EXCLUSIV. ANALIZĂ. Codul administrativ a creat posibilitatea ca limba maghiară și limba romani să fie utilizate în Primăria București

Noul Cod administrativ conține cadrul legal care va putea permite utilizarea limbii maghiare și a limbii romani în Primăria București. Situația pare ireală dar este cât se poate de posibilă având în vedere prevederile O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Vezi și EXCLUSIV. ANALIZĂ. OUG privind Cod administrativ încalcă Constituția României și Legea nr. 282/2007
Limba maghiară și limba romani (țigănescă) vor putea fi utilizate în Primăria București și în toate instituțiile publice din subordinea Primăriei București. Posibilitatea utilizării celor două limbi în instituțiile publice din capitala României este dată de prevederile noului Cod administrativ, adoptat de Guvernul Dăncilă prin ordonanță de urgență.
Vezi și EXCLUSIV. Limba romani și limba turcă devin limbi oficiale de stat în spitalele din București, Buzău, Constanța și Craiova cu votul PSD și ALDE

Cum e posibil așa ceva? Simplu. Din dorința de a face pe plac UDMR și fără sa evalueze consecințele unor astfel de prevederi legale la nivel național, Guvernul Dăncilă, susținut de PSD-ALDE, au inserat în Codul administrativ un articol care poate genera la nivel național situații complet aberante.
Codul administrativ și limba maghiară în Primăria București
Prin adoptarea Legii nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, România s-a angajat să protejeze un număr de 20 de limbi minoritare pe teritoriul său, respectiv: limba albaneză, limba armeană, limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba greacă, limba italiană, limba idiş, limba macedoneană, limba maghiară, limba poloneză, limba romani, limba rusă, limba ruteană, limba sârbă, limba slovacă, limba tătară, limba turcă și limba ucraineană (detalii aici).
Potrivit recensământului populației din anul 2011 în București locuiesc 3359 de etnici maghiari și 23973 de etnici romi (detalii aici).
Potrivit art. 94 alin. 1 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ „În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.
Acest articol din Codul administrativ nu se aplică Primăriei municipiului București pentru că ponderea etnicilor maghiari și romi din București nu depășește 20%.
Însă, potrivit art. 94 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ „Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1)”.
Așadar, Codul administrativ conține prevederea prin care limba maghiară și limba romani pot fi utilizate în Primăria București și serviciile publice deconcentrate de la nivelul municipiului București.
Din acest moment, având în vedere faptul că noul Cod administrativ este deja în vigoare, va începe bătălia pentru punerea în practică a art. 94 alin. 2 din Codul administrativ la nivelul municipiului București.
UDMR și Partida Românilor, spre exemplu, vor putea acum solicita consiliilor locale ale sectoarelor și Consiliului General al municipiului București să adopte hotărâri care să permită etnicilor maghiari și romi din București să utilizeze limba maghiară și limba romani în relația cu Primăria București și serviciile publice deconcentrate ale ministerelor de la nivelul municipiului București.
Refuzul autorităților locale și a serviciilor publice deconcentrate din București de a permite etnicilor maghiari și romi să utilizeze limba maternă în instituțiile publice va putea fi sancționat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, de vreme ce Codul administrativ permite acest lucru iar autoritățile locale din București nu vor putea justifica obiectiv un refuz.
Mai mult, atât UDMR cât și organizațiile etnicilor romi vor spune că românii le refuză un drept conferit de Codul administrativ, de vreme ce există o prevedere legală care permite acest lucru însă autoritățile locale din București refuză să pună în practică prevederile Codului administrativ.
Prin adoptarea acestei prevederi din Codul administrativ Guvernul României oferă posibilitatea UDMR să se victimizeze, nefiind exclus ca UDMR să reclame inclusiv dreptul etnicilor romi de a vorbi în limba romani în relația cu Primăria București.
Oricât de ireal ar părea la prima vedere, posibilitatea ca Consiliul General al municipiului București să adopte o hotărâre prin care să permită utilizarea limbii maghiare și a limbii romani în Primăria București și în serviciile publice deconcentrate de la nivelul municipiului București este una reală, având în vedere metehnele clasei politice de la București.
Tocmai de aceea, pentru a proteja caracterul de stat național și unitar al României, prevăzut de Constituția României, precum și caracterul de limbă oficială de stat a limbii române, decizia cu privire la limbile utilizate în relația cu instituțiile publice ale statului român nu trebuie lăsată la latitudinea autorităților publice locale. Autoritățile publice locale pot decide, în baza autonomiei locale, cu privire la construirea unei școli sau asfaltarea unei străzi, nu cu privire la limbile utilizate în instituțiile publice.
FOTO: Agerpres