Pe 9 mai 1877, România îşi proclama „Independenţa absolută” în plenul Parlamentului, Mihail Kogălniceanu declarând oficial că „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare“. A doua zi, actul a fost semnat de către Regele Carol I, domnitor al Principatelor Române la acel moment.

România intra astfel, la solicitarea Rusiei, aflată în dificultate, în război (1877 – 1878) împotriva Imperiului Otoman. În urma acestuia România avea să-şi câştige independenţa.

Independenţa României a fost recunoscută de Marile Puteri pe 13 iulie 1878, în cadrul Conferinţei de Pace de la Berlin. Tot atunci, în componența României au reintrat Dobrogea, Delta Dunării, portul Constanţa şi Insula Şerpilor, iar Rusia a ocupat sudului Basarabiei (judeţele Cahul, Bolgrad şi Ismail).

Principele Carol I a fost profund nemulțumit de impunerea acestor cedări, care contravenea în mod flagrant cu tratatul ruso-român de pe 4 aprilie 1877. Otto von Bismarck a reușit să-l convingă însă pe principe să accepte acest aranjament, care oferea noi oportunități României din punct de vedere economic datorită accesului la Marea Neagră și controlului asupra traficului pe Dunăre.

Pe 8 octombrie 1878, armata română avea să-și facă intrarea triumfală în București pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.

În discursul său din 9 mai 1877 din faţa Parlamentului, Mihail Kogălniceanu a arătat că Guvernul român consideră că ţara a renunţat la suzeranitatea otomană. În anul care a urmat, Kogălniceanu a depus eforturi pentru a obţine recunoaşterea independenţei de către toate statele europene şi a afirmat că politicile guvernului său se centrează pe „transformarea cât mai rapidă a agenţiilor diplomatice şi consulatelor străine din Bucureşti în legaţii”.

Independenţa României şi unirea Dobrogei cu România, au fost recunoscute prin Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) şi prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

Câștigarea Independenței României nu ar fi fost posibilă fără jertfa miilor de soldați români în bătalii ca cele de la Grivița, Smârdan sau Rahova. Jertfa lor rămâne un exeplu viu de sacrificiu pentru idealurile naționale. La Războiul de Independență al României au participat români din toate provinciile românești, dar și români din Bulgaria și Serbia.

Sursa: RGN PRESS