MĂRTURII DESPRE ULTIMII ROMÂNI DIN AITA MARE. INTERVIU cu părintele Iustin Gârleanu, păstorul românilor din Aita Mare, județul Covasna: ”Crucile din cimitirele românești din cele două sate sunt mai numeroase decât membrii comunității românești”!

Distribuie acest articol!

În luna decembrie anul trecut părintele Iustin Gârleanu a împlinit cinci ani de când păstorește mica comunitate de români din Aita Mare, județul Covasna, o localitate aflată la 37 km de municipiul Sfântu Gheorghe, și 15 km de Baraolt.
Părintele Iustin Gârleanu s-a născut la Brașov, a absolvit Seminarul Teologic Dumitru Stăniloae din Brașov și Facultatea de Teologie din cadrul Universității București.
Aflat într-o zonă în care românii sunt numeric minoritari, părintele Iustin Gârleanu ține aprinsă flacăra românismului și a ortodoxiei într-o parte a României lăsată pradă șovinismului și iredentismului maghiar promovat de organizații extremiste maghiare, unele dintre ele aflate chiar în componența Parlamentului și Guvernului României.
Și pentru că despre soarta românilor din Covasna și Harghita cel mai bine pot vorbi chiar românii care trăiesc acolo, l-am contactat pe părintele Iustin.
Sunteți de cinci ani în Covasna, părinte. Câte suflete păstoriți în acest moment? 
În primul rând doresc să vă salut pe dumneavoastră cât și pe cititorii blogului dumneavostră, români și maghiari deopotrivă. Vă mulțumesc pentru faptul
ca v-ați gândit la mine și pentru că m-ați contactat chiar și prin mijloacele acestea deja convenționale (și mă refer aici la internet) pentru a vă relata aspecte din realitatea văzută prin prisma unui preot ortodox care slujește într-una din cele mai modeste comunități minoritar românești din județul Covasna.
Biserica ortodoxă din Aita Mare
Referitor la întrebarea dumneavoastră, numărul sufletelor pe care îl păstoresc este de 5 familii întregi (soț/soție) în Aita Mare și 8 familii în Aita Medie, aici în numărul acesta nu sunt incluse văduvii și familile mixte, care cu totul în ambele sate nu depășesc 20-25 de persoane.
Care sunt problemele cu care vă confruntați? 
Greu de spus… problemele sunt multiple și în același timp complexe, ca în fiecare parohie de altfel. Din punctul meu de vedere au reușit să ne copleșească două lucruri: SĂRĂCIA și ignoranța. Spun sărăcia deoarce aici nu putem strânge anual un buget mai mare de 2000 de lei. Este foarte greu să te descurci cu acești bani într-un an, sau mai bine spus imposibil. Nu mai vorbesc de faptul că apar fel de fel de lucruri neprevăzute care necesită diverse cheltuieli cărora nu le facem față fără ajutor din ”afară”. De salarizare nu mai vorbesc, dacă nu ar fi acel fond de întrajutorare primit de la Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei nu am mai fi pe aici.
De ce vorbiți și de ignoranță? 
Pentru că atunci când am ales să fiu slujitor în această episcopie am avut alte așteptări de la oameni. Și aici mă refer în primul rând la cei din județele vecine, dar și de la cei cunoscuți și apropiați chiar. Credeam că românii sunt mai solidari, dar, mi-am dat seama ca nu mereu, ci doar atunci când sunt în momente de criză. Am reușit să le fac cunoscute problemele din zonă multor persoane oneste și de bună credință, însă pe mulți alții nu am reușit să-i conștientizez de aceste probleme. Românii din afara celor două județe în marea lor majoritate habar nu au ce se întâmplă aici. Nu se conștinetizează la nivel colectiv, la nivelul întregii societăți civile, că aici este într-adevăr o problemă. Opiniile nu se formează ascultându-i pe oamenii care au de a face cu această zonă ca simplii vizitatori, și care apoi apar pe ecrane la diversele televiziuni, banalizând fenomenul acesta de dispariție a unor comunități întregi de români, în doar 60-70 de ani. Acesta este un fenomen. Ați văzut dumneavoastră pe cineva care, intersat în mod real de această zonă, să vină și să facă un reportaj bine documentat și apoi să-l dezbată cu specialiști fără interese meschine? Eu nu am văzut. Nu am văzut pe vreun jurnalist să vină și să ia vreun inteviu vreunui repezentant al societății civile românești din zonă.
Biserica ortodoxă din Aita Medie
Vorbiți de un fenomen al dispariției românilor din zonă. Ce face Statul Român? Sau ce ar trebui să facă? 
Da, și vă pot oferii și exemple, cum ar fi cele două comunități pe care le păstoresc, plus comunitățile vecine din toată zona Baraolt, cum ar fi Căpeni, chiar Baraolt, Biborțeni, Aita Seacă, Valea Zălanului, și exemplele pot continua. Pentru aceste comunități lovitura de grație a fost în anii de tristă amintire 1940-1944, apoi bineînțeles a contribuit și migrarea oamenilor de la sate către mediul urban.
