Plenul Parlamentului European a adoptat astăzi Raportul referitor la standardele minime pentru minorități în UE întocmit de un eurodeputat slovac de etnie maghiară.

Vezi și DECLARAȚII STUPEFIANTE. Ungaria se implică DIRECT în eliberarea celor doi extremiști maghiari condamnați definitiv la închisoare pentru tentativă de atentat terorist

Plenul Parlamentului European a adoptat astăzi, cu 489 de voturi pentru, 112 împotrivă și 73 de abțineri Raportul referitor la standardele minime pentru minorități în UE.

Anterior, propunerea de rezoluție primise avizul Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European. De asemenea, raportul a primit avizul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din PE cu 44 de voturi pentru, 4 împotrivă și 4 abțineri. Din această comisie fac parte și eurodeputații români Monica Macovei, Traian Ungureanu și Sogor Csaba. Toți cei trei eurodeputați români au votat în comisie pentru adoptarea rezoluției. Singurul eurodeputat care a făcut opinie separată, împotriva textului rezoluției, a fost eurodeputatul polonez Marek Jurek.

Vezi și EXCLUSIV. Monica Macovei și Traian Ungureanu au trădat interesele României. Raportul „Standarde minime pentru minorități în UE” intră la vot în PE

Practic, documentul votat azi în plenul PE conține referiri la toate subiectele centale ale propagandei separatiste maghiare din Transilvania, de la utilizarea limbii în administrația publică, la cultură, educație în limba maternă și multe altele.

Raportul adoptat astăzi de plenul PE subliniază faptul că la nivelul Uniunii Europene nu există o practică unitară cu privire la definirea minorităților.

Raportul adoptat astăzi „reamintește că nu există standarde comune la nivelul UE pentru drepturile minorităților în UE, și nici o înțelegere comună cu privire la cine poate fi considerată persoană aparținând unei minorități; ia act de faptul că nu există o definiție a minorităților în Declarația ONU privind drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice, și nici în Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale; subliniază necesitatea de a proteja toate minoritățile naționale sau etnice, religioase și lingvistice, indiferent de definiție, și evidențiază că orice definiție ar trebui să fie aplicată în mod flexibil, deoarece includerea de facto a beneficiarilor în cadrul protecției drepturilor minorităților face parte adesea dintr-un proces evolutiv, care poate conduce în cele din urmă la recunoașterea oficială; recomandă ca, respectând principiile subsidiarității, proporționalității și nediscriminării, o definiție a unei „minorități naționale” ar trebui să se bazeze pe definiția din Recomandarea 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (1993) pentru un protocol adițional privind drepturile minorităților la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, adică un grup de persoane dintr-un stat, care:

–  locuiesc pe teritoriul acelui stat și sunt cetățeni ai acestuia;

– au legături tradiționale, ferme și durabile cu statul respectiv;

– au caracteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice distincte;

– sunt suficient de reprezentative, chiar dacă în număr mai mic decât restul populației din statul respectiv sau dintr-o regiune a acestuia;

– țin să păstreze împreună ceea ce constituie identitatea lor comună, inclusiv cultura, tradițiile, religia sau limba;”

Inițiatorul raportului propune Comisiei Europene să înființeze un organ la nivelul Uniunii Europene „pentru recunoașterea și protecția minorităților în UE”.

Raportul adoptat servește intereselor Ungariei și ale UDMR, și urmărește impunerea la nivelul UE a unor standarde în domeniul propecției minorităților naționale. Că acest raport servește intereselor Ungariei o dovedește și faptul că raportul „salută înregistrarea de succes a inițiativei cetățenești europene intitulate „Minority SafePack” și strângerea de semnături în cadrul acesteia, care solicită un cadru european pentru protecția minorităților; încurajează Comisia să exploreze modurile în care interesele și necesitățile minorităților ar putea fi reprezentate mai bine la nivelul UE în viitor”. Este deja de notorietate faptul că atât UDMR cât și Ungaria s-au implicat activ în susținerea inițiativei cetățenești europene intitulate „Minority SafePack” (detalii aici).

Potrivit raportului adoptat astăzi, România ar putea fi obligată pe viitor să înființeze „comisii naționale pentru adevăr și conciliere care să recunoască persecuțiile, excluderea și renegarea persoanelor care aparțin minorităților de-a lungul secolelor și să documenteze aceste probleme; invită statele membre să condamne și să sancționeze clar negarea atrocităților comise împotriva persoanelor care aparțin minorităților și le încurajează să organizeze cu fastul cuvenit zile de comemorare a unor grupuri minoritare la nivel de stat, cum ar fi Ziua de comemorare a Holocaustului romilor; le încurajează, de asemenea, să înființeze instituții care să facă cunoscute istoria și cultura grupurilor minoritare, și să le susțină financiar și administrativ”.

De asemenea, raportul adoptat astăzi de plenul PE ar putea bloca orice reorganizare administrativă a României. Astfel, inițiatorul raportului „remarcă faptul că minoritățile naționale și etnice sunt grupuri de persoane aparținând minorităților care locuiesc pe același teritoriu și care împărtășesc o identitate comună, uneori ca urmare a modificării frontierelor, alteori ca urmare a faptului că locuiesc o perioadă îndelungată într-o zonă, și care au reușit să își păstreze identitatea; invită Comisia și statele membre să protejeze identitatea culturală și lingvistică a minorităților naționale și etnice și să creeze condiții pentru promovarea acesteia; subliniază rolul important pe care autoritățile locale și regionale din UE îl pot avea în protecția minorităților naționale și etnice și consideră că reorganizarea administrativă și reîmpărțirea teritorială nu trebuie să aibă consecințe negative pentru aceste minorități; încurajează statele membre să asigure de la bugetul central resurse financiare pentru punerea în aplicare a drepturilor minorităților, astfel încât să nu împovăreze bugetele locale”.

România ar putea fi obligată, potrivit raportului, să oficializeze limba maghiară cel puțin la nivel regional. Inițiatorul raportului adoptat astăzi de plenul PE „încurajează Comisia și statele membre ca, în măsurile lor viitoare, să creeze instrumentele adecvate pentru a promova și susține utilizarea oficială a limbilor vorbite de minoritățile naționale și etnice în teritoriile în care trăiesc, la nivel local sau regional, în conformitate cu principiile din CCPM și Carta limbilor, asigurându-se totodată că protecția și încurajarea utilizării limbilor regionale și minoritare nu se realizează în detrimentul limbilor oficiale și al obligației de a le învăța”. Este deja de notorietate faptul că UDMR acționează foarte activ, cu sprijinul Ungariei, prin oficializarea limbii maghiare în România cel puțin la nivel regional. Acest raport „încurajează Comisia și statele membre să permită și să promoveze, în cadrul autorităților administrative și al organizațiilor de servicii publice, utilizarea limbilor regionale și minoritare în practică, în conformitate cu principiul proporționalității, cum ar fi în relațiile dintre persoanele private și organizații, pe de o parte, și autoritățile publice, pe de altă parte; încurajează statele membre să ofere informații și servicii publice în aceste limbi, inclusiv pe internet, în zonele în care populați aparținând minorităților naționale sau etnice este numeroasă”.

Culmea, raportul adoptat de plenul PE „subliniază că persoanele care aparțin minorităților ar trebui să învețe, de asemenea, limba, istoria și cultura populației majoritare, și că elevii care aparțin populației majoritare – și publicul larg – ar trebui să se familiarizeze cu istoria și cultura minorităților și să li se ofere posibilitatea de a învăța limbile minorităților”. De semenea, inițiatorul raportului „subliniază că predarea limbilor minorităților contribuie la înțelegerea reciprocă dintre majoritate și minoritate și la apropierea comunităților; încurajează statele membre să aplice măsuri pozitive pentru a asigura reprezentarea adecvată a minorităților în educație, precum și în administrația publică și în agențiile executive la nivel național, regional și municipal”.

În concluzie, prin adoptarea raportului se solicită „Comisiei să elaboreze un cadru comun pentru stabilirea unor standarde minime ale UE de protecție a minorităților; recomandă ca acest cadru să conțină indicatori măsurabili, raportați periodic, și să includă cel puțin următoarele:

–  elaborarea unor orientări care să reflecte bunele practici din statele membre, în cooperare cu diferiții actori implicați în protecția drepturilor minorităților;

–  o recomandare a Comisiei, care să țină seama de măsurile naționale existente, de subsidiaritate și de proporționalitate;

–  o propunere legislativă de directivă, care să fie elaborată după o evaluare adecvată a impactului, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității aplicabile în statele membre, și să se bazeze pe punctele menționate mai sus și pe standarde minime pentru minorități în UE, incluzând criterii de referință și sancțiuni clare”. De asemenea, se „solicită Comisiei și statelor membre ca acest cadru să includă colectarea de date, precum și metodologii de monitorizare și raportare bazate pe munca de teren, pe date financiare și pe o orientare spre calitate, întrucât aceste elemente consolidează aplicarea unor politici eficace și bazate pe dovezi, și pot contribui la creșterea eficienței strategiilor, acțiunilor și măsurilor”.

În final, se „încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), guvernelor și parlamentelor statelor membre și statelor candidate, OSCE, OCDE, Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite”.

Raportul, inițiat de un eurodeputat slovac de etnie maghiară, József Nagy, reprezintă în fapt o nouă încercare a Ungariei de a mișca lucrurile în direcția impunerii de la Bruxelles a unor drepturi ale minorităților naționale care să aibă ca efect realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc, după modelul mult invocat al Tirolului de Sud, ca prin pas către o autonomie mult mai largă a Transilvaniei. De acestă dată, Ungaria a apelat la un eurodeputat de origine maghiară pentru a provoca o dezbatere urmată de adoptarea unei rezoluții a PE care să impună un standard minim în domeniul protecției minorităților naționale din UE.

Adoptarea acestui raport va genera la nivelul instituțiilor Uniunii Europene o amplă dezbatere care va obliga Comisia Europeană să demareze proceduri care să transpună în practică cele cuprinse în raport. Așadar, adoptarea acestui raport constituie un prim pas în direcția unei legislații europene în privința protecției minorităților naționale. În mod evident, această legislația va afecta statele membre ale UE care au recunoscut existența unor minorități naționale. Țări care Franța, Grecia, Germania, Portugalia, Bulgaria, spre exemplu, care nu recunosc niciun fel de minorități naționale pe teritoriul lor nu vor fi afectate de această legilație.

Adoptarea acestui raport este o victorie mare a Ungariei și a UDMR, chiar în anul Centenarului Marii Uniri, și în mod evident o veste foarte proastă pentru România, care ar putea fi obligată în Bruxelles să lărgească cadrul drepturilor pe care le acordă  deja cetățenilor aparținând minotirăților naționale. Evident, singura comunitate minoritară care se plânge în România de lipsa unor astfel de drepturi este cea maghiară. Asta pentru că punctul terminus al acestui proiect pretins european nu este vreun drept al unor cetățeni ci realipirea Transilvaniei la Ungaria.

Textul rezoluției care va fi votată mâine poate fi consultat aici.

FOTO: bursa.ro

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.