Cei peste 900 de evrei din Gheorgheni, ucişi în lagărele de exterminare de la Auschwitz, Birkenau şi Dachau, au fost uitaţi de autorităţile locale, care nu au organizat vineri, de Ziua Holocaustului, nici un fel de ceremonie de cinstire a memoriei celor dispăruţi. Primarul municipiului Gheorgheni, Mezey Janos (foto), nici nu ştia că 9 octombrie este declarată în România ,,Ziua Holocaustului” şi s-a arătat deranjat atunci când a fost întrebat dacă a organizat vreo ceremonie. ,,Noi nu avem nici o legătură cu asta, la noi mai sunt doar 7 evrei în Gheorgheni, nu am organizat nimic”, a spus Mezey Janos.
Reprezentantul comunităţii evreieşti din municipiu, Geller Geza, recunoaşte că autorităţile locale şi judeţene nu sunt sensibile la acest subiect şi că în articolele în care se vorbeşte despre istoria oraşului Gheorgheni, evreii nu mai sunt menţionaţi. ,,În cei zece ani de când conduc comunitatea evreiască am încercat să sensibilizez autorităţile locale şi judeţene ca evreii să fie menţionaţi măcar în articolele despre istoria oraşului, dar nu am reuşit. Prezenţa comunităţii evreieşti este o pată albă în istoria oraşului, iar unii vor să uite că aici au trăit şi evrei”, a declarat Geller Geza.
Acesta a explicat că extrem de restrânsa comunitate de evrei din Gheorgheni, formată din şase persoane, organizează manifestări comemorative la începutul lunii mai, atunci când a început deportarea celor aproximativ 1.000 de membri ai comunităţii. ,,Între 3 şi 5 mai cei aproximativ 1.000 de evrei din Gheorgheni au fost strânşi în curtea şcolii elementare aflate lângă sinagogă şi au fost duşi la Reghin, după care au fost deportaţi în lagărele de exterminare naziste. S-au mai întors de acolo doar 92 dintre ei”, a spus Geller Geza. În memoria celor ucişi, pentru prima dată în lume, pe pereţii sinagogii din Gheorgheni au fost inscripţionate, în marmură, numele celor ucişi. Acest model a fost folosit şi la realizarea Monumentului Holocaustului din Israel, Yad Vasem, pe pereţii căruia sunt trecute numele celor peste şase milioane de victime.
Sinagoga din Gheorgheni se află într-o stare foarte bună, dar nu se mai poate oficia serviciul religios, întrucât numărul membrilor este acum foarte de redus.
Spre deosebire de autorităţile din Gheorgheni, cele din Miercurea-Ciuc au organizat, vineri, o manifestare prin care s-a cinstit memoria celor 314 evrei deportaţi. Evenimentul a avut loc în cimitirul evreiesc din Miercurea-Ciuc, acolo unde elevii mai multor licee au recitat poezii, au citit fragmente-document din mărturiile unor supravieţuitori ai lagărelor şi au lecturat o scrisoare care a fost aruncată dintr-un vagon ce se îndrepta spre lagărul din Auschwitz. La ceremonie au luat parte reprezentanţi ai Primăriei Miercurea-Ciuc, ai Consiliului Judeţean şi ai Prefecturii Harghita, precum şi rude ale celor dispăruţi. La finalul evenimentului s-au depus coroane de flori la monumentul ridicat de dr. Adler Miklos, unul dintre puţinii evrei care s-au întors din lagărele morţii. De asemenea, elevii au depus pietre pe mormintele celor dispăruţi.
Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, pe teritoriul actualului judeţ Harghita trăiau circa 4.500 de evrei, iar la ultimul recensământ doar 13 persoane s-au declarat ca aparţinând acestei etnii.
Ziua de 9 octombrie a fost declarată ,,Ziua Holocaustului”, în anul 2004, prin hotărâre de Guvern, la propunerea ,,Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România”. Potrivit acestei hotărâri, ,,autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor ocazionate de acest eveniment”.
LIA MATEI, Informatia Harghitei