Uitați exemplul cel mai grăitor, în Aita Mare și Aita Medie nu mai există secție de limba română în scoala generală, a fost pană acum doi ani, unde am predat și eu o oră de religie, dar după ce a venit criza și odată cu reforma învățământului aceste clase au fost desfințate, deși în ambele comunități mai sunt copii care provin din familii de români sau mixte. Și uitați cum odată cu această generație s-a încheiat un proces de maghiarizare pe cale pașnică. Singurul element constitutiv este religia, care mai arată originea sau poate chiar doar numele. Iată deci cum Statul este încă odată neputincios în fața acestui fenomen.
Mă întrebați ce ar trebui să facă Statul… greu de spus după 22 de ani în care nu a făcut nimc. În primul rând să dorească se se implice. Să adopte o strategie, pusă în practică de oameni onești, competenți. NU poți ca Stat, sau ca politician, să faci ceva când nu cunoști fenomenul, sau dacă îl cunoști să îl ignori, marșând pe un multiculturaslim ieftin, de tip slugarnic, așa cum vedem pe la unii politicieni din zonă. O a doua problemă este dezvoltarea zonei. O zonă săracă economic este săracă și ”intelectual”, și atunci oamenii sunt mai ușor de manipulat.
Cum credeți că ar putea cetățeanul de rând să-i ajute pe românii din această zonă? 
În primul rând prin dorința reală de a face acest lucru. Prin dorința de a veni la fața locului și a identifica problemele din această zonă. Prin simpla prezență a oamenilor din Brașov am reușit să-i mobilizez și pe credincioșii din Aita, stârnindu-i să aibe o viață liturgică mai activă, am reușit cu ajutorul acestor oameni proveniți dintr-un mediu pur ortodox, să-i fac să se apropie mai des de Sfântul Potir. Ei, iată rostul celor veniți din ”afară”. Eu în biserică m-am ocupat de sufletele lor, dar ”poteca” până la Biserică a fost ”curățată” de aceștia. Eu cred că românii de aici nu au avut lideri cu adevărat care să-i facă să se simtă mândri că sunt români. Și am văzut asta în 2009 când a fost IPS Ioan într-o vizită pastorală la Aita Medie. Când a intrat în biserică, la vederea dânsului mulți dintre oameni, bărbați și femei, au început să plângă. Era un plâns al bucuriei amestecat cu multă tristețe. Este una dintre imaginile care mă vor urmării toată viața.
Ce ne puteți spune despre comunitatea pe care o păstoriți? 
În general multe lucruri frumoase. Ca în fiecare comunitate sunt și lucruri bune și lucruri mai puțin bune. Munca cu omul este foarte grea, și mai ales în această zonă în care haina preoțească nu este așa respectată ca într-un mediu pur ortodox.
Când am venit în primul an a fost un șoc pentru mine, deoarece la sfârșitul slujbei nici un credincios nu vorbea limba română în biserică. La început i-am judecat și am fost chiar intrigat, nu puteam înțelege acest lucru, dar cu timpul am înțeles că acest lucru nu se poate imputa ca fiind vina lor. Și la ora actuală am câteva femei pe care nu le pot spovedi, pentru că nu știu românește. Dar să nu credeți că m-am resemnat cu ideea că acest lucru ar fi o normalitate.
În rest îi consider niște eroi, care au supraviețuit de-a lungul vremii, și îi prețuiesc pentru acest lucru. Din păcate aceștia sunt ultimii.
De ce spuneți că sunt ultimii? Care este media de vârstă a enoriașilor? 
Când am spus asta să nu vă gandiți că mâine ”voi trage cortina”, dar în 20-30 de ani cam așa va fi, ceea ce în istorie este o unitate neglijabilă de timp. Vârsta medie a parohiei este undeva pe la 63-68 de ani, numai că copiii și nepoții au plecat din zonă spre orașele mari, sau sunt în curs de a face acest lucru. Bineînțeles că acest lucru se încadrează într-o problemă generală la nivel național, numai că acolo unde sunt mulți măcar rămân puțini, dar unde sunt puțini rămân și mai puțini, sau de cele mai multe ori nimic. Ecuația este foarte simplă în cazul acesta. Crucile din cimitirele românești din cele două sate sunt mai numeroase decât membrii comunității românești.
Care este relația pe care o aveți cu reprezentanții celorlalte confesiuni din zona dumneavoastră? 
De respect reciproc. Suntem patru culte în Aita Mare (unitarieni, calvini, catolici și ortodocși) majoritari sunt unitarienii, iar în Aita Medie reformații. Până acum doi ani la fiecare mare sărbătoare creștină (Paști și Crăciun) trimiteam mesaje pastorale frățești din partea parohiei noastre, pentru fiecare comunitate.
Și de ce nu ați mai trimis? 
Pentru că nu mi s-a răspuns niciodată de către nimeni. Consider că dialogul are sens dacă există emițător – receptor. Probabil limba este o problemă.
Credeți că deranjați prin faptul că nu știți limba maghiară? 
Nu, nu cred. Dacă deranjez pe cineva, poate o fac mai mult prin ceea ce reprezint eu, ca haină, ca misiune a mea, ca lider spiritual al comunității românești. Limba nu trebuie să constituie o problemă din punctul meu de vedere, ci acolo unde apar probleme sau resentimente pe tema acestui lucru, acolo este mai mult o problema de bunăvoință.
Este sprijinită în vreun fel parohia pe care o conduceți de către Primăria Aita Mare sau Consiliul Județean Covasna? 
În cei cinci ani de activitate pastorală o singură dată, prin anul 2008, am primit o sumă de 2000 lei de la Primărie, pe care a trebuit să o împart pentru cele două comunități parohiale ortodoxe din Aita Mare și Aita Medie. Și asta datorită epitropului nostru de la Aita Mare, care este conslier local. În primă instanță Biserica Ortodoxă nu fusese luată în calcul la alocarea fondurilor, până când nu mi-am prezentat public indignarea.
Cum se vede din Aita Mare conviețuirea interetnică a românilor și maghiarilor din Covasna și Harghita? 
Destul de controversată aș putea spune.
In ce sens? 
În sensul în care dacă intrii în sfera politicului lucrurile sunt foarte perfide, și… mă opresc aici. Dacă rămâi în sfera socialului, a omului de rând, vezi că în familiile mixte respectul între soți poate fi mai mare decât într-o familie omogenă. În general oamenii se ajută între ei. Și asta o văd în situațile critice mai ales, la o înmormântare atât românii cât și ungurii sunt solidari unii cu alții. Și nu vă ascund că am avut surpriza să văd la o familie nevoiașă de români din Aita Mare cum maghiarii au fost foarte solidari cu ei, poate mai solidari ca românii. Bineînțeles sunt cazuri și cazuri, fiecare caz are specificul lui. De asemenea ingrijitorul pe care îl avem la biserică, este maghiar și foarte conștiincios, și un om extraordinar.
Aș dori să mai adaug faptul că numărul maghiarilor de altă confesiune, care mi-au solicitat să intru și să le sfințesc casele de Bobotează a crescut de la an la an, și aceștia mă așteaptă cu casa primenită și cu multă bucurie. Am o mulțime de lucruri bune de spus despre acești oameni cu care conviețuim.
Ați avut probleme interetnice la nivel de comunitate? 
Eu personal da, numai ca persoana respectivă avea probleme și cu cei de aceeși etnie. Dar, mulțumesc lui Dumnezu, l-am aplanat repede. În general nu cred că ar fi cazul cel puțin din partea noastră, a preoțiilor ortodocși. Și nici nu cred că au existat la nivel de Episcopie astfel de cazuri.
Numai dacă analizezi structura morală a ÎPS Ioan și atitudinea dânsului prin mesajele pe care le transmite permanent în predica sa, iți vei da seama că nu poți avea altă atitudine raportată la exemplul dânsului, decât să urmezi Evanghelia lui Hristos și să propovăduiești dragostea între semeni.
Care este opinia dumneavoastră cu privire la autonomia teritorială pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc? 
Eu trăiesc cu crezul că pentru a putea fi preot în zona aceasta, în primul rând trebuie să mai ai ceva în plus în suflet, și anume sentimentul de a fi un foarte bun român. Cu privire la autonomia teritorială pe criterii etnice, consider că este o absurditate, și chiar o anomalie. Unde ați văzut dumneavoastră, în lume, o enclavă etnică în inima unui stat sau a unei națiuni? Nicăieri. Numai la noi există această anomalie artificial creată, de-a lungul istoriei. În schimb din mesajele pe care le trimit politicienii maghiari deopotrivă și diversele grupuri ale societății civile maghiare din țară și diaspora rezultă că prin această absurditate se vrea un preambul a ceva mai mare care ar trebui să urmeze. Toți pașii care se fac în această direcție arată că cineva nu s-a împăcat încă cu istoria de după 1918. Există o educație și o cultură în acest sens de la cei mai mici până la cei mai mari, și aceasta s-a amplificat după 1989. Doar vedem cu toții mesajele din presa maghiară cât de ofensive sunt, uneori chiar provocatoare.
Părintele Iustin Gârleanu
Aveți vreun mesaj pentru clasa politică de la București? 
Da, numai că se va auzi ca și strigătul lui Iona din burta Chitului (balenei). Românii din cele două județe sunt luați în considerare direct proporțional cu miza voturilor pe care le oferă ei ca număr de locuitori în aceste două județe. Nu vedeți că de la căderea comunismului statul român nu a avut nici o strategie pentru românii din zonă, indiferent cine s-a perindat la putere, din păcate. Așa cum același stat român a aplicat o bună strategie de conservare și de dezvoltare a identității românești în zonă, în perioada interbelică. Acest lucru s-a dezvoltat în paralel fără a leza drepturile maghiarilor conlocuitori și majoritari numeric. Din punctul meu de vedere doar Biserica Ortodoxă și instituțiile din jurul acesteia au avut o atitudine permanentă în conservarea identității românești în zonă. În rest totul a fost facut haotic, vag și sporadic.
Vă mulțumesc pentru amabilitate părinte! 
Cu multă plăcere!
Dan Tanasă
Cei care vor să ia legătura cu părintele Iustin Gârleanu o pot face pe adresa de email: iustin_garleanu around yahoo.com
Puteți sprijini parohia Aite Mare prin donații în contul bancar afisat pe blogul: http://parohiaaitamare.blogspot.com/



