Raduly Robert, primarul UDMR din Miercurea Ciuc, și Hajdu Gabor, fost senator UDMR (FOTO: sursazilei.ro)

Cotidianul harghitean ”Informația Harghitei” publică un drept la replică al fostului senator UDMR Hajdu Gabor, implicat alături de primarul UDMR din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, într-o escrocherie de milioane de euro.

Drept la replică!

În numărul din 14 mai 2013 al ziarului Informaţia Harghitei a fost publicat, sub semnătura d-lui Liviu Câmpean, articolul ,,Din nou despre escrocheria Bunurile Private Ciuc”, în care se susţine că în anul 2002 această asociaţie composesorală, reprezentată de Hajdu Gabor (fost senator UDMR) şi de Raduly Robert, a dat în judecată Statul Român, dorind ca instanţa să constate că persoana juridică Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc este una şi aceeaşi persoană juridică cu Regia de interes public ,,Bunurile Private din Ciuc”, existentă în 1946, care conform legii era persoană de drept public. În acest articol se mai constată că, în mod surprinzător, prin Sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc s-a şi recunoscut ,,identitatea” celor două organizaţii. În concluzie, articolul replicat ajunge la concluzia că ,,Deşi este definitivă, ea (sentinţa) nu poate produce efecte obligatorii, fiind vădit nelegală”. (!)

Fiind vizat personal, faţă de aceste afirmaţii şi aprecieri de natură juridică formulez următoarele obiecţii:
1) Constituie unul din principiile fundamentale ale statului de drept obligativitatea respectării constatărilor făcute şi dispoziţiilor luate printr-o hotărâre judecătorească devenită definitivă şi irevocabilă. Dacă nu ar fi aşa, atunci ar deveni inutilă instituţia procedurală a căilor de atac şi s-ar decide prin opinia publică sau privată, eventual prin plebiscit, asupra văditei nelegalităţi, şi – în consecinţă – privind valabilitatea şi efectele hotărârilor judecătoreşti puse în discuţia opiniei publice.

2) În acţiunea înregistrată la Judecătoria Miercurea-Ciuc sub dos. nr. 11/2002 am solicitat să se constate că Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc este una şi aceeaşi persoană juridică cu Persoana Juridică ,,Bunurile Private din Ciuc”, care s-a reconstituit prin Legea nr. 144/1934, arătând că prin art. 2 din Legea nr. 765/1946 s-a prevăzut că Statul Român retrocedează în deplină proprietate şi folosinţă a Persoanei Juridice ,,Bunurile Private din Ciuc” patrimoniul acesteia constituit din păduri, păşuni, terenuri neproductive, terenuri de arătură, grădini, fâneţe, locuri de casă, care i-au fost expropriate în puterea legii de reformă agrară din 1921, dar numai în măsura în care acest patrimoniu a fost constituit în rezervă de stat, în art. 6 arătându-se că imobilele înscrise în cartea funciară sub diferite nume sau denumiri istorice acolo precizate (,,1. Publicul scaunului Ciuc, 2. Institutul Agronomic al scaunului Ciuc, 3. Fondul de echipament, 4. Fondul de echipament constituit proprietatea particulară a judeţului Ciuc, 5. Şcoala de agricultură, 6. Casa de păstrare a jud. Ciuc, 7. Fondul de procurare a cailor, 8. Orfelinatul, Publicul scaunului Ciuc, Gheorgheni şi Casin”) ,,sunt şi rămân proprietatea persoanei juridice ‘Bunurile Private din Ciuc'”.
În art. 7 din Legea nr. 765/1946 se prevede: ,,Pentru administrarea patrimoniului Persoanei Juridice ‘Bunurile Private din Ciuc’, retrocedat în puterea legii de faţă, se înfiinţează o regie comercială cu sediul în Miercurea-Ciuc, jud. Ciuc, sub denumirea ‘Bunurile Private din Ciuc’, având calitatea de persoană juridică de drept public”.
Deci s-a creat o dualitate juridică cât se poate de bine departajată, fiecare având natura, drepturi şi atribuţii diferite, de proprietar, respectiv de administrator: (1) persoana juridică BPC, reconstituită prin Legea nr. 144/1934, în patrimoniul căreia s-au retrocedat în deplină proprietate şi folosinţă diferite bunuri identificate în art. 2-6 din lege, având calitatea de proprietar: (2) o regie publică comercială sub denumirea ,,Bunurile Private din Ciuc”, având calitatea de persoană juridică de drept public înfiinţată prin art. 765/1946 pentru administrarea patrimoniului persoanei Juridice ,,Bunurile Private din Ciuc”.

