DEZASTRU PE PÂRÂUL VÂRGHIȘ. Independenţa energetică a aşa-zisului ţinut secuiesc, un deziderat mai important decât natura

April 16, 2013 •Harghita •Views: 1651

Informatia Harghitei E de acceptat distrugerea naturii în speranţa unor incerte rezultate viitoare Incidentul VârghişDespre construcţia microhidrocentralelor pe pâraiele şi râurile montane:

E de acceptat distrugerea naturii în speranţa unor incerte rezultate viitoare? Incidentul Vârghiş

Cazul lucrărilor de la microhidrocentrala de pe pârâul Vârghiş, oraşul Vlăhiţa, care au lăsat în urmă un peisaj dezolant, deşi se află şi într-un sit Natura 2000
Independenţa energetică a aşa-zisului ţinut secuiesc, un deziderat mai important decât natura
Distrugerea naturii susţinută din banii consumatorilor

În ultimul an, distrugerile provocate naturii de investitorii privaţi în energie electrică din surse regenerabile au atras în mod deosebit atenţia organizaţiilor de mediu din ţară. Asemenea cazuri s-au înmulţit considerabil, iar în viitorul apropiat se preconizează o şi mai mare sporire a iminenţei acestor situaţii. Şi ne referim, în special, la construcţia de microhidrocentrale (hidroenergie mică) pe râurile şi pâraiele montane. De multe ori aflate în arii protejate. Iar statul român încurajează aceste investiţii, conform legislaţiei naţionale care s-a armonizat cu cea europeană în privinţa susţinerii investiţiilor în energia regenerabilă. Şi ca o consecinţă, se pare că autorităţile închid ochii, până când nu sunt sesizate de societatea civilă, cu privire la ce lasă în urmă construcţia acestor microhidrocentrale, cum s-a întâmplat şi în Harghita.
Anul acesta, pe lângă majorarea de 6% la preţul energiei electrice, se mai adaugă şi certificatele verzi acordate acestor mici investitori. Deci plătite, separat (dar în cadrul facturii), tot de consumatori.
Un astfel de caz avem în judeţ pe pârâul Vârghiş, din apropierea oraşului Vlăhiţa. Unde lucrările la o asemenea microhidrocentrală au lăsat în urmă un peisaj dezolant, după cum spunea fostul şef Gărzii de Mediu. Dar să începem cu acest ultim punct.

Distrugerile de pe pârâul Vârghiş, anunţate autorităţilor de către jurnalişti

În luna mai a anului trecut a fost adus la cunoştinţa autorităţilor, de către jurnalişti, faptul că lucrările de realizare a unei microhidrocentrale pe pârâul Vârghiş, din apropierea oraşului Vlăhiţa, au avariat o parte a unui drum forestier, realizat din fonduri europene şi au afectat peisagistic zona cursului de apă. De fapt, era vorba despre introducerea, în 2011, a unei conducte, pe aproximativ 6 kilometri, în cadrul lucrărilor de realizare a microhidrocentralei (MCH), care primise aviz de mediu şi funcţionare în luna noiembrie a aceluiaşi an. Lucrările au afectat însă drumul, păşunile, dar şi marginea (malul) cursului de apă, unde au fost amplasaţi, în urma excavării, bolovani de mari dimensiuni.
Localnicii spuneau la acea vreme că ei nu au fost înştiinţaţi de autorităţi despre construcţia respectivei microhidrocentralei.
După ce a fost la faţa locului, fostul şef al Gărzii de Mediu a recunoscut că peisajul este dezolant. Cu atât mai mult cu cât captarea şi o parte a aducţiunii pe o lungime de aproape 3 km se află în aria de conservare specială ,,Hargita Mădăraş” (sit Natura 2000). Au fost date asigurări că vor fi luate măsuri de către constructor şi Primărie pentru refacerea zonei adiacente a drumului şi, totodată, de refacere a sitului.
Şi şeful SGA Harghita a recunoscut, atunci, că pe traseul conductei şi ce se vedea pe lângă drum, peisagistic şi morfologic, lăsa de dorit.
Viceprimarul oraşului spunea că nu s-a făcut nimic până atunci (mai 2012) pentru refacerea peisagistică deoarece a fost iarnă.