  1. Colt de rai,ospitalitate ,omenie,liniste si relaxare,voie buna,in Statiunea Aita Mare Judetul Covasna numai la 46 de km de Brasov directia Feldioara-Rotbav-Apata !!!

    Un adevarat colt de rai,cu multa ospitalitate,omenie,liniste,relaxare si voie buna in zona de agrement Piscicol Aita Mare din Judetul Covasna numai la 46 km de Brasov,in directia Feldioara-Rortbav-Apata !
    Avand baie privata cu cabina de dus,uscator de par,toaleta in camera in zona de agrement pentru pescuit si plaja-piscina-sauna,din localitatea Aita Mare cele sapte casute pentru cazare sunt prevazute cu TV,frigider,si WI-FI gratuit.
    Casutele sunt rustic amenajate,cu multe flori,cu cerdac,unde poti sa savurezi,de la cafeaua matinala inainte de a pleca pe balta cu tot arsenalul pentru pescuit….la o bere rece si proaspata luata de la barul Statiunii de Agrement,o bere bine meritata intr-un moment de respiro al partidei de pecuit inceputa in zorii zilei.Cele sapte casute sunt amplasate pe marginea baltii/lacului de pescuit unde pescarii si pescaritele sunt cumva doar ei sau ele, cu unditele,lansetele lor care mai decare mai sofsticate cu gandurile lor,dar nu in ultima faza cu dorinta de a prinde”pestisorul de aur” !!! Pentru cei mici exista un loc de joaca special amenajat,dar deopotriva si cei mari cat si cei mici se pot bucura in voie de o piscina pentru copii,de una pentru adulti de sauna,iar din acest an 2019 si de un minunat jacuzi.
    Zona piscinei este dotata cu sezlonguri si locuri pentru facut plaja.
    Aita Mare cu Zona Balta de pescuit,piscinele,sauna si jacuzi sunt o veritabila calatorie de intoarcere in timp,o relaxare intr-o ambianta romantica pe malul unei balti unde cei veniti pot beneficia de mult soare,foarte mult soare mult aer curat,ospitalitate si intelegere,servicii ireprosabile de inalta calitate.Aita Mare este o oaza de liniste si relaxare care place la nebunie deopotriva si pestilor dar si pescarilor.Poti intra cu masina pana pe marginea baltii dar sunt si cateva locuri amenajate pentru parcare si o zona pentru camping pentru cei care vin cu cortul.
    La Aita Mare este un loc minunat pentru facut gratar.Pestele proaspat prins poate iesi o delicatesa de nota 10 pe carbunii incinsi in foisorul special amenajat.La Aita Mare langa foisorul gratarului este amenajata o bucatarie de vara fff curata,utilata si dotata cu tot ceea ce vrei:aragaz,butelie,apa curenta,canalizare,oale,cratiti,tigai,detergenti pentru vase,vesela,tacamuri si un minim de consumabile ca de exemplu:sare,ulei,zahar,otet,ceapa,usturoi cartofi.Pai ce mai vreti fratilor cred ca nici acasa nu este ca acolo!?Pai hai sa fim seriosi si rezonabili.Exista nu as spune sala de mese dar un umbrar unde poti manca in voie ceea ce iti pregatesti pe gratar.La cateva sute de metri unde gasesti un bar cu tot ceea ce vrei,cei mici gasesc inghetata,racoritoare,alune etc.Trebuie sa fi carcotas rau, sa spui ca ceva nu este ok.Este cumva asa….vrei sa pleci la un pescuit si un gratar si nu ai unde?Probabil mai mult ca sigur ai fost in multe locuri pe care le sti unde ai nevoie de peisaje,soare,aer curat,liniste si relaxare.Dar omul este un permanent cautator de lucruri si locuri noi.Noile locuri unde ajungi in conjunctura zilelor de astazi pe langa cele enumerate mai sus trebuie sa iti ofere pe langa siguranta si confort si un loc sigur din toate punctele de vedere atat pentru tine cat si pentru intreaga familie,pentru cei mici.Aita Mare ofera din belsug aceste facilitati deoarece zona are paznic de zi,paznic de noapte,personal care supravegheaza piscinile si parcarea auto,zona de camping.