3. Dacă textele legale citate pentru unii sceptici nu sunt destul de edificatoare, urmează să se lecturezeRaportul d-lui ministru al agriculturii la Legea nr. 765/1946, în care se arată că ,,Este cunoscut că bunurile în cauză la început au aparţinut Secuilor, locuitori în Ciuc”, că ,,Legiuitorul agrar din 1921 încă nu înţelegea chemarea vremei, căci fără a se preocupa de istoria aşezărilor secuieşti (…) hotărăşte exproprierea a 63.000 de jugăre domeniile comune şi private secuieşti ca aparţinând Statului Ungar, revenind pe cale de succesiune Statului Român”. ,,Această eroare se încearcă a se repara astăzi, prin retrocedarea către populaţia secuiască din judeţul Ciuc, cunoscut sub denumirea ‘Bunurile Private din Ciuc’, persoană juridică, a numai 26.000 de jugăre, constituită în rezervă de stat, restul fiind dat la împroprietărire plugarilor, rămânând astfel bine expropriate, făcând valabil şi eficient principiul înfrăţirei între toate noroadele conlocuitoare pe teritoriul ţării”.

4) Existenţa pădurilor grănicereşti nu s-au limitat la judeţul Ciuc. Au existat şi în judeţul Bistriţa-Năsăud, dar fiecare a ,,beneficiat” de un tratament diferenţiat. Astfel, în timp ce persoana juridică Bunurile Private din Ciuc nu a primit înapoi nici un metru pătrat de pădure, cele 42 de comune grănicereşti din jud. Bistriţa-Năsăud şi 2 comune grănicereşti din jud. Mureş li s-au restituit 162.500 de ha de pădure, astfel aceste comunităţi încă în anul 1999 s-au confruntat cu problema administrării cât mai raţionale a pădurilor reprimite (A se vedea ,,Propuneri privind necesitatea administrării pădurilor grănicereşti din judeţul Bistriţa-Năsăud în mod unitar”, articol semnat de ing. Avram Grigore şi ing. Chira Silviu, publicat în REVISTA PĂDURILOR nr. 5/1999, pag. 43-44).

5) În martie 2012 mi s-a încetat calitatea de BPC, dar urmăresc cu mult interes ,,evoluţia” soluţionării problemelor rămase – din păcate – litigioase. Regret că tocmai Comisia judeţeană de fond funciar Harghita a respins cererea de retrocedare formulată în numele unei mari comunităţi istorice harghitene, soluţie care a generat litigiul aflat în prezent pe rolul Judecătoriei Topliţa. Consider că articolul publicat sub semnătura unui redactor al ziarului Informaţia Harghitei constituie preludiul jurnalistic al acestui proces, ca şi articolul publicat la 11.02.2009 sub semnătura jurnalistului Vasile Gotea, articol intitulat ,,Un fals ordinar stă la baza unor revendicări de miliarde”, publicat de cotidianul Informaţia Harghitei, articol care a constituit sursa informaţiilor denunţătorului Dan Tănase (dos. nr. 150/P/209 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, soluţionat prin neînceperea urmăririi penale).