6 luni mai târziu, nimic

În luna octombrie a anului, la 6 luni de la semnalarea cazului, pe pârâul Vârghiş lucrările la microhidrocentrală lăsau în continuare în urmă acelaşi dezastru. Oamenii din localitate erau de asemenea nemulţumiţi, pentru că, spuneau ei, albia pârâului a fost mutată cu 30-40 de metri pe proprietate privată, iar copacii au fost tăiaţi fără să ştie nimeni.
Un localnic, nemulţumit de reacţia autorităţilor, a sesizat Ministerul Mediului şi Pădurilor. Astfel, ministerul de resort a dispus, prin Adresa nr. 16973 din 30.10.2012, Administraţiei Bazinale de Apă Olt efectuarea unui control la MCH Vârghiş.

Nici o amendă în urma controlului din noiembrie, deşi zona era afectată în continuare

Controlul a fost efectuat o săptămână mai târziu, fiind realizat de reprezentanţi ai ABA Olt (Radu Valentin Chiriţescu), SGA Harghita (Bernadt Sandor), Gărzii de Mediu, viceprimarul oraşului Vlăhiţa, Molnar Tibor, şi petentul Lorincz Emeric.
În urma controlului s-a constatat că neregulile persistă, astfel dispunându-se câteva măsuri, însă nici o sancţiune financiară. Măsurile dispuse au fost: executarea de lucrări de întreţinere a albiei râului, monitorizarea zonei afectate şi executarea de lucrări de readucere la starea iniţială a terenului de pe tronsonul aducţiunii; respectarea condiţiilor stipulate în actele de reglementare (cuprinse în avizele emise pentru această MCH). De altfel, se pare că aceasta este practica autorităţilor din toată ţara în cazul MCH. Deşi nereguli au fost constatate şi la lucrările de construcţie a altor microhidrocentrale din ţară, autorităţile au dispus luarea măsurilor de refacere şi remediere.

În judeţul Harghita, până în momentul de faţă, funcţionează 2 microhidrocentrale, alte 18 aflându-se în diferite faze de execuţie, avizare, proiectare

Potrivit unei liste postate de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Harghita pe site-ul propriu, până în momentul de faţă, în Harghita este preconizat că se vor construi 20 de amenajări hidroenergetice (microhidrocentrale). Două dintre ele sunt în funcţiune – cea de pe pârâul Vârghiş, despre care am vorbit, şi una pe râul Târnava Mare – alte 18 fiind în diferite stadii de execuţie ori avizare. Dintre acestea, 3 sunt sau vor fi amplasate în situri Natura 2000.
Dacă vorbeam despre problemele de pe pârâul Vârghiş, beneficiarul acelei lucrări este H2O Energy, cu sediul în municipiul Miercurea-Ciuc. Din aprilie 2011, 90% din capitalul social al acestei societăţi aparţine Casei de Pensii şi Ajutoare a Personalului Bisericii Reformate – Cluj-Napoca (potrivit Monitorului Oficial).
În afară de acest MCH, conform site-ului APM, H2O Energy va mai construi încă 4 microhidrocentrale, dintre care una pe pârâul Homorodul Mare, într-un sit Natura 2000.

