În 26 septembrie 1945 a murit Bartók Béla, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist maghiar

BARTÓK BÉLA A ÎNVĂȚAT ȘI LIMBA ROMÂNĂ

Bartók vorbea şi citea în peste zece limbi străine. În afară de maghiara maternă, româna a fost singura în care el a conceput un text poetic pentru a-l pune pe muzică, este vorba despre libretul “Cantata profana”, compilat pe baza a două texte de colind, versificat ulterior de Bartok în maghiară şi engleză.

Biografii lui Bartók Béla susţin că ar fi luat lecţii de română de la Gheorghe Alexici, profesor universitar la Budapesta, care teoretic ar fi fost cel care l-a învăţat româneşte. În 1909 căuta un profesor de română la Societatea “Petru Maior” de la Budapesta, unde îi este recomandat studentul braşovean Miron Creţu.

Bartók va citi multă literatură română, fiind interesat să stăpînească o limbă prin intermediul căreia să poată comunica cu ţăranii români şi să poată nota singur textele lor, condiţie indispensabilă a activităţii de creator. Bartók o va învăţa româneşte pe prima sa soţie, Marta Bartók, pentru a-l ajuta în toate fazele luptei sale etnomuzicale, inclusiv pe teren. O scrisoare “de lucru” adresată Martei începe în românește: “Iubita soţie mea!”.

Material semnat de dr. Maria BERÉNYI, scriitoare, cercetătoare, istoric, Directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria