
Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 9 Justiția al Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare conform Legii de ratificare nr. 282/2007, inițiat de către UDMR-iștii Márton Árpád-Francisc și Máté András-Levente, prin care se dorește legiferarea obligativității ca instanțele de judecată din România să angajeze cunoscători ai limbilor minorităților în zonele în care aceștia au o pondere de peste 20% din totalul populației a fost adoptat tacit de Camera Deputaților în luna octombrie 2013 (detalii aici).
Conform proiectului adoptat tacit de Camera Deputaților în 2013, instanțele și parchetele din zonele în care minoritățile naționale au o pondere de peste 20% vor fi obligate să angajeze magistrați care să cunoască limba minorătății. Mai mult, în instanțe vor putea fi introduse cereri și alte înscrisuri și în limba minorității naționale, costul traducerilor urmând a cădea în sarcina statului.
Potrivit formei adoptate de către Camera Deputaților, judecătorii și procurorii care au susținut un examen de cunoaștere a unei limbi minoritare pot solicita cu precădere numirea la judecătoriile în raza cărora minoritatea respectivă are o pondere semnificativă. De asemenea, candidații declarați admiși la examenul de cunoaștere a unei limbi minoritare au prioritate în alegerea posturilor de la judecătoriile în a căror rază minoritatea națională respectivă are o pondere semnificativă. Potrivit art. 5 din legea adoptată de Camera Deputaților, tribunalele și curțile de apel vor fi obligate prin lege să angajeze și cunoscători ai limbii minoritare dacă se află într-o zonă în care o minoritate are o pondere mai mare de 20% din totalul populației.
De asemenea, legea adoptată prevede foarte clar faptul că pentru posturile vacante care necesită cunoașterea limbii unei minorități naționale pot participa doar candidații care au susținut un examen de cunoaștere a limbii minorității. Mai mult, vor putea fi adresate cereri și alte înscrisuri și în limba minorității naționale, costurile ocazionate căzând în sarcina statului, instanțele fiind obligate să angajeze magistrați și personal auxiliar ”într-un număr suficient” pentru a garanta funcționarea instanțelor.
La finalul anului trecut proiectul a fost înscris de nu mai puțin de șapte ori pe ordinea de zi a plenului Senatului (detalii aici) însă până în acest moment nu a existat un vot favorabil sau nefavorabil cu privire la adoptarea acestui proiect legislativ. Surse din interiorul PSD au confirmat însă faptul că acest proiect legislativ este un punct de negociere între UDMR și coaliția PSD-ALDE.
Legea este inițiată de către doi deputați UDMR și are ca scop maghiarizarea instanțelor de judecată din județele în care comunitatea maghiară are o pondere de peste 20% din totalul populației. Este deja binecunoscut și dovedit faptul că Legea nr. 215/2001 a aministrației publice locale, care a permis utilizarea limbii maghiare în administrație în zonele în care maghiarii au o pondere de peste 20%, constituie baza legală a maghiarizării administrației publice locale din județele Covasna și Harghita. Sub pretextul asigurării unui drept, administrația publică locală din județele Covasna și Harghita a fost epurată etnic de români care au fost eliminați de la concursurile pentu ocuparea posturilor pentru că nu cunosc limba maghiară. Legea nr. 215/2001 a constituit (și constituie) baza legală a numeroase abuzuri, de notorietate fiind cele în care în baza acestei legi se solicita până și femeilor de servici să cunoască limba maghiară.
Este evident că legea adoptată tacit de către Camera Deputaților va constitui baza legală a maghiarizării instanțelor de judecată din județele Covasna și Harghita, și prin extensie curțile de Apel din Brașov și Mureș. Întocmai ca pe vremea Imperiului Austro-Ungar, limba maghiară va deveni o limba oficială în instanțele de judecată din România, costul traducerilor fiind suportat de către bugetul de stat.
În luna aprilie 2017 coaliția PSD-ALDE, condusă de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, a votat favorabil proiectul legislativ inițiat de un grup de 13 deputați și senatori UDMR care va obliga unitățile spitalicești să angajeze vorbitori de limba maghiară (detalii aici).
Proiectul intitulat „Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a art.41 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011” a fost adoptat astăzi de Camera Deputaților cu 263 de voturi „pentru” din cei 264 de deputați prezenți (detalii despre vot aici).
Proiectul de lege adoptat astăzi a fost depus în luna aprilie a anului trecut la Camera Deputaților și înaintat ulterior Senatului. În luna decembrie 2016 Senatul a doptat tacit acest proiect legislativ pentru ca la începutul lunii februarie a.c. acesta să fie înaintat Camerei Deputaților. La începutul lunii aprilie acesta a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților.
Potrivit formei adoptate la Senat, proiectul va modifica Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Legea nr. 292/2001 a asistenței sociale în sensul că, potrivit proiectului, „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numără cel puțin 5000 de cetățeni, prin grija autorităților administrației publice locale, instituțiile și unitățile de asistență socială încadrează și personal cunoscător al limbii minorităților naționale respective”.
În fapt, adoptatea acestei prevederi legale constituie o nouă discriminare pozitivă inutilă la adresa comunității maghiare din România și va duce la epurarea etnică a românilor din unitățile spitalicești din Transilvania în general și din județele Covasna și Harghita în mod special.
FOTO: agerpres.ro
"Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moș îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănțuit."
Titlul poeziei: Decebal către popor
Autor: George Coșbuc
„Dacă nu lupți pentru ceea ce vrei,
meriți ceea ce ai.”
John C. Maxwell
Marius Filip says:
Care ar fi problema , ca o minoritate să învețe limba țării în care trăiește? Măcar vorbit dacă nu şi scris.Cui să-I fie rușine?