Legătura cu planul de autonomie a maghiarilor din Ardeal – proiectul Miko Imre

Judeţul Harghita reprezintă totuşi un judeţ mai special, cu populaţie de etnie maghiară de aproximativ 85%, ceea ce trebuie să ne facă să ne gândim şi la un alt aspect. Opiniile liderilor etniei privind dobândirea autonomiei aşa-zisului ţinut secuiesc (alături de Covasna şi parte din Mureş) sunt arhicunoscute şi trâmbiţate cu fiecare ocazie.
Autonomia energetică este o componentă importantă a Planului Miko Imre (care se referă la independenţa economică a Transilvaniei, în general). După cum spuneau iniţiatorii acestui plan, în principal liderii PPMT (înfiinţat de fostul episcop reformat Laszlo Tokes), sprijiniţi de la Budapesta, nu se poate dobândi autonomie fără o independenţă economică. Ţinând cont că în momentul de faţă cele trei judeţe care ar forma aşa-zisul ţinut secuiesc sunt integrate în sistemul naţional pe toate planurile.
Şi astfel, prin construirea acestor microhidrocentrale pe pâraiele montane din judeţ s-ar obţine, în parte cel puţin, tocmai această independenţă energetică.

Energia verde sau regenerabilă obţinută prin MCH – efectele economice şi impactul asupra mediului

Microhidrocentralele reprezintă una dintre principalele surse de energie regenerabilă (sau ,,verde”) din România. Efectele pozitive nu pot fi negate. Ele asigură creşterea siguranţei în alimentarea cu energie şi limitarea importului de resurse energetice, în condiţiile unei dezvoltări durabile. Totodată, reducerea cantitativă a energiei produse de centralele termoelectrice conduce la reducerea noxelor aferente. Tocmai aici intervine o problemă. În loc ca mediul să fie protejat, natura este distrusă prin construirea acestor microhidrocentrale fără respectarea normelor.

Fiecare consumator suportă, lunar, prin preţul majorat al energiei electrice, investiţiile în energia regenerabilă

După cum se ştie, începând cu 1 ianuarie, preţul energiei electrice s-a mărit cu 6%. La această majorare se adaugă certificatele verzi acordate producătorilor de energie regenerabilă, potrivit unui raport realizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Aceste certificate verzi vor avea un impact de 4 lei în plus pentru o factură lunară aferentă unui consum de 100 kwh. Legislaţia în vigoare sprijină proiectele în energii regenerabile prin sistemul certificatelor verzi, care permite investitorilor recuperarea investiţiilor. Astfel, un investitor obţine bani atât din vânzarea energiei, cât şi din certificatele verzi pe care le tranzacţionează pe piaţă, întrucât furnizorii de electricitate sunt obligaţi să le cumpere în cote anuale.
Certificatele verzi sunt acordate pentru energia electrică produsă din surse regenerabile şi livrate consumatorilor, pentru maximum 15 ani, deocamdată. Preţul unui certificat verde variază între 27 şi 55 euro.
De altfel, nu numai în România este uzitată această practică. Transferul costurilor către consumatori se practică în toate ţările Uniunii Europene.

Care sunt sursele de energie regenerabilă susţinute de stat

Statul susţine, prin sistemul acordării certificatelor, proiectele în energie verde, după cum aminteam mai sus. Aceste surse de energie regenerabilă susţinute de statul român sunt: energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW; energie eoliană, solară, geotermală; biomasă, biolichide şi biogaz.
În cazul hidroenergiei sunt susţinute doar acele centrale cu o putere mai mică de 10 MW, ceea ce încurajează, într-adevăr, investiţiile private mici. Care fiind răspândite pe întreg teritoriul ţării ajută, din punct de vedere economic, mult mai multe zone decât centralele hidroenergetice mari. Însă dezavantajul îl constituie faptul că creează mari probleme de mediu, încălcându-se, sub oblăduirea autorităţilor, legislaţia în construcţia acestor MCH. După cum am văzut, cazul de pe pârâul Vârghiş sau mult mai cunoscutele dezastre de pe pâraiele Capra şi Buda din Masivul Făgăraş ori, mai aproape de Harghita, pe Bărzăuţa, râul limită de judeţ.

