Agresori, victime, țapi ispășitori, factor de instabilitate în România? Românul de rând nu a înțeles niciodată cine este Jobbik, partidul maghiar care a stârnit furia Occidentului prin viziunile calificate de mulți ca extremiste, dar cu o popularitate tot mai mare în Ungaria. Cu un discurs mai proaspăt pe alocuri, mai nuanțat, Jobbik sugerează că își dorește pentru anii următori consens și cooperare cu România, deși nu renunță la sprijinirea chiar cu bani a maghiarilor din România pentru obținerea autonomiei teritoriale și condamnă o prigoană a minorității cu cele mai multe drepturi din această parte a Europei. Formațiunea, prin vocea vicepreședintelui său, István Szávay,  nu se sfiește să critice sistemul de justiție care l-a comandat pe Marko Attila și le transmite celor de la UDMR că vor mai avea nevoie de Jobbik, chiar dacă acum s-au dat cu Fidesz, partidul de guvernământ, transmite bn24.ro.

BN24 a realizat un interviu cu vicepreședintele partidului, István Szávay, pentru a înțelege mai bine ce vrea Jobbik de la România și care sunt planurile celui de-al doilea partid ca importanță într-o Ungarie tot mai radicalizată și blamată de partenerii europeni și transatlantici.

BN24: Cât de folositoare și viabilă vi se mai pare ideea autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, după opoziția întâmpinată din partea oficialilor români și a clasei politice în general? Credeți că maghiarii din România își doresc această autonomie?

István Szávay: Dacă ați participat de pildă la vreun eveniment la Ziua Libertății Secuiești, atunci ați putut observa că o exigenţă atât de mare pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc ca și acum nu a existat poate niciodată, de aceea o susținem prin orice instrumente care ne stau la îndemână. Eu personal am luat parte și la primul astfel de protest pentru autonomie în 2005 la Odorheiu Secuiesc. Autonomia teritorială este o practică consacrată în Europa de Vest şi unde s-a aplicat, funcţionează în mod remarcabil şi acum. De aceea este de neînţeles această atitudine extremistă, de puternică respingere a clasei politice româneşti cu privire la această problemă. Convingerea mea este că o autonomie acordată comunităţilor de maghiari din Transilvania nu ar putea decât să întărească statul român căci aceasta ar întări legătura maghiarilor din România cu statul care le asigură o formă deautoadministrare cât mai largă. Odată ce ajunge la guvernare, una dintre sarcinile principale ale Jobbik va fi obținerea unei autonomii cât mai largi pentru comunitățile de maghiari din afara granițelor, întărind şi prin acesta stabilitatea regiunii și punând bazele unei cooperări bazate pe gesturi reciproce şi sinceritate, între statele noastre interdependente din Europa Centrală şi Bazinul Carpatic.

Integral pe bn24.ro