Centrul European de Studii Covasna – Harghita 

Revista Presei Maghiare

Nr. 18 / 15-30.09.2012  

Consiliul pentru Combaterea Discriminării a decis / Limba maghiară este obligatorie

In baza unei plângeri depuse de un cetăţean din Sfântu Gheorghe, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a adoptat hotărârea care prevede că 18 instituţii din Sfântu Gheorghe, din Trei Scaune, (printre care procuratura, poliţia, prefectura) îi discriminează pe locuitorii maghiari, deoarece au inscripţii doar în limba română, iar informaţiile de interes public (cel puţin majoritatea acestora) sunt publicate doar în limba statului. Nu a fost pusă în vedere aplicare de sancţiuni, însă instituţiile în cauză au fost somate să-şi remedieze deficienţele.

Cetăţeanul din Sfântu Gheorghe a adresat în octombrie anul trecut o petiţie Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. El enumeră 32 de instituţii cu sedii în Sfântu Gheorghe, pe care nu sunt afişate inscripţii în limba maghiară. În cazul a 23 de instituţii, el obiectează faptul că informaţiile de interes public nu sunt aduse la cunoştinţa opiniei publice şi în limba maghiară. Reclamantul invocă datele oficiale ale recensământului din anul 2002, potrivit cărora 73,8% din locuitorii judeţului şi 74,9% din locuitorii oraşului Sfântu Gheorghe sunt de naţionalitate maghiară. El îi reaminteşte consiliului din Bucureşti că la întrebarea adresată de prefectura judeţului Covasna, departamentul guvernamental responsabil pentru relaţiile interetnice a răspuns următoarele: prevederile legii administraţiei publice locale sunt valabile nu numai pentru autoguvernări, ci şi pentru oficiile şi instituţiilor deconcentrate subordonate guvernului. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a adoptat această decizie în data de 1 august, iar din documentul de 35 de pagini reies următoarele: reprezintă o discriminare faptul că tribunalul, judecătoria, procuratura, poliţia, jandarmeria, arhivele, administraţia financiară, curtea de conturi, autoritatea vamală, prefectura, poşta, etc. nu traduc sau traduc doar parţial în limba maghiară informaţiile de interes public. Consiliul a somat instituţiile enumerate în document să remedieze deficienţa.

Sursa: Cotidianul Haromszek, nr. 6694 din 15.09.2012, autor Farkas Reka

Maghiarii din Austria pentru autonomie

Prin intermediul modificării legii privind grupurile etnice, maghiarii din Viena şi din Burgenland solicită extinderea drepturilor. În Austria, în cursul acestui an se va modifica norma juridică privind statutul juridic al minorităţilor, adică legea privind grupurile etnice.

Deak Erno, preşedintele Asociaţiei Maghiarilor din Austria şi preşedintele Uniunii Centrale a Organizaţiilor, redactor-şef al publicaţiei Becsi Naplo, a declarat în cadrul emisiunii Fără frontiere: scopul lor este, de zeci de ani, ca maghiarii să se integreze şi nu să se asimileze, adică să se integreze în societatea austriacă. O cale şi o posibilitate în acest sens o reprezintă legea 1976, care reglementează drepturile minoritare şi care îi recunoaşte pe maghiarii din Burgeland, din Viena şi din împrejurimi drept un grup etnic, mai exact drept o minoritate naţională.

Reprezentantul apărării intereselor minorităţilor a declarat: minorităţile din Austria – maghiari, croaţi, sloveni şi cehi – vor organiza la sfârşitul lunii octombrie o conferinţă comună pentru a obţine modificarea legii privind grupurile etnice. Naţionalităţile planifică să se adreseze cu o petiţie guvernului austriac, în care cer ca minorităţile să primească un statut asemănător cu cel al bisericilor. Toate acestea ar însemna ca naţionalităţile să aibă dreptul la autodeterminare interne în sfera culturală şi cea financiară. Esenţa acestui din urmă aspect ar fi ca minorităţile să dispună în mod liber de sprijinul primit din partea statului.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6695 din 17.09.2012

Alba-neagra cu predarea limbii române

Cu toţii am aşteptat aplicarea noii legi a învăţământului, am aşteptat apariţia metodologiei, indicatorii privind articolele 45 şi 46, care ar reglementa învăţământul în limba maternă. Din păcate, acestea nu au fost realizate. Ne-am înşelat din cauza faptului că realizările nu au fost conform aşteptărilor noastre – a declarat Kiss Imre, vicepreşedintele organizaţiei de pe Pământul Secuiesc a Uniunii Pedagogilor Maghiari din România (UPMR), pe care l-am întrebat care este poziţia pedagogilor maghiari în legătură cu faptul că deşi au trecut doi ani de la intrarea în vigoare a legii, limba română nu poate fi predată în şcoală ca limbă străină .

