solidarităţii maghiarilor, care a fost semnată de Lang Zsolt, primarul sectorului II, şi de Peter Ferenc, primarul oraşului Sovata. Programele de vineri au fost asigurate de judeţul Harghita. Sâmbătă în centrul atenţiei s-a aflat Trei Scaune. Duminică s-au prezentat organizaţiile din judeţul Mureş şi organizaţii din Ungaria care cultivă tradiţiile de pe Pământul Secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7485 din 06.05.2015

Noua piaţă centrală a oraşului Sfântu Gheorghe

Specialiştii în probleme de urbanism şi locuitorii oraşului sunt de părere că o problemă veche a oraşului Sfântu Gheorghe este că nu are o piaţă centrală clar definită. Primăria a organizat un proiect de concurs pentru soluţionarea acestei probleme, iar varianta colinei sub forma unui balaur a fost preferata conducerii oraşului. In opinia primarului oraşului, Antal Arpad, piaţa delimitată de clădiri (Bazar şi Teatrul Tamasi Aron) şi de parc va fi, pe de o parte, mult mai prietenoasă, iar pe de altă parte, secţionează piaţa centrală, proiectată de către comunişti şi gândită în aşa fel încât să îndrepte atenţia asupra grupului statuar. Latura sensibilă a reamenajării centrului oraşului este soluţionarea circulaţiei şi a parcărilor. In zona Corso, circulaţia autoturismelor va fi în totalitate interzisă. Un proiect pe termen lung îl reprezintă desfiinţarea parcării din faţa Hotelului Bodoc. Paralel cu construirea sediului Centrului de Artă din Transilvania (EMUK), planificat a fi amenajat în acest loc, în spatele hotelului va fi construită o parcare supraetajată.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7487 din 08.05.2015

Întâlnirea dintre Szijjarto şi Aurescu. Conform României, autonomia este inacceptabilă

Este nevoie de o colaborare raţională între Ungaria şi România, dezbaterile trebuie menţinute într-un cadru raţional, pentru ca problemele să poată fi soluţionate – a declarat ministrul de externe Szijjarto Peter, ieri, la Budapesta, în cadrul conferinţei de presă comune care a avut loc după discuţiile purtate cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu. El a subliniat: Ungaria susţine ca dezbaterile referitoare la minorităţi să fie soluţionate în mod european, corespunzător valorilor europene. Bogdan Aurescu a declarat: în opinia României, autonomia este inacceptabilă. Szijjarto Peter a declarat că nu trebuie ascuns faptul că există probleme dificile în relaţiile bilaterale. In Europa Centrală, relaţia ţărilor învecinate se combină cu multe probleme delicate, dar au nevoie unele de altele. Cu cât ţările învecinate ale Ungariei beneficiază de mai multe succese, cu atât şi Ungaria poate obţine mai multe succese. El a amintit faptul că membrii comisiei mixte ungaro-române nu s-au mai reunit din 2011, însă acum au convenit ca munca începută să fie continuată de copreşedinţi, iar şedinţa comisiei să fie convocată cât mai repede. Comunitatea naţională maghiară de peste hotare este importantă pentru Ungaria, la fel şi comunitatea română din Ungaria – a adăugat el. Szijjarto a mai subliniat că activitatea de exploatare a petrolului în România de către MOL poate contribui în mare măsură la dezvoltarea colaborării energetice bilaterale. Szijjarto s-a referit la însemnătatea relaţiilor economice ale celor două ţări, subliniind că România reprezintă a treia cea mai importantă piaţă pentru Ungaria, în privinţa exportului. Bogdan Aurescu a subliniat: în relaţiile bilaterale, cel mai important este dialogul, iar diferenţele de opinii trebuie discutate în mod pragmatic. Trebuie găsite soluţii pentru problemele sensibile şi trebuie căutate noi posibilităţi de colaborare. In legătură cu comisia mixtă pe probleme minoritare, el a comunicat: până în momentul de faţă, textul procesului verbal nu a putut fi finalizat. Ceea ce a fost inclus în procesul-verbal, trebuie să oglindească interesele comunităţilor minoritare . El a mai spus că membrii comisiei economice ungaro-române se vor reuni probabil în toamnă. Bogdan Aurescu a vorbit despre faptul că miercuri a fost emis un mandat european de arestare pe numele lui Marko Attila, iar el a dat dispoziţie ca acesta să le fie înaintat autorităţilor în cauză. Acest caz nu are conotaţie politică sau etnică – a comunicat el. Szijjarto Peter a mai menţionat că ministerul condus de el nu are atribuţii în acest caz. Ministrul ungar a subliniat că sarcina şi responsabilitatea guvernului este să sprijine comunităţile maghiare de peste hotare în interesul atingerii scopurilor lor. In ceea ce priveşte procesul restituţiei, Bogdan Aurescu a mai subliniat că în această problemă există un pachet de norme juridice. Multe cazuri se află încă în proces de derulare şi în măsura în care vor fi clarificate, vor fi adoptate hotărârile corespunzătoare – a comunicat el. Szijjarto a declarat că ar fi bine ca procesul de retrocedare să fie urgentat. Importanţa dialogului a fost subliniată de Bogdan Aurescu şi de Tobias Jozsef, preşedintele Partidului Socialist Ungar, în cadrul conferinţei de presă organizate la Budapesta, în urma discuţiilor. Politicianul a spus că este important să se întâlnească şi cu reprezentanţii opoziţiei democratice. Tobias Jozsef, criticând guvernul ungar, a declarat că problemele trebuie soluţionate nu prin mesaje, prin ultimatumuri, ci prin dialog, într-un cadru instituţionalizat. El a spus că există mai multe probleme nesoluţionate, care vizează minoritatea maghiară de peste hotare şi minoritatea română din Ungaria.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7486 din 08.05.2015

