ADEC solicită conducerii Tribunalului Covasna să nu dea curs solicitării aberante a UDMR Covasna în privința bilingvismului

June 8, 2016 • justitie • Views: 2617

Asociația Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC) a luat act cu privire la solicitarea Serviciului de Asistenţă Juridică „Miko Imre” din cadrul organizaţiei teritoriale UDMR Covasna care a adresat o plângere Tribunalului Sfântu Gheorghe (SIC!)[1], prin care solicită respectarea prevederilor legale privind bilingvismul.

Vezi și ADEC a sesizat Parchetul în cazul cultului criminalului de război Wass Albert la Târgu Secuiesc

Concret, se cere aplicarea imediată a inscripţiilor bilingve, în română şi maghiară, în interiorul instituţiei, pe culoare, uşile birourilor, sălilor de judecată, etc, şi asigurarea condiţiilor pentru ca cetăţenii de etnie maghiară să-şi poată folosi limba maternă în relaţia cu angajaţii.

ADEC solicită conducerii Tribunalului Covasna să nu dea curs acestei solicitări a separatiștilor din cadrul filialei Covasna a Uniunii Democrate Maghiare din România de vreme ce aceasta este complet aberantă și perfect ilegală.

Cu privire la inscripționarea în limba minorității a denumirii și a altor informații de interes public din carul instituțiilor publice care aparțin sistemului judecătoresc din România s-a pronunțat deja Curtea de Apel Brașov (dosar nr. 645/64/2012) care a anulat o hotărâre a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (Hotărârea nr. 244/01.08.2012). Prin această hotărâre CNCD a dat curs sesizării unui cetățean care, la fel ca și UDMR Covasna, reclama lipsa traducerii informațiilor de interes public în limba minorității din mai multe instituții publice aparținând sistemului judecătoresc din România.

Sentința Curții de Apel Brașov a fost menținută de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 200 din 23 ianuarie 2015) care a stabilit foarte clar faptul că instanțele de judecată și parchetele de pe lângă instanțele de judecată nu sunt instituții ale administrației publice locale și care atare nu se supun prevederilor Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale „Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii”.

Potrivit art. 3 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale „Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat”.

Potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale „Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz”.

Potrivit art. 76 alin. 4 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale „Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2)”.

Potrivit art. 1 alin. 4 din Hotărârea nr. 652 din 27 mai 2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei[2]Ministerul Justiţiei, denumit în continuare Ministerul, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului”.

Potrivit art. 12 alin. 1 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală „Limba oficială în procesul penal este limba română”.

Potrivit art. 12 alin. 2 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală „Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, actele procedurale întocmindu-se în limba română”.

Potrivit art. 18 alin. 1 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală „Procesul civil se desfăşoară în limba română”.

Potrivit art. 18 alin. 2 din Codul de procedură civilă[3] din 1 iulie 2010 „Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii”.

Potrivit art. 18 alin. 4 din Codul de procedură civilă din 1 iulie 2010 „Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română”.

Instanțele de judecată, și deci și Tribunalul Covasna, sunt instituții publice ale administrației publice centrale, aflate sub autoritatea, controlul și îndrumarea Ministerului Justiției.

Este de domeniul evidenței faptul că Tribunalul Covasna nu este o instituție aflată în subordinea Primăriei Sfântu Gheorghe sau a Consiliului Județean Covasna, instituții ale administrației publice locale conduse de doi lideri ai UDMR cărora le lipsesc atât elemente de logică elementară cât și cunoștințe elementare de drept administrativ.

Cetățenii români aparținând minorităților naționale au datoria să cunoască limba oficială de stat. Cadrul legal din România, extrem de permisiv și tolerant cu cetățenii români aparținând minorităților naționale, le permite cetățenilor români aparținând minorităților naționale care nu vor sau nu pot să-și însușească limba oficială de stat în România, limba română, să se adreseze în limba maternă în fața instanțelor de judecată. Raporturile instituționale ale cetățenilor aparținând minorităților naționale cu angajații instituțiile administrației publice centrale se desfășoară în limba oficială de stat, limba română, potrivit Constituției României.

În concluzie, ADEC solicită conducerii Tribunalului Covasna să nu dea curs solicitării aberante și vădit lipsită de temei legal a separatiștilor din cadrul UDMR Covasna. Nu există nicio prevedere legală care să oblige instanțele de judecată să inscripționeze denumirea acestor instituții sau a altor informații de interes public în limba minorității naționale, după cum de altfel au stablit deja instanțele de judecată.     

Asociația Civică pentru Demnitate în Europa

[1] Nu există instituția „Tribunalul Sfântu Gheorghe”, denumirea corectă a instituției este „Tribunalul Covasna”

[2] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/108211

[3] http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/140271

Tags: , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend