EXCLUSIV. Adam Müller-Guttenbrunn, șvabul antisemit omagiat în Timișoara și Arad

September 7, 2015 • antisemitism • Views: 5927

În timp ce profanează memoria luptătorilor anticomuniști pe motiv că au fost membri sau simpatizanți ai Mișcării Legionare, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România ”Elie Wiesel”, condus de Alexandru Florian, tolerează în mod complice cultul personalității unor antisemiți ”remarcabili”. Așa stau lucrurile și în cazul scriitorului antisemit Adam Müller-Guttenbrunn. 

Vezi și EXCLUSIV. Fascistul Nyirő József ”albit” cu sprijinul Institutului ”Elie Wiesel”. Operele lui Nyirő AVIZATE de Ministerul Educației. DOCUMENT

O biografie convenabilă

Un liceu din Arad îi face cinste lui Adam Müller-Guttenbrunn. Cine este acesta și de de există un liceu în România care îi poartă numele? Pagina oficială a unității de învățământ nu ne lămurește deloc cu privire la motivele pentru care Adam Müller-Guttenbrunn merită această cinste.

Dornic să aflu detalii caut pe internet. Potrivit variantei în limba română a Wikipedia, Adam Müller-Guttenbrunn (născut în 22 octombrie 1852, în Guttenbrunn, Banat, azi Zăbrani, județul Arad – decedat la 5 ianuarie 1923, la Viena) a fost un scriitor, romancier și om de cultură șvab, care a avut o mare influența asupra vieții culturale, în special în lumea teatrului, din Viena sfârșitului de secol XIX. A fost director al Teatrului din Viena (azi Opera). Prin lucrările sale a popularizat șvabii bănățeni și locurile natale, în lumea culturală germană.

Aceeași sursă ne spune că Adam Müller-Guttenbrunn s-a născut în mijlocul unei comunități de șvabi bănățeni, fiu al unor țărani din Guttenbrun (azi Zăbrani). A urmat școli în limba germană, în localitatea natală, la Sibiu și Timișoara, unde a practicat diferite meserii. În 1870 a plecat la Viena, a lucrat ca telegrafist la Linz și Bad Ischl. Între timp a studiat în continuare ca autodidact, scriind și piese de teatru. Abia în 1879, când lucrările sale ajung pe mâna directorului teatrului din Viena, reușește să se mute în capitala Imperiului Austriac. A fost, pe rând, funcționar, foiletonist și critic de teatru.

Între 1893-1896 a fost director la Raimundtheater din Viena iar între 1898-1903, director al proaspăt fondatei instituții Kaiserjubiläums-Stadttheater (teatrul orășenesc jubiliar), azi Volksoper (Opera populară).

Într-o parte semnificativă a operei literare a lui Adam Müller-Guttenbrunn (Micul șvab, Iakob și fiii săi, Clopotele meleagului natal, etc.), scriitorul exaltă frumusețea satului bănățean, cu obiceiurile, tradițiile și îndeletnicirile sale din secolul XIX. Pentru valoarea întregii sale opere literare, teatrale și filosofice, în 1922 Universitatea din Viena i-a conferit lui Adam Müller Guttenbrunn titlul de „Doctor Honoris Causa”, iar Guvernul Român i-a acordat, în același an, Medalia „Bene merenti”, clasa I. Adam Müller Guttenbrunn s-a stins din viață la 71 de ani (1923).

Înțeleg din aceste detalii biografice că Adam Müller Guttenbrunn este o personalitate a României, a Banatului, motiv pentru care găsesc explicabil faptul că două străzi (una în Arad și alta în Timișoara), precum și un liceu din Arad (detalii aici), poartă numele acestuia.

Adam-Müller-Guttenbrunn-Lyzeum in Neu-Arad, Rumänien

Liceul Teoretic Adam Müller Guttenbrunn din Arad, în 2011 (FOTO: wikipedia.org)

Detalii incomode ignorate

Biografia lui Adam Müller-Guttenbrunn are câteva detalii nu tocmai lăudabile. Aceste detalii pot fi foarte ușor citite atunci când accesăm varianta în limba germană a Wikipedia. Citesc așadar varianta în limba germană a biografiei sale, publicată pe Wikipedia.org, și rămân stupefiat.

Potrivit acestor informații, în 1897 Adam Müller-Guttenbrunn devine președinte al organizației germano-austriacă, naționalistă și antisemită, Schriftstellergenossenschaft (Cooperativa scriitorilor). Tot aici aflu că germanistul Horst Fassel remarca faptul că reputatia lui Adam Müller-Guttenbrunn a avut de suferit pentru că acesta s-a alăturat unei asociații teatrale care avea obiective antisemite.

Sub pseudonimul Franz Josef Gerhold, Müller-Guttenbrunn publică în 1903 un roman în care vorbește despre evrei ca fiind nomazi. Spiritul evreiesc este pentru protagonistul romanului lui Müller-Guttenbrunn cel mai mare dușman al poporului german. În 1930 scriitorul Karl Wache spunea, referindu-se la romanul lui Müller-Guttenbrunn, că este cel mai puternic pamflet antisemit care a fost scris vreodată.

Despre antisemitismul lui Adam Müller-Guttenbrunn ne lămuresc și alte surse. Numele lui Müller-Guttenbrunn apare menționat în lucrarea lui Richard S. Levy, profesor asociat al Universității din Illinois, ”Antisemitism. O enciclopedie istorică a prejudecății și persecuției” (2005). Levy vorbește în lucrarea sa și despre Teatrul Arian din Viena (în varianta în limba română a biografiei lui Müller-Guttenbrunn este vorba de Kaiserjubiläums-Stadttheater (teatrul orășenesc jubiliar), azi Volksoper (Opera populară)), condus în perioada anilor 1898-1903 chiar de către Adam Müller-Guttenbrunn.

Nume lui Adam Müller-Guttenbrunn apare și în volumul lui Wolfgand Benz, ”Handbuch des Antisemitismus: Judenfeindschaft in Geschichte und Gegenwart, Volume 2”, în lucrarea ”Theatre in Vienna: A Critical History, 1776-1995 (Cambridge Studies in German)” a lui W. E. Yates și în lucrearea ”Adam Müller-Guttenbrunn and the Aryan theater of Vienna: 1898-1903;: The approach of cultural fascism” a lui Richard S Geehr.

Despre implicarea lui Adam Müller-Guttenbrunn în existența Tetrului Arian din Viena vorbește și John London în lucrarea sa ”Theatre Under the Nazis” (2001). Potrivit lui London, unul din cei mai proeminenți reprezentanți ai naționalismului extremist a fost Adam Müller-Guttenbrunn, care în 1885 a publicat un pamflet, intitulat ”Viena a fost un oraș al teatrului”, în care argumenta faptul că Viena nu mai este casa teatrului adevărat din cauza evreilor și a importurilor străine, în special franțuzești. Müller-Guttenbrunn a avut idei despre crearea unui teatru popular, cu bilete ieftine. Ideile sale au putut fi puse în practică în 1898 când, potrivit lui John London, Müller-Guttenbrunn a fost numit directorul Teatrului Arian din Viena, funcție pe care a ocupat-o în perioada anilor 1898-1903. Potrivit lui London, această instituție (Kaiserjubiläums-Stadttheater, azi Opera din Viena) a fost creată tocmai pentru a promova teatrul arian, creștin și pentru a contracara influențele străine. Teatrul a fost sprijinit de cei care vroiau să vadă un teatru în totalitate fără evrei, pe cât posibil chiar și printre cei aflați în public, scrie London.

Adam Müller-Guttenbrunn teatrul arian din viena Theatre Under the Nazis

Pasaj din lucrarea ”Theatre Under the Nazis” (2001)

Adam Müller Guttenbrunn îi disprețuia pe români

Potrivit Adevărul, Adam Müller Guttenbrunn descrie cu aroganţă şi dispreţ starea de fapt din Banat de la finele secolului al XIX-lea, una dintre etapele de colonizare germană din această zonă. „Ca rezultat al creşterii importante a populaţiei germane, terenurile ţărăneşti din multe zone au fost împărţite în loturi mai mici…Însă faptul a fost contrabalansat în alt mod. Multe dintre satele germane, foarte populate, erau înconjurate –aşa cum am văzut eu de mai multe ori-de aşezări româneşti. Dar pământul care aparţinea acestor sate a trecut adesea în posesia satelor germane vecine. Chiar dacă nu a fost cumpărat, el era măcar arendat de către germani. Multe sate româneşti au devenit astfel aşezări de lucrători zilieri. Dar ei nu pot fi numiţi nici aşa, fiindcă e cunoscută lipsa de dorinţă şi aversiune faţă de muncă a acestui popor care acceptă să lucreze pentru salariu numai în cazuri excepţionale. Niciodată nu poţi conta cu certitudine pe un asemenea lucrător”, a scris Adam Müller-Guttenbrunn.

Antisemit omagiat în trei țări

Adam Müller-Guttenbrunn nu a fost legionar (poate asta ar explica lipsa de reacție a conducerii Institutului ”Elie Wiesel”), dar a fost un antisemit ”remarcabil”. Despre antisemitismul său au scris numeroși autori care au documentat antisemitismul în Europa. Cu toate acestea, Adam Müller-Guttenbrunn este o ”personalitate” omagiată în trei țări.

Potrivit informațiilor existente pe internet, din 1953 există o stradă care îi poartă numele în Linz (Austria). În Germania există în acest moment două școli și un centru de îngrijre care poartă numele scriitorului șvab originar din Banat.

Dacă nu a fost legionar atunci e un antisemit bun?

Avem așadar de-a face cu un cult al personalității unui antisemit care și-a manifestat public opiniile antisemite. De ce nu reacționează Institutul ”Elie Wiesel” în acest caz? Pentru că nu este vorba de un simpatizant legionar? Pentru că antisemitul Adam Müller-Guttenbrunn s-a manifestat înaintea Holocaustului? În opinia conducerii Institutului ”Elie Wiesel” există antisemiți buni și antisemiți răi? Faptul că pe numele antisemitului Adam Müller-Guttenbrunn nu există o sentință definitivă este un temei suficient pentru ca Institutul ”Elie Wiesel” să asiste complice la cultul personalității sale?

FOTO: Adam Müller-Guttenbrunn, zentrum.hu

Tags: , , , , , , , ,

One Response to EXCLUSIV. Adam Müller-Guttenbrunn, șvabul antisemit omagiat în Timișoara și Arad

  1. Dinu says:

    Poate ca descrierea lui este usor aroganta si dispretuitoare, totusi asta nu inseamna ca nu este adevarata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Nu rata noutățile! Conectează-te!

Send this to a friend