Restituţia s-a oprit în România / Budapesta este îngrijorată

Punerea sub semnul întrebării a retrocedării imobilelor bisericeşti şi comunitare periclitează statul de drept din România – a declarat vineri, la Satu Mare, ministrul (ungar) pentru resurse umane, Balog Zoltan. Ministrul a sosit în judeţul Satu Mare la invitaţia episcopului romano-catolic Schonberger Jeno. A vizitat instituţii confesionale şi a avut întrevederi cu prefectul Eugeniu Avram şi cu preşedintele autoguvernării judeţene, Adrian Stef. Balog Zoltan a declarat că a constatat îngrijorări grave ale partenerilor săi de discuţii, reprezentanţi ai bisericilor, generate de procesele care semnalează stoparea, regresul retrocedării imobilelor bisericeşti. Le-am atras atenţia autorităţilor române, spunându-le că acest lucru ne îngrijorează şi la Budapesta – a afirmat ministrul. Ungaria consideră că autorităţile române încearcă să pună sub semnul întrebării, în baza unor reglementări ulterioare, soarta imobilelor retrocedate legal: suntem de părere că acest lucru nu corespunde cerinţelor unui stat de drept.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo nr. 87 din 11.05.2015

Ceea ce oferă Ungaria minorităţilor

În opinia lui Kover Laszlo, ar fi bine ca în alte ţări minimul ar consta în ceea ce putem noi oferi minorităţilor. Preşedintele parlamentului ungar a declarat acest lucru în cadrul emisiunii dedicate zilei naţionalităţilor, motivând declaraţia sa prin faptul că în majoritatea ţărilor europene acestea nu au nici măcar atâta legitimitate, câtă au în Parlamentul ungar. Duminică pe posturile de televiziune şi de radio – Duna, Duna World, M1,M2, Kossuth, Petofi şi Bartok – au fost prezentate tradiţiile celor 13 naţionalităţi care trăiesc în Ungaria. Kover Laszlo a semnalat faptul că sprijină ideea ca mass-media să se ocupe măcar o dată pe an de naţionalităţile care trăiesc în Ungaria, să acorde atenţie culturii celor 13 naţionalităţi.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7490 din 12.05.2015