Prin adoptarea Directivei Europene privind energia regenerabilă se creează o situaţie ciudată

Uniunea Europeană susţine expansiunea energiei din surse regenerabile, în scopul reducerii dependenţei de importul combustibililor fosili şi diminuării emisiilor de CO2, după cum arătam mai sus.
În acest scop a fost emisă o Directivă de către Consiliul Europei încă din anul 2001. Iar legislaţia naţională a fost adoptată în conformitate cu această Directivă. Totodată, legislaţia naţională a fost armonizată şi cu directivele europene care se referă la protecţia şi conservarea biodiversităţii şi managementul resurselor de apă.
Astfel, a fost creată reţeaua de arii protejate Natura 2000. Care este o reţea ce cuprinde un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de interes comunitar. Aceasta a fost constituită în vederea garantării menţinerii acestora pe termen lung.
Însă distribuţia ariilor protejate pe teritoriul ţării se suprapune în mare parte cu zonele identificate ca având un potenţial al energiilor regenerabile semnificativ şi eficient de exploatat. Iar cea mai mare suprapunere se regăseşte în zonele montane. Cum este şi cazul judeţului Harghita.

XXX

Cazul dezastrului de pe pârâul Vârghiş (şi multe alte exemple din ţară) demonstrează că, fără respectarea legislaţiei, un lucru bun se poate transforma în ceva dăunător. Din cauza lăcomiei investitorilor privaţi şi a faptului că autorităţile închid ochii. Iar în loc de sancţiuni drastice, îi mângâie pe vinovaţi părinteşte pe cap şi le spune că nu e frumos ce au făcut… şi atât. În cazul judeţului nostru, mai este de menţionat şi îndârjirea liderilor minorităţii în privinţa autonomiei, căci ,,fără autonomie economică (şi implicit energetică) nu putem vorbi despre autonomia maghiarilor din Transilvania” (Laszlo Tokes, la anunţarea Planului Miko). Astfel, putem bănui că şi acesta este un motiv pentru care ochii se pot închide pentru îndeplinirea unor obiective mai presus de propria persoană (şi niscaiva interese pecuniare).
Un alt aspect, după cum evidenţiau reprezentanţii ONG-urilor de mediu din ţară, ne distrugem natura cu banii noştri. Ţinând cont că investiţiile în microhidrocentrale nu statul le susţine financiar, ci noi, consumatorii. Iar în anii 2016-2017 se pare că se va atinge apogeul acestei susţineri, potrivit analizelor ANRE. Deoarece până în anul 2020, România trebuie să dezvolte reţelele de distribuţie pentru a putea fi posibilă conectarea de capacităţi de regenerabile suficiente, astfel încât să poată să acopere cota de 38% din producţia de energie electrică până în 2020 (potrivit raportului ANRE, în conformitate cu normele UE). Statul are în această chestiune doar rolul de reglementare legislativă, nu de a le susţine din bani publici.
Mai mult, după cum evidenţiază studiile asociaţiilor de mediu, distrugerile sunt ireversibile în urma construirii acestor MCH. Astfel că întrebarea rămâne: merită să finanţăm distrugerea naturii în speranţa unor beneficii economice discutabile? Pentru că, după cum se pare, până în momentul de faţă singurii beneficiari sunt investitorii privaţi, care, vorba ceea, sug de la două ţâţe, dar îşi bat joc cu graţie de mediu. Deşi există şi exemple de bune practici în domeniu. Doar că mai costisitoare. Mult mai costisitoare pentru investitor… Dar într-adevăr benefice pentru mediu şi consumatori, cei care plătesc la urma-urmei…

Sinteză de Şt. PĂTRÎNTAŞ

Sursa: Informația Harghitei



Tags: , , , , , , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend
Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "DEZASTRU PE PÂRÂUL VÂRGHIȘ. Independenţa energetică a aşa-zisului ţinut secuiesc, un deziderat mai important decât natura "! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/dezastru-pe-paraul-varghis-independenta-energetica-a-asa-zisului-tinut-secuiesc-un-deziderat-mai-important-decat-natura/