eroiJulaPrimul Razboi MondialRomaniaUngaria

55 din mormintele gasite la Jula sunt ale eroilor ortodocsi din Primul Razboi Mondial

Cimitirul public vechi, descoperit recent la Jula este, potrivit unei informatii facuta publica zilele trecute, locul de odihna a 110 decedati intre anii 1914-1919, in timpul Primului Razboi Mondial, 53 de raposati avand piatra funerara, iar dintre cei 110 raposati, 55 fiind de religie ortodoxa, dintre care 40 cu siguranta au fost romani transilvaneni in armata austro-ungara, transmite corespondentul Romanian Global News in Ungaria.

In cadrul unei munci de cercetare intense din zilele trecute, arhivista Darócziné Leiszt Emma de la Arhiva Judeteana Bichis a gasit documentele care dovedesc originea cimitirului descoperit intre cartierele Máriafalva si Szentpálfalva din Jula, acesta fiind un cimitir al eroilor inmormantati in absenta rudelor.

Documentele cuprind prescrierile vicecomiteului judetului Bichis pentru organizatiile militare de tineret („levente”) in a se implica in ingrijirea mormintelor eroilor din cimitirul public din Jula. In documentul din 20 martie 1929, vicecomiteul scrie primarului orasului Jula ca in cimitirul public sunt 110 de morminte ale eroilor, ale caror rude nu sunt cunoscute, mormintele sunt imprastiate si ingrijirea lor asuma mari probleme, astfel ar trebui asezate intr-un alt cimitir, de care sa aiba grija apoi organizatiile militare. „Numai problema ingrijirii mormintelor eroilor din cimitirul public ar trebui rezolvata. Eroii inmormantati aici au fost de religie diferita, asadar ingrijirea acestui cimitir nu poate fi realizata de biserica. Din acest motiv ma adresez domnului Primar cu rugamintea ca orasul sa se angajeze la ingrijirea celor 110 de morminte ale eroilor din cimitirul public”. Desi documentele vicecomiteului scriu despre 110 eroi, dupa toate probabilitatile dintre acestia unii nu au fost soldati, ci persoane care au decedat in spitalul public, insa pentru ca nu aveau in apropiere rude care sa-i ingroape, au fost inmormantati in cimitirul public La 23 septembrie 1930, vicecomiteul a cerut o parcela de la oras pentru unirea mormintelor imprastiate, iar la 21 martie 1931, primarul a dat o hotarare finala pentru a deschide mormintele celor 110 de raposati, sa se scoata ramasitele lor si sa fie reinmormantate in noul loc stabilit. Aceasta exhumare explica faptul neinteles pana acum, de ce mormintele nu au fost asezate in ordine cronologica.

Alaturi de aceste acte, specialista Arhivei din Jula i-a predat corespondentului Romanian Global News si copiile listei cu cei 110 eroi exhumati si reinmormantati in cimitirul recent descoperit, dintre care probabil doar 53 de raposati au primit piatra funerara, ceilalti au avut cruci de lemn. Acest lucru se poate explica prin faptul ca pietrele funerare au fost ridicate din donatii, iar dupa ce nu s-au mai adunat fonduri, pentru restul mormintelor au ramas crucile din lemn care cu trecerea timpului au putrezit, iar mormintele au ramas nemarcate. Dar localnicii din vecinatatea cimitirului isi amintesc si de unele cazuri cand au fost furate din aceste pietre funerare si au fost folosite in construirea de drumuri si garduri. Lista reinmormantatilor contine numele eroilor, in unele cazuri varsta, data inmormantarii, meseria sau in care regiment a fost soldat, locul in cimitir si religia raposatului. Conform raportului reprezentantului vicecomiteului din 15 noiembrie 1930, „in afara de aceste date nu s-au gasit altele, pentru ca insemnarile de razboi nu mai exista, si aceste date au putut fi stabilite pe baza insemnarilor paznicului de cimitir. Certificate de nastere nu pot fi obtinute.” Toate cele 37 de nume descifrabile de pe pietrele funerare au fost gasite pe lista vicecomiteului. Si probabil si celelalte s-ar gasi aici, daca ar fi descifrabile. Cei care pe morminte sunt marcati ca „eroi necunoscuti”, pe lista figureaza cu monogramele lor. Dintre aceste 37 de morminte si despre care exista date concrete in protocoalele raposatilor, 20 de eroi au avut religie ortodoxa, dintre care 14 au fost romani, 2 din Jula, si cate unul din Apateu, Batania si Cenadul Unguresc. Cautand in protocoalele raposatilor Bisericii Ortodoxe din Orasul Mare Romanesc din Jula, corespondentul Romanian Global News a aflat ca 19 dintre acesti decedati cu siguranta au fost inmormantati de parintii parohi ortodocsi Alexandru Popovici si dr. Stefan Muntean, cu totii murind in spitalul public din Jula. Dintre cei 57 de raposati, care nu mai au pe morminte cruci, si din acest motiv nu se stie exact pozitia mormintelor lor in cimitir, 35 au avut religie ortodoxa, 26 au fost romani, dintre care cate unul din Apateu, Batania, Micherechi, Tótkomlós si Dombegyháza. In aceste protocoale am mai aflat ca eroii au fost soldati in regimentele de honvezi cu numerele 2, 11, 19, 20, 21, 22, 24, 31, 33, 37, 43, 85, 96, 101. Ioan I. Serban scrie in lucrarea sa cu titlul „Romanii in armata austro-ungara in anii Primului Razboi Mondial” ca din iulie 1914 pana in octombrie 1918 au fost incorporati in armata austro-ungara 650.000 de soldati, subofiteri si ofiteri romani transilvaneni. Militarii romani din Imperiul austro-ungar au fost repartizati in regimente de linie si regimente de honvezi care erau cuprinse in Corpul XII Armata din Sibiu si Corpul XII Armata Timisoara, pe teritoriul carora existau 7, respectiv 5 regimente, printre care au fost gasite si regimentele mai sus amintite: regimentul 2 infanterie Arad, regimentul 21 infanterie honvezi Cluj, regimentul 22 infanterie honvezi Targu Mures, regimentul 24 infanterie honvezi Brasov, regimentul 33 infanterie Arad, regimentul 37 infanterie Oradea, regimentul 43 infanterie Caransebes, regimentul de linie 85 Sighet si regimentul 101 infanterie Bichisciaba. Din lucrarea lui Serban reiese ca in cei patru ani de lupta, din randul romanilor s-au inregistrat 82.588 de morti si disparuti, printre care s-ar putea sa fie si cei care isi dorm somnul de veci la Jula. Cimitirul eroilor a fost ingrijit de organizatiile militare de tineret, insa la arhiva nu s-au mai gasit dovezi ca aceasta sarcina ar fi fost implinita si dupa 1945. Specialistii considera ca motivul pentru care mai tarziu nu s-a mai tinut cont de acest cimitir si a fost uitat, a fost intervenirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, dupa care odata cu desfiintarea organizatiilor militare de tineret nu s-a preluat sarcina ingrijirii acestui cimitir.

Ramane doar datoria de a ne aduce aminte de sacrificiile fratilor nostri care si-au dat viata pentru libertatea urmasilor, pentru libertatea noastra.
Sursa: Romanian Global News

Articole similare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Back to top button