Care simbolistică, conform înţelepciunii lui Borboly Csaba, „reprezintă toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita”, transmite Informația Harghitei.

de Mihai Groza

Imagistica de pe steagul adoptat vineri de consilierii judeţeni n-are nici o legătură cu simbolurile europene. Luată atât separat, cât (mai ales) în combinaţie, ea este de natură şi origine islamică, reprezentând, în cele mai adânci sensuri, simboluri ale seminţiilor non-europene.

Vezi și HARGHITA. FCRCHM după adoptarea steagului secuiesc ca steag al județului: UDMR are un comportament medieval

Să le luăm pe rând: steaua în 8 colţuri semnifică: Sigiliul Profeţilor (Khatim Sulayam) în islam şi este regăsită sub diferite forme grafice în toate ornamentele islamice, numită în acest caz (ca model estetic) khatam; îi semnifică pe cei 8 nemuritori în tradiţia chineză; steaua din Bethleem (precizăm că acest simbol este considerat de majoritatea istoricilor ca fiind o concesie făcută de biserica primară gândirii astrologice, predominantă în acele timpuri). După J. Chevalier şi A. Gheerbrand, nu e un simbol cu predominanţă creştină, din moment ce a precedat, ca fenomen cosmic, naşterea multor divinităţi anterioare (începând cu Agni, care a fost depus de maica sa fecioară, Maya, întocmai ca Iisus, între vaca mistică şi măgarul purtător de Soma – mierea nemuririi, simbolul beţiei sacre; inclusiv naşterea lui Buddha a fost precedată de un fenomen similar); romii harghiteni au oarecari motive să se bucure, deoarece steaua în opt colţuri are echivalenţă în roata cu 8 spiţe la buddhiştii din India (iar la indienii nord-americani e numită Roata Leacului). Singura semnificaţie europeană ar putea fi cele opt puncte ale Rozei Vânturilor, semn dezavantajos însă, pentru că asociat unei comunităţi ar însemna poporul de nicăieri. Combinaţia semilună-stea în opt colţuri apare, exact în grafia de pe steagul secuiesc, în drapelul Azerbaidjanului.

Semiluna e un semn constant al mitologiilor tuturor timpurilor, cu semnificaţii ce nu pot avea nici o legătură cu steagul secuiesc: simbol feminin, castitate ori naştere, misterul sau inconştientul.

Pentru islam însă – şi aici revenim la simbolurile adoptate de secui – semiluna simbolizează o figură neîmplinită, dar aproape de împlinire. Teologii musulmani spun despre cornul de lună că este în acelaşi timp deschis şi închis, expansiune şi concentrare; linia, chiar în clipa în care s-ar putea închide, se opreşte şi lasă să se vadă o deschidere, pricină din care semiluna este considerată şi un simbol al reînvierii (asta pare a face parte din mistica secretă a steagului secuiesc: lasă deschisă speranţa spre împlinirea revendicărilor de azi, inclusiv cele privind autonomia). Semiluna a devenit simbolul majorităţii popoarelor musulmane, multe avându-l pe drapelele naţionale. Totodată, simbolul a fost folosit, după cruciade, ca semn advers crucii creştine.

Semiluna asociată cu o stea (în 8 sau 5 colţuri) reprezintă în diferite ţări musulmane imaginea Paradisului (apud Clare Gibson), adică a aspiraţiei umane supreme. Ca simbol primar islamist, grupajul semilună-stea înseamnă concentrare, deschidere şi victorie, suveranitate şi divinitate. A devenit cu timpul simbol islamic universal, fiind prezent pe drapelele multor state, inclusiv pe cel al Ligii Statelor Arabe.

Integral pe informatiahr.ro

Voi ce părere aveți? Vă aștept comentariile.