ISTORIE. Constantin Diaconovici Loga (1770-1850), întemeietorul școlii românești din Budapesta

February 19, 2016 •istorie •Views: 3373

dr. Maria BERÉNYI

După studiile secundare terminate la Lugoj, urmează dreptul la universitatea din Pesta. După absolvirea studiilor superioare rămîne în capitala Ungariei şi este angajat translator la magistratura oraşului. E revizor şi corector al cărţilor româneşti în Tipografia Universităţii din Buda. Îl suplineşte un timp pe P. Maior, cenzor la tipografie, şi îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia.

Vezi și ISTORIE. Construirea Curților Gojdu din Budapesta (1901-1905)

Loga este ales cantor la biserica ortodoxă greco-valahă unde a introdus obiceiul de a se cînta numai în româneşte. Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis şcoala coloniei române din Pesta, la care, pînă în 1812 C.D.Loga a fost învăţător.

Despre activitatea din Pesta, aminteşte şi în o corespondenţă din 1841:”Am deschis şcoala românească, după care s-a cerut şi preot, aici am fost profesor, împreună şi tălmaci la magistrat, ba şi interimar revizor a cărţilor româneşti, deplin 7 ani.”
În calitatea de revizor la tipografie, a revăzut Istoria pentru începutul românilor în Dacia, opera lui Petru Maior, care atestă acest fapt în răspunsul cerut de Cancelaria palatinului Ungariei.

Loga s-a ataşat sufleteşte de Gheorghe Şincai, şi el revizor la aceea tipografie. Referindu-se la Hronica sa, Loga în 1842 scrie: „… am dat ajutor pe vremea cînd eram ca profesor al şcoalei româneşti din Pesta, făcîndu-mă împreună lucrător şi ajutor adîncilor sale bătrîneţe, întru adunarea cuviicioaselor materialuri a istoriilor din biblioteca Universităţii din Pesta.”

De asemenea, alături de aceste două mari personalităţi ale culturii româneşti şi de preotul parohiei române din Pesta, lugojanul Ioan Teodorovici, trezeşte conştiinţa naţională a înstăriţilor macedoromâni, numeroşi în capitala Ungariei. Aceştia îşi deschid primitor casele pentru românii din toate provinciile, sprijinesc generos tipărirea cărţii româneşti la începutul literaturii ei moderne, acţiune şi de Societatea femeilor române înfiinţată aici în 1815.

Întreaga activitate publicistică şi editorială a lui Constantin Diaconovici Loga, ca şi a altor cărturari iluminişti din generaţia sa, este legată de cauza învăţămîntului, de necesitatea de a răspîndi cultura în limba română în pături cît mai largi. Concepţia pedagogică iluministă a lui Loga – tinzînd atît spre realizarea unui ideal educativ modern, cît şi spre o largă răspîndire a ştiinţei de carte şi a cunoştinţelor practice în rîndul poporului – îşi are temeiul şi începutul în preocupările filogice ale acestuia (gramatică, ortografie, epistolariu).

Vezi și ISTORIE. Cum au constituit studenții români din Budapesta Revista ”Luceafărul”

Loga a scris mai multe manuale şi gramatici în scopul introducerii învăţămîntului în limba română. Cea mai importantă lucrare de acest gen e Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii româneşti, Buda, 1818. El include în ea cele mai importante reguli privind suprimarea diverselor procedee ortografice, însoţite de exemple practice. Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822, una dintre primele gramatici româneşti, depăşeşte prin semnificaţie cadrul unui simplu instrument de studiu, fiind o pledoarie pentru limba naţională. Concepţia lingvistică nu este originală: cartea sa urmează îndeaproape gramaticile lui Paul Iorgovici şi Radu Tempea. Totuşi meritul Gramaticii lui Loga constă în caracterul ei practic, deoarece în acea vreme nu existau reguli gramaticale şi de ortografie unanim acceptate.

Loga a desfăşurat o bogată activitate editorială. A stabilit legături fructuoase cu Tipografia Universităţii din Buda în perioada cît a funcţionat ca cenzor, legături pe care le-a menţinut pe tot parcursul vieţii. O lucrare importantă şi cunoscută a sa e Chemare la tipărirea cărţilor româneşti şi versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821, este un adevărat program patriotic de luminare prin cultură. Volumul reprezintă o încurajare şi un îndemn pentru a cultiva limba şi a edita cărţi în limba română.

Loga a mai editat lucrări cu caracter religios şi alte cărţi care a trezit un larg interes nu numai în Transilvania ci şi dincolo de Carpaţi. Amintim faptul, că publicaţiile lui Loga au avut succes mare în Muntenia, din Gramatica românească aici s-au comandat 900 exemplare. Autorul a găsit în principele Ghica din Ţara Românească un bun mecenat, acesta comandînd mai multe sute de exemplare din lucrările sale.

Material semnat de dr. Maria BERÉNYI, scriitoare, cercetătoare, istoric, Directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria

FOTO: facebook.com

Voi ce părere aveți? Vă aștept comentariile.

Tags: , , , , ,

Voi ce părere aveți? Aștept comentariile voastre.

DISCLAIMER Atenție! Postați pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiți aici regulamentul: Termeni legali și Condiții

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Send this to a friend

Salutare! Cred că asta te-ar putea interesa: "ISTORIE. Constantin Diaconovici Loga (1770-1850), întemeietorul școlii românești din Budapesta"! Acesta este linkul: https://www.dantanasa.ro/istorie-constantin-diaconovici-loga-1770-1850-intemeietorul-scolii-romanesti-din-budapesta/