Borboly Csaba (UDMR), președintele CJ Harghita

Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba (UDMR), a acordat un interviu cotidianului Informația Harghitei, singura publicație în limba română din județul Harghita, în care a vorbit, printre altele, și despre problema arborării drapelului Ungariei pe instituțiile publice din România, cu referire concretă la cazul primarului UDMR din comuna Mădăraș care a fost amendat în luna noiembrie 2013 cu suma de 9.000 de lei după ce rearborase drapelul Ungariei pe sediul primăriei.

Cum era de așteptat, președintele CJ Harghita, care este și președintele organizației Harghita a UDMR, îi ia apărarea colegului său de partid și găsește perfect justificată arborarea drapelului Ungariei pe sediul Primăriei Mădăraș. Motivul invocat de extemistul Borboly Csaba? Primăria Mădăraș aparține locuitorilor din Mădăraș, nu este o instituție publică a statului român!

”– E greu de acceptat că primarul din Mădăraş, care refuză să renunţe la drapelul ungar de pe primărie, n-ar fi un lider extremist. De altfel v-am citit punctul dvs. de vedere privind propunerile de modificare a Legii 75/1994 privind arborarea drapelelor. Trebuie să recunoaşteţi că, la nivel sentimental, se receptează ca o sfidare arborarea drapelului unei entităţi care a fost cândva ocupante. Dvs. v-ar face plăcere să lucraţi cu drapelul URSS deasupra capului? Sau cu cel austriac, ori cu cel rusesc?

– A fi extremist înseamnă să provoci numai cu scopul de a înfuria partea cealaltă, a acţiona din ură, a face lucruri care ameninţă o comunitate, generează temeri, spaimă. Arborarea unui steag pe o clădire, fie şi clădirea unei primării, nu intră în această categorie. Ar fi un gest extremist dacă, ştiu eu, într-o localitate primarul maghiar ar forţa arborarea unui steag pe care directorul şcolii cu predare în limba română nu îl doreşte. Acestea sunt gesturile extremiste. Desigur, folosirea unor simboluri poate însemna sfidare, poate însemna că nu-i place cuiva, dar nu poate fi luat ca un gest extremist. Ce fel de steag este pe Primăria comunei Mădăraş nu ştiu de ce trebuie să-l intereseze pe un cetăţean dintr-o altă localitate, dintr-o altă parte a ţării. În fond, Primăria comunei Mădăraş este a cetăţenilor comunei Mădăraş, este instituţia lor şi nu a altcuiva. Ei aleg primarul, ei aleg Consiliul local, dacă nu le place ce fac aceşti aleşi locali, la următoarele alegeri aleg alţi oameni pe aceste posturi. Deci consider puţin exagerate aceste sensibilităţi. Dar acest aspect, adică folosirea drapelului unei alte ţări pe instituţii publice este reglementat, şi în acest caz instanţa va decide.

Desigur, s-ar putea vorbi mult despre simboluri, care simbol de ce nu place unora şi pe cine sfidează, dar cred că preluarea bunelor practici din partea vestică a Europei ar rezolva aceste dispute. Un lucru este clar, în Uniunea Europeană există trei judeţe, adică Harghita, Covasna şi Mureş, unde practic este interzisă folosirea simbolurilor locale. Şi când spun simboluri locale, nu vorbesc de simboluri minoritare şi nu vorbesc de drapel secuiesc. De exemplu, Consiliul local al oraşului Sfântu-Gheorghe a adoptat ca steag local un drapel care diferă de steagul secuiesc şi totuşi a fost târât de către Prefectură în instanţă. România are 10 judeţe care nestingherit pot avea steaguri proprii, simbolistică locală, dar judeţul Harghita nu are voie. Dacă vorbim de autonomie locală, atunci consider că a avea simboluri locale este normalitatea. De aceea am solicitat de la domnul prim-ministru să reglementeze acest lucru, să intrăm în normalitate. Să ne spună un nu sau da răspicat. Dacă răspunsul este nu, cel puţin avem şansa să ne adresăm forurilor europene responsabile pentru apărarea principiului autonomiei locale. Dar momentan suntem traşi pe linie moartă, nu avem căi de atac nici în ţară la Înalta Curte sau la Curtea Constituţională, nici la foruri internaţionale”.

Autor interviu: Mihai Groza (Informația Harghitei)