Steagul secuiesc arborat la intrarea în sediul Consiliului Județean Harghita

Primul-ministru al României, Victor Ponta, a transmis un mesaj (aproape) clar în cadrul discursului său susţinut la Congresul UDMR, ce a avut loc la Miercurea-Ciuc. Arborarea steagului secuiesc pe clădirile publice nu reprezintă nici o problemă pentru autorităţile statului român. ,,Am un foarte mare respect faţă de acest steag, deoarece membri ai comunităţii dvs. mi-au povestit istoria acestui steag – în urmă cu peste 400 de ani secuii aliaţi cu Mihai Viteazul pentru libertate au purtat acest steag şi cred că trebuie respectat”, a spus premierul cu ocazia amintită, continuându-şi speach-ul cu o glumiţă la adresa PNL. Şi asta după ce primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Raduly Robert, ostentativ, a acoperit tribuna cu un steag secuiesc şi a subliniat că a venit momentul ca România să soluţioneze situaţia Secuimii şi să acorde autonomie maghiarilor. Fără a comenta prea mult, se pune întrebarea: ce vor face în continuare autorităţile statului (şi ne referim în special la prefecţi), după ce şeful cel mare de la Bucureşti aproape că a dat undă verde arborării acestui drapel? Vor mai avea curajul să impună legea în judeţele care se confruntă cu asemenea situaţii şi unde presiunea UDMR este imensă? Probabil că vom vedea în viitorul apropiat.

Şefii de instituţii publice pot fi cel mult amendaţi ,,de prefect ori de împuterniciţii acestuia”

În cele ce urmează vom prezenta motivările poliţiştilor şi procurorului din Miercurea-Ciuc prin care au decis neînceperea urmării penale faţă de primarii şi şefii de instituţii care au arborat pe clădiri publice steagul secuiesc. Aceştia au fost reclamaţi de prof. Ilie Şandru din Topliţa pentru ,,nerespectarea hotărârilor judecătoreşti”. Este vorba de decizia definitivă şi irevocabilă prin care Curtea de Apel Târgu-Mureş a anulat hotărârea Consiliului Judeţean Harghita prin care a fost aprobat drapelul secuiesc ca steag al judeţului, fiind considerată ilegală şi discriminatorie (despre care s-a scris pe larg în paginile ziarului nostru).
În total, au fost reclamaţi 22 de şefi de instituţii şi primari. Din aceştia, poliţiştii au audiat patru – trei primari şi directorul unei şcoli – potrivit referatului cu propunere de a nu se începe urmărirea penalăîntocmit de poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale din cadrul Poliţiei municipiului Miercurea-Ciuc. ,,Din declaraţiile celor patru reclamaţi audiaţi rezultă faptul că arborarea steagului secuiesc pe clădirile instituţiilor pe care le conduc este un semn de respect faţă de populaţia majoritară care locuieşte în zonă, în privinţa arborării steagului în cauză nefiind prevederi legale de interzicere sau restricţie”, se arată în referat. Referat din care rezultă că toţi cei audiaţi cunosc steagul drept drapelul secuiesc. De altfel după cum se poate observa, sintagma de steag secuiesc este folosită inclusiv în referatul poliţiştilor, din a cărui denumire rezultă clar că celelalte etnii din judeţ nu sunt reprezentate.
,,În ceea ce priveşte simbolurile precum steagul şi gonfalonul, în speţă steagul secuiesc, reţinem că nu există prevederi legale exprese care să reglementeze procedura adoptării acestora, neexistând nici dispoziţii care să interzică posibilitatea adoptării de către o unitate administrativ-teritorială şi a altor simboluri decât stema, considerăm că, în cazul de faţă, fapta reclamată de numitul Şandru Ilie nu este prevăzută de legea penală“.
În Rezoluţia de la sfârşitul lunii aprilie, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea-Ciuc a admis soluţia propusă de poliţişti, întrucât ,,în cauză lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, respectiv latura obiectivă”.
,,Conform art. 271, alin. 1 din Codul penal, infracţiunea de ‘nerespectare a hotărârilor judecătoreşti’ presupune împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti, prin ameninţare sau acte de violenţă faţă de organul de executare. În cazul analizat nu există nici un indiciu cu privire la executarea unei hotărâri sau la faptul că persoanele cercetate s-ar fi împotrivit prin ameninţări sau violenţe unor eventuale încercări ale vreunui executor judecătoresc de a pune în executare dispoziţiile Deciziei nr. 2690/R din 29.09.2012 a Curţii de Apel Târgu-Mureş. De altfel, constatăm că latura obiectivă a infracţiunii analizate presupune ca dispoziţiile din hotărârea instanţei să fie susceptibile de a fi aduse la îndeplinire pe calea executării silite. Se observă că aceste dispoziţii nu sunt opozabile persoanelor cercetate care au arborat pe sediile unor instituţii drapelul adoptat prin hotărârea CJ Harghita cu nr. 269/2009, act administrativ anulat în mod irevocabil de către instanţă”, se arată în Rezoluţie.
În document se mai arată că prefectul judeţului Harghita a notificat toate primăriile cu privire la obligaţia respectării Legii privind arborarea drapelului României. ,,Astfel, nu excludem existenţa în cauză a unei răspunderi contravenţionale a persoanelor responsabile care au arborat pe instituţii steagul respectiv”. Potrivit legii, ,,constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac de către persoane împuternicite de ministrul Administraţiei Publice, de către prefect sau de împuterniciţii acestuia şi se aplică conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, primarului, preşedintelui Consiliului Judeţean, precum şi persoanei fizice sau juridice vinovate de săvârşirea contravenţiei”.
Şi ca o concluzie: dacă acţiunile ar fi continuat pe calea executării silite a dispoziţiilor decizii Curţii de Apel, poate că altfel ar fi fost soluţionată reclamaţia. Iar o altă concluzie ar fi că decizia irevocabilă a unei instanţe de judecată rămâne doar un document care, pare-se, nu nelinişteşte pe nimeni din cei vizaţi, după cum s-a văzut mai sus.

Autor: Şt. PĂTRÎNTAŞ

Sursa: Informația Harghitei

Tweet