Revista ”Ținutul secuiesc” a fost editată din fonduri publice

de Dr. Ioan Lăcătușu

Continuând practica tipăririi unor publicaţii cu conţinut etnocentrist, nostalgic şi cu mesaj neorevizionist, administraţiile publice locale din judeţele Covasna şi Harghita aflate perpetuu sub conducerea formaţiilor etnice maghiare, au editat recent o revistă intitulată „Székelyföld, Ţinutul Secuiesc, Szeklerland”. Lucrarea apărută în excelente condiţii grafice, în limbile maghiară, română şi engleză, prin conţinutul şi mesajul său, are un vădit conţinut discriminatoriu faţă de cetăţenii români de naţionalitate română, din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Publicaţia se referă la un „ţinut” care nu există ca o structură administrativă oficială a României. Informaţiile despre principalele localităţi şi zone turistice sunt prezentate respectând configuraţia fostelor scaune secuieşti, dar, şi în acest caz, nu sunt cuprinse localităţile româneşti din Depresiunea Întorsurii Buzăului, aşezări care au făcut parte din fostul scaun Treiscaune şi nici cele din zona Topliţei, care au făcut parte din scaunul filial Giurgeu.

Referindu-se succint la evoluţia istorică a celor şapte scaune secuieşti, în publicaţie este menţionată transformarea lor, în 1876, în comitate şi, funcţionarea, între 1952-1968, a Regiunii Autonome Maghiare, respectiv a Regiunii Mureş – Autonomă Maghiară, fără a se menţiona faptul că, niciodată fostele scaune secuieşti nu au funcţionat ca o structură administrativă distinctă formată din totalitatea acestora şi nici nu au existat un însemn heraldic unic pentru „Ţinutul secuiesc”.

Definind corect secui ca pe „un grup etnic maghiar, cu o conştiinţă istorică şi caracteristici lingvistice şi etnice distincte”, autorii publicaţiei nu fac nicio referire la convieţuirea acestora cu românii, nici la multiplele interferenţe româno-maghiare existente în cultura populară, în tradiţii, obiceiuri, viaţă cotidiană, arhitectură etc. şi nici la numeroasele relaţii economice, culturale şi umane stabilite, în decursul secolelor, cu Moldova şi Ţara Românească.

Din analiza textului publicaţiei rezultă că expresiile, respectiv cuvintele România şi român, sunt menţionate doar de două ori; atunci când se menţionează faptul că „Ţinutul Secuiesc este o regiune situată în centrul României”, şi când se afirmă că „viaţa artistică a oraşului Sf. Gheorghe se concentrează în jurul Teatrului Maghiar de Stat Tamaşi Aron şi a Teatrului Român de Stat Andrei Mureşan”.

În cuprinsul celor 48 de pagi, cuprinzând zeci de fotografii color, nu este redată nicio fotografie a unei biserici ortodoxe româneşti, nicio statuie a unei personalităţi româneşti, niciun costum popular românesc, nicio referire la sărbătorile tradiţionale româneşti: sântiliile, nedeile, festivalurile folclorice etc., nicio menţiune a vreo uneia dintre personalităţile româneşti născute în zonă. Nu sunt menţionate instituţiile culturale româneşti: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sf. Gheorghe ,Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci ş.a.

Când se vorbeşte despre tradiţia creşterii oilor nu se pomeneşte nimic despre păstoritul transhumant practicat de vestiţii oieri din Breţcu şi Voineşti şi nici despre arealul în care, s-a plămădit şi circulă numeroase variante locale ale baladei „Mioriţa”, inclusiv în limba maghiară.

În pofida adevărului istoric şi a configuraţiei multietnice şi pluriconfesionale a localităţilor din fostele scaune secuieşti, azi judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, zona este prezentată ca având o fizionomie monoetnică maghiară, cu excluderea totală a românilor, cât şi a culturii şi spiritualităţii româneşti din cele trei judeţe.

Potrivit datelor recensământului din 2011, structura pe etnii a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, judeţe care fac parte din aşa zisul „Ţinut secuiesc”, este următoarea: români – 365.379 persoane (35, 05%, din totalul populaţiei celor trei judeţe;) maghiari – 611.391 persoane (58, 6%) şi romi 60 297 persoane (6%). Rezultă deci că, în anul 2011, peste 40% din totalul populaţiei judeţelor menţionate, nu sunt de etnie maghiară. Dacă la această situaţie mai adăugăm marile pierderi româneşti pricinuite de intensul proces de maghiarizare a populaţiei româneşti, proces care a avut loc, de-a lungul secolelor, în localităţile etnic mixte din fostele scaune secuieşti, avem tabloul complet al discriminărilor la care sunt supuşi, şi de această dată, românii din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

Deoarece publicaţia este tipărită din fonduri publice, de către Asociaţia de Turism Covasna, sub egida Consiliului Judeţean Covasna, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş va sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării privind caracterul discriminatoriu la adresa cetăţenilor de altă etnie decât cea maghiară din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, a publicaţiei „Ţinutul Secuiesc”.