Hajdu M. Gabor, com. Sânmartin

——

N.R.: În afară de o judecătoare superficială din Miercurea-Ciuc, fără a comenta sentinţa unei instanţe de judecată (sintagma ,,în mod surprinzător” aparţine Curţii de Apel Târgu-Mureş, cum se va vedea mai jos, şi nu autorului, care este Şt. Pătrîntaş – şi nu Liviu Câmpean), nu aţi convins pe nimeni în ţara asta, până acum, că dvs., alături de domnul Raduly Robert şi alţi fruntaşi UDMR, sunteţi continuatorii atât ai persoanei juridice Bunurile Private Ciuc, cât şi ai Regiei Publice Comerciale Bunurile Private din Ciuc, persoană juridică de drept public. Şi, astfel, că aveţi dreptul să intraţi în posesia bunurilor enumerate de dvs., a căror valoare este imensă.
Ori, cum s-a văzut şi în motivarea Curţii de Apel Târgu-Mureş (care a invalidat soluţia instanţei din M. Ciuc), tocmai acest lucru îl argumentează. Regia Publică Comercială ,,Bunurile Private Ciuc”, înfiinţată în 1946 pentru a administra bunurile Persoanei Juridice ,,Bunurile Private Ciuc”, avea calitatea depersoană juridică de drept public, cum recunoaşteţi în acest drept la replică. Iar nou-înfiinţata asociaţie composesorală este persoană juridică de drept privat. Şi mai cităm încă o dată din motivările deciziilor Curţii de Apel, în sprijinul afirmaţiei de mai sus: ,,în afară de faptul că s-au declarat continuatorii fostei Asociaţii Composesorale Bunurile Private din Ciuc, reprezentanţii reclamantei nu au prezentat nici un argument care să le confirme susţinerea şi cu toate acestea Judecătoria Miercurea-Ciucîn mod cu totul surprinzător a constatat, prin sentinţa civilă nr. 1321 din 13 iunie 2002, că reclamanta este aceeaşi persoană juridică Bunurile Private din Ciuc menţionată în Legea nr. 765 din 28 septembrie 1946. Reclamanta nu este persoana juridică a cărei activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie-22 decembrie 1989, ci o persoană juridică nou-înfiinţată. (…) Preluarea denumirii nu înseamnă identitatea persoanei juridice. Reclamanta nu a făcut dovada că a fost vreodată proprietara imobilelor a căror revendicare o solicită prin acţiune”.
La punctul 4 al pledoariei dvs. spuneţi că ,,în timp ce persoana juridică Bunurile Private din Ciuc nu a primit înapoi nici un metru pătrat de pădure, cele 42 de comune grănicereşti din jud. Bistriţa-Năsăud şi 2 comune grănicereşti din jud. Murşş (…)” au primit. După cum se poate observa, respectivele hectare de pădure li s-au restituit unor comune, nu unei entităţi înfiinţate şi conduse de către o mână de oameni. Iar bunurile pe care le doriţi dvs. în momentul de faţă aparţin tocmai comunităţii, în speţă, marea lor majoritate, comunelor: Corbu, Bilbor şi Tulgheş. Comune în care majoritatea populaţiei este formată din cetăţeni români de etnie română (dacă e să facem referire la punctul 3 al dreptului la replică). Adică situaţia stă exact invers: dvs. nu vreţi să le restituiţi obştii, ci să le luaţi de la obşte!
În legătură cu ,,regretul” dvs. ,,că tocmai Comisia judeţeană de fond funciar Harghita a respins cererea de retrocedare formulată în numele unei mari comunităţi istorice harghitene, soluţie care a generat litigiul aflat în prezent pe rolul Judecătoriei Topliţa”, se poate aprecia doar că o instituţie care a aplicat legea nu e pe placul dvs.
Şi încă o observaţie: ţine de demersul jurnalistic urmărirea evoluţiei unor anchete, iar insinuările dvs. cum că ,,articolul publicat sub semnătura unui redactor al ziarului Informaţia Harghitei constituie preludiul jurnalistic al acestui proces” este complet deplasată. Procesul nu l-a provocat ziarul, ci dorinţa unora (între care vă prenumăraţi) de a pune laba pe un patrimoniu care nu le aparţine.
Şi în încheiere, deşi sunteţi avocat, se poate observa dubla măsură: nu vă interesează că decizia definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Târgu-Mureş în privinţa adoptării şi arborării steagului secuiesc nu se aplică, dar dacă o hotărâre a unei instanţe nu produce efectele dorite de dvs. consideraţi că este strigător la cer.

Sursa: Informația Harghitei

Vezi și TUN IMOBILIAR de 20 de mii de hectare de pădure orchestrat de primarul din Miercurea Ciuc, UDMR-istul Raduly Robert

Noutăţi în cazul escrocheriei Bunurilor Private Ciuc, afacerea de milioane de euro în care sunt implicați mai mulți lideri UDMR

Tweet