Din Prefața volumului ”Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate și reverberații”:

”…În planul discursurilor şi demersurilor publice postdecembriste, obiectivul principal, al liderilor maghiari, atât al celor „radicali”, cât şi al „democraților”, îl reprezintă obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a „Ținutului Secuiesc”. Sintagma „Ținutul Secuiesc”, folosită cu obstinație de liderii maghiari, reprezintă în plan simbolic, aceeaşi atitudine arogantă, sfidătoare şi exclusivistă față de populația de naționalitate română trăitoare în Arcul Intracarpatic. În fond această sintagmă, nu mai corespunde realităților demografice actuale şi exclude, aşa cum s-a arătat, la nivel simbolic, aproape 40% (la sută) din totalul populației actuale a județelor Covasna, Harghita şi Mureş.

Cei care continuă să promoveze această sintagmă şi cei care îi susțin, trebuie să aibă în vedere faptul că populația de naționalitate română, din cele trei județe, la recensământul populației din 2002, era de 407.035 persoane (Covasna – 51.790, Harghita – 45.870, Mureş – 309.375), reprezentând 36,04% din populația totală a celor trei județe. La aceeaşi dată, populația de etnie rromă era de 50.234 locuitori (Covasna – 5.973, Harghita – 3.835, Mureş – 40.426), reprezentând 4,44% din populația celor trei județe. Rezultă că în județele Covasna, Harghita şi Mureş 40% din totalul populației este de naționalitate română şi de etnie rromă, deci nemaghiară. Populația de etnie maghiară din cele trei județe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna – 164.158, Harghita – 276.038, Mureş – 228.275), reprezentând 59,18% din totalul populației celor trei județe şi 46,69 % din numărul total al maghiarilor din România (1.431.807).

Din cifrele prezentate, rezultă că liderii maghiari nu pot solicita folosirea în continuare a sintagmei „Ținutul Secuiesc”, făcând abstracție de opiniile, interesele şi valorile românilor, rromilor şi a cetățenilor de alte etnii care reprezintă peste 40% din totalul populației celor trei județe. Actuala configurație etnică a județelor Covasna, Harghita şi Mureş se regăseşte şi în structura confesională a populației. Astfel, 402.499 persoane aparțin religiei ortodoxe şi 13.985 religiei greco-catolice, cele două religii româneşti, reprezentând 37% din totalul populației județelor respective…”

Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902 by Dan Tanasă

Tweet