„A fost o vreme când la Buda se tipărea mai multă carte românească decât la Iaşi sau Bucureşti”

October 17, 2016 •istorie •Views: 3665

Interviu cu directorul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, Maria Berényi, realizat de Revista Sinteza.

Directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, Maria Berényi, vorbeşte într-un grai românesc rotund, cam ca pe la Oradea. Câteodată, când nu se găseşte în cadre oficiale, strecoară, parcă înadins, accente şi forme regionale („Dumnezo s-o născut la Micherechi”), pe care le continuă cu un zâmbet bonom. Este autoarea mai multor volume dedicate comunităţii româneşti din Ungaria, iar unul dintre acestea, „Poveştile caselor. Români în Buda şi Pesta”, a fost lansat în 2011 şi la Academia Română. Maria Berényi a fost astfel primul român din Ungaria care şi-a prezentat o carte la Academie, după mai bine de 100 de ani. Am stat cu ea de vorbă despre istoria mai puţin cunoscută a românilor din ţara vecină, cu ocazia Congresului Naţional al Istoricilor Români, care a avut loc la Cluj, la sfârşitul lui august.

Vezi și Maria BERÉNYI: „Românii au jucat un rol important în modernizarea Ungariei”

A fost o perioadă când foarte mulţi români şi aromâni au influenţat semnificativ viaţa socială, economică, culturală a Ungariei. Cât sunt ei de cunoscuţi acum, la nivelul societăţii maghiare?

Eu cred că se ştie despre ei, problema este cum se conştientizează. Dacă ştim ceva, acel lucru trebuie şi conştientizat, iar acest lucru nu se întâmplă. Foarte mulţi turişti români trec prin centrul Budapestei, pe lângă urme româneşti, şi habar nu au. Asta nici nu ar fi o problemă, la nivelul omului de rând, dar observ că nici intelectualii din România nu cunosc aceste epoci înfloritoare pentru cultura românească. Spun înfloritoare, fiindcă Buda şi Pesta, apoi Budapesta (cele două oraşe s-au unit oficial doar în 1873 – n.r.) au fost centre culturale foarte viguroase pentru cultura românească, începând de la secolul al XVIII-lea, cu tipografia din Buda, unde corifeii Şcolii Ardelene au fost cenzori. Petru Maior şi Gheorghe Şincai şi-au editat acolo cele mai multe publicaţii. A fost o perioadă, între 1813 şi 1825, când la Buda s-a publicat mai multă carte românească decât la Iaşi sau la Bucureşti. Deci putem vorbi de o cultură înfloritoare.

Integral în Revista Sinteza

Vezi și ISTORIE. Construirea Curților Gojdu din Budapesta (1901-1905)

FOTO: Maria BERÉNYI

Voi ce părere aveți? Vă aștept comentariile.

Tags: , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "„A fost o vreme când la Buda se tipărea mai multă carte românească decât la Iaşi sau Bucureşti”"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/a-fost-o-vreme-cand-la-buda-se-tiparea-mai-multa-carte-romaneasca-decat-la-iasi-sau-bucuresti/