Noi indicii ale încălcării drepturilor

În buletinul informativ din această săptămână, redactat în limba engleză, filiala din Trei Scaune a Serviciului de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi Miko Imre atrage atenţia asupra analizei Institutului de Cercetare pentru Politică Naţională de la Budapesta, în care se arată că declaraţiile făcute la Cluj de preşedintele Comisiei de la Veneţia slăbesc mecanismele de control asupra protecţiei minorităţilor europene şi eficienţa acestora. Analiza a fost realizată cu ocazia recentei conferinţe de la Cluj, pe tema minorităţilor, în cadrul căreia Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, a afirmat că protecţia minorităţilor din România este exemplară. Buletinul informativ citează în amănunt constatările institutului de cercetare, conform cărora modelul românesc nu poate fi calificat drept exemplar. România întârzie cu raportul privind aplicarea convenţiei-cadru şi cu raportul privind aplicarea Chartei Limbilor Regionale şi Minoritare. O altă temă a buletinului informativ este discriminarea sesizată în domeniul învăţământului. La etapa naţională a concursului pe teme de economie, administraţie publică şi comerţ, elevii maghiari au primit aşa-zisele subiecte în limba maghiară, care nu puteau fi înţelese fără apelarea la subiectele redactate în limba română.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7491 din 13.05.2015, autor Nagy B. Sandor

Au aprobat legea drapelelor

Camera deputaţilor a adoptat ieri legea privind crearea şi utilizarea drapelelor locale, potrivit căreia unităţile administrative pot iniţia realizarea propriilor drapele. Drapelul adoptat în consiliul local sau în consiliile judeţene trebuie aprobat şi de către guvern. UDMR speră că legea privind utilizarea simbolurilor va pune capăt persecutării drapelului secuiesc. In lipsa unei reglementări clare, în ultima perioadă au fost intentate o serie de procese împotriva celor care au arborat drapele secuieşti, împotriva autoguvernărilor cu conducere maghiară şi împotriva unor persoane fizice. Autorităţile au pus în mai multe rânduri sub semnul întrebării existenţa Pământului Secuiesc, invocând faptul că o astfel de unitate administrativă nu există în România. In opinia lui Mate Andras Levente, conducătorul fracţiunii UDMR din Camera Deputaţilor, prin adoptarea legii, cererea legitimă a comunităţii maghiare din România s-a îndeplinit. Identitatea unei comunităţi nu poate fi limitată de la centru şi tocmai din această cauză avem obligaţia de a sprijini orice aspiraţie care duse la amplificarea conştiinţei identitare locale – a subliniat Mate. Legea reglementează situaţia drapelelor locale şi nu se referă la drapelul secuiesc. Legea drapelelor nu este sprijinită de toate organizaţiile maghiare. Consiliul Naţional Secuiesc criticase anterior norma juridică în curs de elaborare şi a făcut apel la autoguvernări să o boicoteze. Si noi respectăm simbolurile statului român, nu dorim să le modificăm, însă aşteptăm de la concetăţenii noştri, de la instituţiile statului acelaşi respect şi faţă de drapelul secuiesc – a formulat Izsak Balazs.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7492 din 14.05.2015, autor Nagy B. Sandor

Covasna – Numele maghiar nu le este pe plac

Nici nu a dispărut indignarea generată de schimbarea samavolnică a numelui Spitalului de cardiologie dr. Benedek Geza şi la Covasna se conturează o nouă dispută. La iniţiativa fracţiunii UDMR din cadrul consiliul local al oraşului a fost adoptat un proiect de hotărâre în care este lansată propunerea ca instituţia culturală să preia numele actriţei Ignacz Rozsa. Asociaţia Cultural-Creşină Iustinian Teculescu – care a obţinut, anterior, provizoriu, schimbarea numelui Spitalului de cardiologie dr. Benedek Geza – obiectează în legătură cu proiectul. Asociaţia Teculescu şi-a înregistrat plângerea în data de 5 mai la primăria Covasna, unde conform prevederilor, proiectul de hotărâre a fost afişat. In adresă nu sunt formulate obiecţii împotriva lui Ignacz Rozsa- deşi argumentele enumerate indică faptul că nu le este pe plac că persoana este de naţionalitate maghiară- ci cer ca numele instituţiei să nu fie schimbat. Din greşeală menţionează Centrul Cultural Covasna, deşi pe faţada clădirii scrie Centrul Cultural-Covasna. Prin această formulare, Covasna indică numele localităţii care găzduieşte instituţia culturală. Organizaţia românească cere de fapt păstrarea numelui inexistent al centrului. Thiesz Janos, primar, a declarat: în cadrul şedinţei din luna mai vor fixa pe agenda de lucru proiectul de hotărâre privind acordarea numelui, iar consilierii vor putea decide dacă îl aprobă sau îl resping. Sedinţa de consiliu care va trebui să aibă loc la sfârşitul lunii mai se pare că va fi incendiară.

Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7492 din 14.05.2015, autor Bokor Gabor

Tags: , , ,

5 Responses to Revista presei maghiare din România 1 mai – 15 mai 2015

  1. […] Imediat, Ungaria a reacționat prin intermediul Institutului de Cercetare pentru Politică Națională de la Budapesta, potrivit căruia declarațiile făcute la Cluj de președintele Comisiei de la Veneția slăbesc mecanismele de control asupra protecției minorităților europene și eficiența acestora. Analiza institutului a fost realizată cu ocazia recentei conferințe de la Cluj, pe tema minorităților, în cadrul căreia Gianni Buquicchio, președintele Comisiei de la Veneția, a afirmat că protecția minorităților din România este exemplară. Institutul din Ungaria a constatat faptul că modelul românesc nu poate fi calificat drept exemplar (detaliiaici). […]

  2. […] Imediat, Ungaria a reacționat prin intermediul Institutului de Cercetare pentru Politică Naţională de la Budapesta, potrivit căruia declaraţiile făcute la Cluj de preşedintele Comisiei de la Veneţia slăbesc mecanismele de control asupra protecţiei minorităţilor europene şi eficienţa acestora. Analiza institutului a fost realizată cu ocazia recentei conferinţe de la Cluj, pe tema minorităţilor, în cadrul căreia Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, a afirmat că protecţia minorităţilor din România este exemplară. Institutul din Ungaria a constatat faptul că modelul românesc nu poate fi calificat drept exemplar (detalii aici). […]

  3. […] Imediat, Ungaria a reacționat prin intermediul Institutului de Cercetare pentru Politică Naţională de la Budapesta, potrivit căruia declaraţiile făcute la Cluj de preşedintele Comisiei de la Veneţia slăbesc mecanismele de control asupra protecţiei minorităţilor europene şi eficienţa acestora. Analiza institutului a fost realizată cu ocazia recentei conferinţe de la Cluj, pe tema minorităţilor, în cadrul căreia Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, a afirmat că protecţia minorităţilor din România este exemplară. Institutul din Ungaria a constatat faptul că modelul românesc nu poate fi calificat drept exemplar (detalii aici). […]

  4. […] Imediat, Ungaria a reacționat prin intermediul Institutului de Cercetare pentru Politică Naţională de la Budapesta, potrivit căruia declaraţiile făcute la Cluj de preşedintele Comisiei de la Veneţia slăbesc mecanismele de control asupra protecţiei minorităţilor europene şi eficienţa acestora. Analiza institutului a fost realizată cu ocazia recentei conferinţe de la Cluj, pe tema minorităţilor, în cadrul căreia Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, a afirmat că protecţia minorităţilor din România este exemplară. Institutul din Ungaria a constatat faptul că modelul românesc nu poate fi calificat drept exemplar (detalii aici). […]

  5. […] Imediat, Ungaria a reacționat prin intermediul Institutului de Cercetare pentru Politică Naţională de la Budapesta, potrivit căruia declaraţiile făcute la Cluj de preşedintele Comisiei de la Veneţia slăbesc mecanismele de control asupra protecţiei minorităţilor europene şi eficienţa acestora. Analiza institutului a fost realizată cu ocazia recentei conferinţe de la Cluj, pe tema minorităţilor, în cadrul căreia Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei de la Veneţia, a afirmat că protecţia minorităţilor din România este exemplară. Institutul din Ungaria a constatat faptul că modelul românesc nu poate fi calificat drept exemplar (detalii aici). […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to friend