În luna mai 2011 Președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de ”Cavaler” pe graficianul român de etnie maghiară Attila Istvan Szekeres, grafician heraldist, membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române și al Societăţii Maghiare de Heraldică şi Genealogie. Puțini știu însă faptul că singurul merit cultural al lui Szekeres, decorat de către Președintele Băsescu cu cea mai înaltă distincție culturală, este acela de a fi autorul stemelor revizioniste și șovine ale tuturor localităților din județele Covasna și Harghita, steme din care lipsesc orice fel de reprezentare a comunităților românilor din cele două județe.
După ce noul prefect al județului Covasna, dr. Codrin Munteanu, a atacat în luna mai a.c. în contencios administrativ stema orașului Covasna, Szekeres a publicat la mijlocul lunii iunie în cotidianul de limba maghiară Haromszek un articol în care graficianul (autorul stemei cu pricina) își ascunde cu greu disprețul față de românii care locuiesc în orașul Covasna. Szekeres recunoaște faptul că stema orașului Covasna a fost contestată de românii care locuiesc acolo pentru simplul fapt că ar fi vrut ca și ei să fie reprezentați în această stemă. Românii nu aveau ceva cu simbolistica maghiară, vroiau doar să fie și ei reprezentați alături de simbolistica maghiară și ar fi acceptat și utilizat această stemă.
În finalul articolului Szekeres face însă o remarcă care trădează o ură șovină, o remarcă menită a fi o bătaie de joc la adresa românilor din Covasna. ”Ce i-ar mai trebui? Poate două oi, ca susţinătoare de scut?!” este de părere Szekeres, făcând trimitere la ocupația de secole a românilor din orașul Covasna (și nu numai!), păstoritul oilor. Este evident că pentru graficianul Attila Szekeres, decorat de Președintele Traian Băsescu, păstoritul oilor este o activitate josnică specifică popoarelor de mâna a doua, popoare care nu au ce să caute în simbolistică unor steme de localități.
După ce este primit în elita heraldicii românești (pe criterii politice și nu de merit!), după ce este decorat de Președintele României, Attila Szekeres își varsă ura șovină pe românii care nu au cerut altceva decât să fie și ei reprezentați în stema localității în care trăiesc de secole, alături de maghiari. Românii nu au protestat împotriva simbolisticii maghiare din stema orașului Covasna ci au cerut doar să fie reprezentați și ei în această stemă. Dorința românilor este însă de neacceptat pentru un șovin ca Attila Istvan Szekeres, care își trădează mentalitatea șovină și ne explică cât de poate de clar de ce este atât de sprijinit de UDMR!
Redau mai jos traducerea articolului…
”Problema drapelului
Politicienii români de pe Pământul Secuiesc au probleme cu drapelele, cu stemele, într-un cuvânt, cu simbolurile. Ajuns din nou în funcţie odată cu remanierea guvernamentală, prefectul Munteanu a atacat o hotărâre adoptată de autoguvernarea covăsneană în urmă cu un an şi jumătate, prin care fusese adoptat drapelul oraşului. Si totul ca urmare a plângerilor consilierilor români, care spuneau că simbolul nu conţine elemente româneşti.
Nici cu adoptarea stemei Covasnei nu a fost mai uşor, însă într-un final, guvernul a consfinţit-o printr-o hotărâre. La adoptarea drapelului nu trebuie să se meargă atât de departe, este suficientă hotărârea consiliului local, care a fost acum atacată. Contenciosul administrativ este cel care îi va decide acum soarta. Dacă nu s-a strecurat cumva vreo greşeală formală, organismul nu are cum să îi dea dreptate prefectului. Pentru că drapelul este un dreptunghi alb, în mijloc cu stema oraşului, aprobată de guvernul român. Ce i-ar mai trebui? Poate două oi, ca susţinătoare de scut?!” (Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6616 din 15.06.2012, autor Szekeres Attila, traducere Centrul European de Studii Covasna-Harghita)
Răsfoind blogul lui Attila Szekeres mai putem afla, printre altele…
Cu ocazia manifestărilor dedicate aniversărri a 135 de ani de la formarea comitatului Trei Scaune, unitatea administrativ-teritoroală predecesoare a actualului judeţ Covasna, în sala Teatrului “Tamási Áron” din Sf. Gheorghe, ministrul culturii, Hunor Kelemen a înmânat heraldistului Attila István Szekeres Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler, conferit de preşedintele României.
În data de 06. 03. 2011, la Miercurea Ciuc, în palatul administrativ al judeţului Harghita, a avut loc lansarea volumului de studii: Jelképek a Székelyföldön – Címerek, pecsétek, zászlók (Simboluri în Ţinutul Secuiesc – Steme, sigilii, steaguri). La eveniment au participat autorii studiilor: academicianul Sándor Pál-Antal, heraldistul Attila István Szekeres, istoricii Zoltán Bicsok, János Mihály, Jenő Zepeczaner, preşedinţii Consiliilor Judeţene Harghita şi Covasna, Csaba Borboly şi Sándor Tamás, precum şi primarul oraşului Sovata, Ferenc Péter.
Jelképek a Székelyföldön – Címerek, pecsétek, zászlók
(Simboluri în Ţinutul Secuiesc – Steme, sigilii, steaguri)
În care heraldistul Attila István Szekeres a publicat două studii:
Stema secuiască
Stemele bisericii reformate de la Daia
Ceilalţi coautori sunt: academicianul Sándor Pál-Antal, istoricii Zoltán Bicsok, János Mihály, Jenő Zepeczaner.
Redactorul volumului apărut la Miercurea Ciuc în 2011 este János Mihály.
Cei interesați pot vedea aici cine este și ce fel de cultură promovează graficianul Attila Szekeres.
[…] deşi chiar un heraldist maghiar, decorat de către Traian Băsescu, probabil pentru că este un antiromân virulent, recunoaşte că „steagul secuiesc este un fals, model de broderie de pernă“, deşi e arborat […]
[…] REVOLTĂTOR. Graficianul Attila Szekeres, decorat de Traian Băsescu, autorul unui articol ce promov… […]
o sa il ingroape cu onoruri militare
[…] traducerii de pe blogul jurnalistului Dan Tănasă, în articolul publicat de Attila Szekeres în cotidianul Haromszek, la data de 15 Iunie a.c., se […]
[…] traducerii de pe blogul jurnalistului Dan Tănasă, în articolul publicat de Attila Szekeres în cotidianul Haromszek, la data de 15 Iunie a.c., se […]
[…] traducerii de pe blogul jurnalistului Dan Tănasă, în articolul publicat de Attila Szekeres în cotidianul Haromszek, la data de 15 Iunie a.c., se […]