Părinţii, profesorii şi reprezentanţii ministerului au opinii diferite în legătură cu aplicarea articolului de lege care prevede predarea, în baza unor manuale şi a unei programe specifice, a limbii şi literaturii române, a limbii şi literaturii maghiare, a istoriei şi a muzicii. Cei implicaţi în această problemă aşteaptă cu nerăbdare elaborarea unei programe pentru predarea limbii române, a unui manual şi a unei metodologii de lucru care să fie la fel de fructuoase ca în cazul limbilor engleză, germană, franceză şi rusă. Szocs Domokos, directorul ministerului, responsabil cu învăţământul minorităţilor, a declarat că în clasele pregătitoare, elevii vor învăţa din acest an în baza unei programe şcolare specifice. În clasele elementare, limba statului a fost predată şi până acum în baza unor programe şcolare specifice. Scopul noului program este reformarea programelor şcolare.

Dela Kiss Imream mai aflat că în privinţa predării limbii şi literature române în baza unei programe specifice, asociaţia pedagogilor a oferit cel mai mare sprijin în vederea înfiinţării grupurilor profesionale. În prima săptămână a lunii octombrie, cu sprijinul uniunii pedagogilor,la Miercurea Ciucvor fi finalizate programele elaborate de grupul ministerial de specialitate, condus de Murvai Laszlo. Va urma apoi aprobarea ministerială, elaborarea manualelor, tipărirea şi utilizarea lor.

Aspectele precum funcţionarea consiliilor de conducere, aplicarea articolelor referitoare la descentralizare sunt avantaje care ar facilita învăţământul în limba maternă, însă ele se lasă aşteptate. Poate că în această perioadă ar fi trebuit realizate mai multe lucruri – este de părere vicepreşedintele de pe Pământul Secuiesc al uniunii pedagogilor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6697 din 19.09.2012, autor Fekete Reka

Stat federal şi autonomie

Partidul Popular Maghiar din Transilvania doreşte să folosească în campania electorală pentru alegerile parlamentare o strategie pe trei nivele. Lozinca PPMT este următoarea: O Românie federală, o Transilvanie europeană, un Pământ Secuiesc şi o Vale a Ierului (n.t: zonă situată între Oradea şi Carei, la câţiva km de Ungaria) autonome! – a declarat Toro T. Tibor, preşedintele partidului, în cadrul conferinţei sale de presă de ieri.

PPMT consideră că este obligaţia sa morală să reprezinte cauza autonomiei în Parlamentul României, astfel că nici măcar nu s-a pus sub semnul întrebării participarea formaţiunii la alegerile din luna decembrie -a declarat Toro T. Tibor. Deşi s-a făcut tot posibilul pentru ca partidele maghiare din Transilvania să poată participa împreună la alegerile parlamentare, eşecul acestui fapt nu surprins conducerea partidului popular.

Toro a accentuat: graţie legii electorale modificate, prezenţa parlamentară maghiară nu este periclitată, însă în pofida acestui fapt, unele forţe încearcă să îi convingă de acest lucru pe membrii comunităţii maghiare.

PPMT doreşte să li se adreseze alegătorilor cu o strategie pe trei nivele, axându-se pe ideea autonomiei, a eurotransilvanismului şi a federaţiei. Toro a mai declarat: autonomia reprezintă obiectivul strategic al maghiarilor din Transilvania. Am dori ca această idee să ajungă mai aproape de oameni, prin realizarea unor proiecte şi principii concrete de acţiune. În ceea ce priveşte organizarea ţării, partidul popular are convingerea că pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al celor care trăiesc în România, organizarea statală trebuie modificată într-un sistem federal. În cadrul campaniei, acesta va fi cel de-al doilea cel mai important mesaj adresat către cetăţenii români şi maghiari. În al treilea rând, ca o continuare a lozincii Credem în Transilvania! – formulată în cadrul campaniei anterioare –, partidul popular ar dori să ducă mai aproape de oameni ideea eurotransilvanismului, care reprezintă o Transilvanie modernă, bazată pe vechea tradiţie transilvanistă.

Toro a anunţat: partidul popular continuă dialogul social, iar de săptămâna viitoare va demara o serie de consultări sociale intitulate Să nu cedăm! – Spuneţi-vă părere!. Scopul acestei acţiuni este ca toată lumea să poată lua cuvântul, toţi cei care au o opinie în legătură cu situaţia ţării. Programul oferă posibilitatea ca membrii comunităţii maghiare din Transilvania să poată formula acel minim naţional, pe care un reprezentant trebuie să îl reprezinte în parlamentul dela Bucureşti, indiferent de apartenenţa politică.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6698 din 20.09.2012

Legea minorităţilor / Negocieri în locul şedinţei plenare?

