Autorităţile locale din Covasna şi Harghita se plâng în permanenţă de lipsa fondurilor de la bugetul central pentru proiecte de infrastructură. Zilele trecute, primarul Antal Arpad şi preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, acuzau Guvernul că „fură” din banii judeţului, după ce au fost nevoiţi să returneze la bugetul central o sumă de bani rămasă necheltuită din bugetul pe 2008. Din afirmaţiile celor care conduc administraţia publică locală din zonă, primari şi preşedinţi de consilii judeţene, deducem că proiecte de modernizare ar fi, însă ele nu sunt finanţate. Motivele invocate de aceştiaîn acuzaţiile aduse diriguitorilor de la Bucureşti de subfinanţare a zonei ar fi cele etnice, zona fiind locuită preponderent de etnici maghiari. Aşa să fie oare?
Podul de pe râul Olt din municipiul Sfântu‑Gheorghe are crăpături de o palmă în asfalt
Avem o problemă. Ce facem?
În municipiul Sfântu- Gheorghe, pe DN 12, se află un pod peste râul Olt care face legătura pentru transportul rutier între judeţele Braşov şi Harghita. În interiorul oraşului, podul face legătura între cartierul Gării şi centrul urbei, având astfel o importanţă strategică pentru locuitorii municipiului, dar şi pentru cei care tranzitează zona pe relaţia Braşov – Miercurea-Ciuc.
Acest pod a beneficiat, în anii din urmă, de asfaltări atât a părţii carosabile, cât şi a părţii pietonale. Însă, din păcate, datorită vechimii sale şi a traficului greu din zona aceasta se află, de la o vreme încoace, într-o stare avansată de degradare, care pune în pericol atât siguranţa traficului, cât şi a cetăţenilor, structura de rezistenţă a podului fiind afectată în mod vizibil. Nu trebuie să fii specialist pentru a observa acestea. Este suficient să observi cum prin asfaltul podului se vede râul Olt şi îţi ridici câteva semne de întrebare. Mai mult, parapetul metalic al podului are şi el o vechime de peste 20 de ani, timp în care nu a beneficiat nici măcar de un banal strat de vopsea. Asta într-o zonă în care iarna temperaturile coboară frecvent la -20 de grade Celsius. Autorităţile publice locale, dar şi cele centrale, par să fie oarbe în faţa pericolului pe care îl reprezintă pentru cetăţenii urbei, şi nu numai, starea acestui pod şi uită faptul că se află în slujba cetăţenilor şi nu a intereselor personale.
De la Ana la Caiafa
În data de 13 octombrie 2008, am adresat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor o sesizare în baza Legii nr. 233/2002 prin care atrăgeam atenţia asupra stării deplorabile în care se află podul de pe râul Olt din municipiul Sfântu-Gheorghe. Conform pozelor expediate pe adresa ministerului, se vede limpede că atât balustrada acestui pod, cât şi terasamentul s-au deteriorat continuu în ultimii ani, fără a beneficia de lucrări de reparaţii din partea vreunei autorităţi centrale sau locale. La acest moment, balustrada constituie un adevărat pericol pentru siguranţa miilor de cetăţeni care îl tranzitează în fiecare zi, pe jos sau în autovehicule. Podul a ajuns în această stare datorită indolenţei şi lipsei unei preocupări reale a autorităţilor publice locale şi judeţene pentru siguranţa cetăţenilor. Acestea nu au întreprins nicio acţiune de întreţinere a parapetului acestui pod, care are o importanţă strategică pentru zonă, deoarece face legătura între municipiile Miercurea- Ciuc şi Braşov, aşa după cum arătam în sesizarea mea. Prin adresa nr. 1248 din data de 30 octombrie 2008, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor mă înştiinţa asupra faptului că urmare Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordonanţei Guvernului nr. 38/2009 pentru problema sesizată trebuie să mă adresez autorităţilor locale, în speţă Consiliul Local Sfântu- Gheorghe sau Consiliul Judeţean Covasna. Urmând indicaţiile Ministerului Lucrărilor Publice, în data de 18 noiembrie 2008, am adresat Primăriei municipiului şi Consiliului Local Sfântu-Gheorghe o petiţie în care sesizam aceleaşi aspecte legate de starea avansată de degradare a podului. În data de 5 decembrie 2008, Primăria Sfântu-Gheorghe m-a înştiinţat sec, prin adresa nr. 43984/2008 (vezi facsimil), sub semnătura domnului primar Antal Arpad, asupra faptului că „podul împreună cu DN 12, porţiunea ce traversează municipiul Sfântu-Gheorghe, este predat în administrarea Ministerului Transporturilor în vederea realizării de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale SA a reabilitării tronsonului de drum şi a podului”. Cu alte cuvinte, problema nu e a Primăriei şi a Consiliului Local şi, deci, aceste instituţii nu sunt interesate de problemă. Ulterior răspunsului Primăriei, am adresat, la data de 8 decembrie 2008, o sesizare Ministerului Transporturilor, care, la rândul său, a direcţionat sesizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR), care îmi şi răspunde prin adresa nr. 15/DCRI/SRPIT/07.01.2009. În răspunsul său, Compania Naţională de Autostrăzi îmi comunică faptul că podul, împreună cu porţiunea de drum care traversează municipiul Sfântu-Gheorghe din DN 12, se află în proprietatea CNADNR urmare a Hotărârii Guvernului nr. 733/14.05.2004. În aceeaşi adresă, CNADNR îmi mai comunică şi faptul că „în această perioadă s-au efectuat doar lucrări de întreţinere curentă, deoarece DN 12 era cuprins în Programul de reabilitări drumuri naţionale – BEI – etapa a VI-a. Studiul de fezabilitate al lucrării „Reabilitare drumuri naţionale etapa a VI-a” din contractul 6R4 este finalizat, iar contractul de proiectare şi execuţie este încheiat, urmând ca în perioada 2009-2010 să înceapă lucrările. În cadrul studiului de fezabilitate sunt prevăzute lucrări de consolidare la acest pod, atât la infrastructură, cât şi la suprastructură. În prezent, nu este periclitată siguranţa pietonilor, pe pod parapetul metalic este complet şi urmează să fie consolidat prin grija Secţia Drumuri Naţionale Sfântu-Gheorghe”.
Compania mă asigură, aşadar, asupra faptului că, în ciuda evidenţei, podul nu reprezintă un pericol pentru cetăţenii care îl traversează zilnic. La auzul acestor veşti, nu pot decât să bănuiesc că, în cazul vreunui eveniment nefericit, Ministerul Transporturilor şi CNADNR îşi vor asuma responsabilitatea pentru eventualele victime.
Ce fac autorităţile locale?
Dorind să văd care este nivelul de implicare al autorităţilor publice locale în rezolvarea problemei, care nu este a lor din punct de vedere juridic, dar care afectează sute de cetăţeni ai urbei, am solicitat Primăriei Municipiului Sfântu- Gheorghe, în data de 8 decembrie 2008, să îmi comunice „copii ale documentelor din care să reiasă demersurile autorităţilor publice locale în perioada 1990-2008 (Primăria municipiului Sfântu- Gheorghe, Consiliul Local al municipiului Sfântu-Gheorghe) către autorităţile centrale ale Guvernului României în vederea îmbunătăţirii stării în care se află podul de pe râul Olt, pe DN 12, din dreptul localităţii Sfântu-Gheorghe”. Răspunsul Primăriei Sfântu-Gheorghe a venit cât se poate de prompt, în data de 18 decembrie 2008, sub forma adresei nr. 46806/18.12.2008, în care mi-au fost transmise copii a opt documente oficiale având antetul Primăriei Municipiului Sfântu-Gheorghe şi semnătura fostului primar Albert Almos, actual senator în Parlamentul României, şi a fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, Demeter Janos, actual vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii, acte pe care apar anii 2002, 2003, 2004 şi 2007. În toate aceste documente, într-un singur loc se fac referiri la starea avansată de degradare a balustradei podului, în adresa nr. 6078 din septembrie 2007 către Societatea de Drumuri Naţionale Sfântu-Gheorghe, în care primarul Albert Almos face referire la faptul că balustrada podului „prezintă pericol de prăbuşire”. De la data acelei adrese şi până la cea a redactării acestui material, parapetul de metal al podului a beneficiat de mici cârpiri prin sudură şi nimic mai mult.
Cine sunt cei care ar trebui să se agite mai mult pentru binele cetăţeanului?
În tot acest timp, fostul primar al municipiului Sfântu-Gheorghe, Albert Almos (foto), a declarat că a închis porţile oraşului investitorilor străini pentru a nu risca o dezvoltare necontrolată a zonei care ar afecta componenţa etnică, actualul primar al oraşului, Antal Arpad (foto medalion stânga), a arborat, în mod abuziv, drapelul secuiesc pe clădirea Primăriei, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, Demeter Janos (foto medalion dreapta sus), a declarat Ziua Naţională a României zi comemorativă, nu de sărbătoare, iar actualul preşedinte al CJ Covasna, Tamas Sandor (foto medalion dreapta jos), a declarat, la puţin timp după ce a fost ales în funcţie, că va organiza un concurs de mustăţi, fiind foarte mândru de mustaţa sa secuiască. Asta în condiţiile în care, în toţi aceşti ani, formaţiunea politică din care fac parte domnii menţionaţi anterior a fost la guvernare ca parte în Guvernul României, ocupând zeci de posturi de vice prim-ministru, miniştri, secretari de stat şi directori de agenţii. Sursa: Condeiul ardelean
omu cu sobolani says: