APOLOGIA așa-zisului ținut secuiesc pe pagina unei instituții publice din Covasna. Autoarea propagandei: ”românca” Nina Țânțar. Care a fost reacția UDMR-istului Korodi Attila?

September 12, 2013 •așa-zisul ținut secuiesc •Views: 1466

Pagina oficială de internet a instituției publice Centrul de Cultură al Județului Covasna

Pagina oficială de internet a instituției publice Centrul de Cultură al Județului Covasna

Pagina de internet a instituției publice Centrul de Cultură al Județului Covasna, instituție publică aflată în subordinea Consiliului Județean Covasna, găzduiește un articol, publicat în data de 5 septembrie a.c., care reprezintă o adevărată apologie a așa-zisului ținut secuiesc. Propaganda în favoarea așa-zisului ținut secuiesc pare scrisă de biroul de presă al europarlamentarului Laszlo Tokes sau de însuși Csibi Barna. La un moment dat am avut impresia că la redactarea materialului a participat chiar și Kelemen Hunor sau Marko Bela.

Ei bine nu! Materialul publicat pe pagina de internet a unei instituții publice din România în care se face apologia autonomiei teritoriale pe criterii etnice a maghiarilor din județele Covasna și Harghita și în care se vorbește de cele două județe ca fiind o zonă monoetnică maghiară este semnat de românca Nina Țânțar.

Redau un scurt pasaj din articol:

”Despre ce este PulzArt nu pot scrie fără să fac referire la o sintagmă care provoacă alergie multor români. Este vorba de Ţinutul Secuiesc, expresie imposibil de ocolit dacă vorbeşti cu onestitate despre  specificul etnografic al regiunii din centrul României. Celor ce se inflamează cînd aud de Ţinutul Secuiesc, negîndu-i existenţa, le propun un simplu exerciţiu de imaginaţie : okey, să zicem că interzicem expresia cu pricina, pe cei ce se încăpăţînează s-o folosească îi pedepsim drastic şi pînă la urmă Ţinutul Secuiesc dispare din vocabularul public, dar ce facem cu REALITATEA regiunii din centrul ţării noastre?

Comunităţile secuieşti nu vor dispărea  prin simpla izgonire a denumirii lor regionale, nu vor dispărea nici numeroasele semne identitare ale secuilor, de pildă  spectaculosul şi preţiosul patrimoniu construit al Secuimii. De-a lungul anilor, amicii de prin Bucureşti sau din Dobrogea mea, care m-au vizitat, mă contactau  zicîndu-mi : auzi, vezi că venim la tine în Secuime, eşti pe-acasă? Niciodată musafirii mei  nu-mi spun că vor să vină în românimea din Covasna sau în covăsnime, iar în toate poveştile despre călătoria lor în zonă folosesc termenul de secuime şi vor să  se-ntoarcă acasă cu diverse amintiri secuieşti, de la palinka sau kürtőskalács/cozonacul secuiesc pînă la fotografii cu castele, conace, cetăţi, monumente istorice şi de arhitectură tradiţională secuiască, etc. Carevasăzică, secuiesc-secuime-ţinutul secuiesc sunt denumiri istorice cu o excepţională valoare de brand, denumiri care fac trimitere la valori unice  ce merită protejate şi promovate în ţara noastră şi peste tot în lume. În loc să arătăm întregii lumi toate aceste valori   care sunt de găsit numai în inima României, folosindu-ne de marca identitară “Ţinutul Secuiesc”  pentru a le asigură maximă vizibilitate,  noi, românii, ne consumăm energia într-o stupidă şi jalnică bătălie cu o formulă lingvistică.

Aşadar, autorităţile de la Bucureşti se tot fac că nu văd nici o regiune din România care  s-ar putea numi Ţinutul Secuiesc. În replică, secuii devin tot mai solidari, îşi cultivă istoria şi simbolurile, se asociază în diverse proiecte economice, sociale şi culturale, dovedind, cu calm şi încredere în propriile valori,  că  NU vor să ridice graniţe între ei şi români, ci dimpotrivă, au ambiţia să  promoveze Ţinutul Secuiesc drept un spaţiu cultural deschis. Merită reţinută această precizare, căci, la urma urmelor, toate atacurile împotriva Ţinutului Secuiesc se întîlnesc în efortul de a întreţine spaima românilor că scopul secuilor este acela de a ridica graniţe în mijlocul României. Iar eu acuma am bucuria de a schiţa portretul unui proiect cultural de esenţă secuiască şi de a vă întreba dacă ridică el vreo graniţă sau, dimpotrivă, fisurează vechi şi nocive ziduri/prejudecăţi.” (Pentru cei care au stomacul tare materialul integral se găsește aici)

Cum era de așteptat, materialul semnat de Nina Țânțar a provocat vise umede extremiștilor maghiari, fie ei moderați sau radicali. Unul dintre ei este chiar fostul ministru al Mediului, UDMR-istul Korodi Attila. Korodi a promovat articolul pe Twitter adăugând și comentariul său: ”O reflexie interesanta…placuta ochiului.”

Korodi Attila Nina Tantar tinutul secuiesc



Tags: , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

3 Responses to APOLOGIA așa-zisului ținut secuiesc pe pagina unei instituții publice din Covasna. Autoarea propagandei: ”românca” Nina Țânțar. Care a fost reacția UDMR-istului Korodi Attila?

  1. dan andrei says:

    Aceasta Niculina Tantar este o veche prietena a UDMR-istilor si a celor ce activeza din 1990 pentru sfartecarea Romaniei. Ca si Smaranda Enache de la Tg. Mures si alte cozi de topor, isi continua activitatea alaturi de prietenii lor Toges, marko, Korodi si comp.

  2. Ionel says:

    Cozi de topor au fost si vor mai fi.Astfel de specimene care dau lectii de democratie,toleranta,s-a vazut si vom mai vedea pe plaiul mioritic.Sper ca istoria sa consemneze pentru viitor astfel de “ce cazaturi,ce lepre ,ce jigodii”l-am citat pe Paunescu,ca sa stie si urmasii cine au fost vandutii,fi-le-ar numele de ocara.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "APOLOGIA așa-zisului ținut secuiesc pe pagina unei instituții publice din Covasna. Autoarea propagandei: ”românca” Nina Țânțar. Care a fost reacția UDMR-istului Korodi Attila?"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/apologia-asa-zisului-tinut-secuiesc-pe-pagina-unei-institutii-publice-din-covasna-autoarea-propagandei-romanca-nina-tantar-care-a-fost-reactia-udmr-istului-korodi-attila/