UDMR va încerca să obstrucţioneze adoptarea, de către Camera Deputaţilor, a proiectului de lege privind minorităţile, fără părţile care garantează autodeterminarea comunitară – a declarat Marton Arpad, după ce proiectul a fost retrimis de plenul Camerei Deputaţilor în comisia pentru drepturile omului.

Potrivit unor informaţii de presă, fracţiunea minorităţilor altele decât cea maghiară ar dori ca din actualul proiect să fie scoase capitolele referitoare la organizaţiile minorităţilor şi la autorităţile guvernamentale şi să fi incluse într-o lege separată, fără partea referitoare la drepturile minorităţilor şi la autonomia culturală. Noi am dori ca în parlament să fie votată cel puţin partea referitoare la baza instituţională a minorităţilor naţionale – a declarat Pabuccian. Norma juridică nu ar dispune de drepturile lingvistice, educaţionale şi culturale şi nici de autonomia culturală. Tocmai din această cauză nu s-ar numi lege a statutului juridic al minorităţilor – a explicat el. Pabuccian a evidenţiat faptul că se doreşte ca această nouă lege să fie adoptată în colaborare cu UDMR. Recunosc faptul că ai noştri colegi udemerişti nu sunt prea bucuroşi de proiectele noastre şi nu s-ar mulţumi cu atât – a formulat el.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6699 din 21.09.2012

Autonomia de pe Pământul Secuiesc / Măturată fără dezbatere

Senatul a respins ieri, prin vor majoritar, proiectul de lege vizând autonomia teritorială a Pământului Secuiesc, înaintat în legislativ încă din 2005 de doi politicieni UDMR, senatorul Sogor Csaba, actualmente europarlamentar, şi Becsek-Garda Dezso, pe atunci deputat. Reprezentanţii UDMR consideră că nu există nici acum voinţa politică adecvată pentru adoptarea proiectului de lege privind autonomia teritorială a Pământului Secuiesc şi propun ca şi pe viitor să fie urmată calea dialogului. Europarlamentarul Sogor Csaba, unul din iniţiatorii proiectului de lege, susţine însă că românii nu manifestă dispoziţie nici măcar pentru derularea unor dezbateri de fond despre autonomie.

Fekete-Szabo Andras, liderul fracţiunii UDMR din senat, a declarat: în senat nu a avut loc o dezbatere de fond pe marginea proiectului de lege , acesta, fiind respins de plenul senatului. Fekete-Szabo a menţionat şi faptul că nu ar fi avut niciun rost ca senatorii UDMR să ia cuvântul cu ocazia dezbaterii proiectului de lege, adăugând că documentul nu a fost înaintat de fracţiunea UDMR nici în 2005, ci a fost o iniţiativă legislativă personală a lui Sogor şi Garda. Înainte să fie formulat şi înaintat un astfel de proiect, ar trebui să existe o voinţă politică. Aici este vorba despre o lege esenţială, UDMR n-o poate trece singură, e nevoie de o coaliţie, de un parteneriat cu majoritatea şi, evident, trebuie înaintat un proiect care să poată fi şi acceptat. Se poate constata şi tergiversarea legii minorităţilor, majoritatea ar fi dispusă s-o accepte doar într-o formă dizolvată, însă acest lucru n-ar avea niciun sens. Toate acestea sunt valabile şi în cazul unor astfel de legi privind autonomia -a explicat liderul fracţiunii UDMR.

UDMR este singura organizaţie politică maghiară în al cărei program figurează şi autonomia teritorială. Suntem conştienţi de faptul că înfăptuirea acesteia trebuie să fie un proces cu mai multe staţii, cum ar fi descentralizarea, autonomia culturală, validarea principiului subsidiarităţii – a arătat Kovacs Peter, formulând poziţia uniunii. Secretarul general al UDMR a precizat: autonomia teritorială poate fi înfăptuită doar prin colaborarea cu politicienii români, pe calea dialogului cu naţiunea majoritară. În opinia lui Kovacs Peter, comunităţile româneşti trebuie să înţeleagă că autonomia înseamnă bunăstare şi pentru ei. În momentul în care se întâmplă acest lucru, va putea fi înfăptuită şi autonomia Pământului Secuiesc. Este cel mai simplu să luptăm pentru autonomie, însă uniunea adoptă într-adevăr măsuri pentru a ne apropia de ea. Poate fi formulat câte un comunicat în fiecare zi, însă acestea nu au prea mare valoare în lipsa unor măsuri prea puţin vizibile, dar cu atât mai ferme – a formulat politicianul.

Maghiarii din România trebuie să se confrunte din nou cu situaţia în care conducerea ţării nu le ia în considerare cerinţele. Numeroase forme – cu funcţionare eficientă – ale autodeterminării minorităţilor naţionale există peste tot în lume. Proiectul de lege pe care l-am înaintat este o posibilă formă de înfăptuire a autodeterminării, însă momentan nu există dispoziţie pentru derularea unor dezbateri de fond pe această temă – a declarat Sogor Csaba, europarlamentar UDMR. În programul UDMR, autonomia figurează din 1993 încoace, de atunci ne străduim să-i familiarizăm pe colegii noştri cu această idee.La Bucureştişi Bruxelles, ne ocupăm de evidenţierea importanţei şi necesităţii autodeterminării minorităţilor, menţinem pe ordinea de zi pretenţiile maghiarilor, însă mai există multe alte sarcini ce trebuie îndeplinite în această privinţă – a precizat Sogor Csaba.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6703 din 26.09.2012

Autonomia, aruncată la o parte

După şapte ani, senatul român a fixat ieri din nou pe ordinea de zi – doar Dumnezeu ştie din ce considerente –, proiectul privind autonomia Pământului Secuiesc, iniţiat de Garda şi Sogor, după care l-a respins, fără dezbatere, prin vot majoritar arogant. Prin votul lor, senatorii de naţionalitate română au exprimat faptul că autonomia regiunilor populate de maghiari majoritari depăşeşte cadrul structurii de stat încuviinţate de constituţie, mai mult de atât, în opinia lor, cei care au lansat propunerea preconizează înfiinţarea unui teritoriu care se rupe de statul naţional român unitar şi indivizibil. Atitudinea politicienilor români care se tem pentru naţiune, adică şovinismul acestora nu s-a schimbat absolut deloc nici acum, după 22 de ani. Mai mult de atât, s-a adeverit şi faptul că UDMR – prin integrarea sa în politica română – a ajuns din nou în impas.

Am remarcat – în urma recensământului – că am înregistrat o descreştere numerică fatală. Emigraţia a luat amploare, asimilarea devine tot mai intensă. În decembrie vor avea loc alegerile parlamentare, iar acestea ar reprezenta o ocazie oportună pentru maghiarii transilvăneni de a spune că nu le place ca aleşii lor să rămână şi aşa-numiţii colegi tăcuţi ai politicienilor români crescuţi pe malul Dâmboviţei.

Reprezentanţii UDMR cred că prin atitudinea lor de respingere a solidarizării pot triumfa din nou. Se bazează pe apatia în care a căzut maghiarimea, în timp ce, peste tot în Transilvania, apar semne ale unor aspiraţii autonomiste româneşti. În rândurile maghiarilor a rămas fără ecou, de exemplu, programul electoral radical dat publicităţii de un partid mai mic, mai tânăr, care visează la un viitor cu identitate maghiară mai puternică: România federală, Transilvania europeană, Pământul Secuiesc autonom şi Valea Ierului.

Deşi politica românească pare a fi deocamdată de neînduplecat, orbită de naţionalism, maghiarimea transilvăneană ar trebuie să remarce măcar acum că acea cale pe care avansează de 20 de ani împreună cu UDMR , este lipsită de perspective, de orice fel de aspiraţie care ar asigura viitorul.

În decembrie, maghiarimea, scăzută numeric şi slăbită în curajul său, ar trebui să opteze pentru un alt gen de politică, una neezitantă în faţa ameninţării cu forţa aplicată de puterea română efemeră.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6703 din 26.09.2012, autor Simo Erzsebet

Cazul MOGYE / Senatul Universităţii a acceptat convenţia cu 7 puncte

Senatul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (MOGYE) a votat convenţia semnată de conducerea MOGYE şi membrii conducerii secţiei maghiare în prezenţa ministrului educaţiei. După şedinţa senatului universităţii, susţinută ieri, rectorul Leonard Azamfirei a declarat că senatul s-a arătat deosebit de deschis în privinţa rezolvării problemelor secţiei maghiare de învăţământ, acceptând în totalitate proiectul organizatoric, redactat pe 7 puncte în ziua de 21 septembrie, alături de reprezentanţii secţiei maghiare, votând ca înfiinţarea secţiei maghiare de învăţământ universitar să fie inclusă chiar şi în charta universităţii. De luni, am luat o serie de măsuri stabilite în urma unor discuţii anterioare. Acum la secţia maghiară pot începe alegerile interne. Startul a fost dat de votul senatului – a afirmat Azamfirei.

Conflictul dintre conducerea română a MOGYE şi profesorii maghiari ai instituţiei s-a dizolvat abia în 21 septembrie, când conducerea universităţii, reprezentanţii secţiei maghiare şi ministrul educaţiei au semnat un document cu 7 puncte.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 6706 din 29.09.2012

CESCH – 2012 Revista presei maghiare 18

Tweet