    Aita Mare este o locatie excelenta pentru pescuit,facut plaja,relaxare si uitarea problemelor cotidiene de cele mai multe ori cumplit de stresante si epuizante.Personalul baltii este foarte amabil si saritor indiferent de problemele ivite,cauta solutii si rezolvari pentru tot ceea ce apare.Am fost si in acest an 2019 la Aita Mare intr-o perioada calduroasa cumva norocosi si feriti de codurile de ploi si furtuni rebele.
    Am regasit piscina/piscinele/,sauna/,noul jacuzi impecabil si ireprosabil de cutate,igenizate si dezinfectate,permanent supravegheate sa nu se intample necazuri,incidente,accidentati etc.AM AUZIT DE ACEASTA LOCATIE,MAI CORECT AM AFLAT DE ACEASTA LOCATIE DE PE INTERNET!!!
    Prima data am mers acolo in luna mai a anului 2018 dupa care am revenit pentru 10 zile in luna iulie a anului 2018.Daca nu imi placea fie sotiei mele fie mie va asigur ca nu reveneam.Incet dar sigur iarna lui 2018 lunga,grea,friguroasa a plecat si foarte bine a facut si a cedat locul primaverii si verii anului 2019 chiar daca aceasta vara este putin capricioasa si indaratnica cu tot felul de coduri si oscilatii meteo una mai ambitioasa ca alta.
    Asta nu inseamna ca anul acesta nu mai merg acolo!EXCLUSSSSS ACEST LUCRU !In acest anotimp minunat VARA cand totul se trezeste la viata,cand totul freamata si este verde parca si eu si sotia renastem din amorteala iernii si primaverii ploioase.Dupa cateva zile de Aita Mare ne reincarcam bateriile la maxim,simtim ca parca zburam,nu mai avem rabdarea sa stam in casa.Suntem dornici sa iesim in natura,simtim nevoia de aer,soare,de relaxare ,liniste si recreere.Gandul ne este la pescuit,plaja,piscina.Pana acum doi ani ne intrebam unde? Putem gasi toate aceste locuri la un lac!?Acum de cand am descoperit Aita Mare din Judetul Covasna,mergem de cate ori avem posibilitatea doar acolo,si ne cazam,la aceeasi casuta care de fiecare data ne asteapta primitoare,curata,cu drag,voie buna,flori proaspete si vesele la cerdac.Casuta noastra este chiar pe malul baltii.In fiecare zi putem urmari din cerdac rasaritul si apusul soarelui.
    Preferam locurile mai retrase,salbatice baltile cat mai naturale,un mal cat mai verde si cu multa vegetatie tipica ambientului Deltei Dunarii.
    Multumim frumos gazdelor noastre pentru ospitalitate,ne-am simtit si ne simtim de fiecare data foarte bine cand ajungem acolo.Cu siguranta vom reveni mereu in acele locuri de vis.Doamne ajuta.Multa si deplina sanatate gazdelor noastre,sa le regasim cu bine pe ele,casuta noastra si Aita Mare.

    11-iulie-2019 Cu mult drag si respect,
    Adela Mariana si Ionut Horia

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Distribuie acest articol!

Urmărește alte articole

Dan Tanasă

"Din zei de-am fi scoborâtori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flăcău ori moș îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănțuit."
Titlul poeziei: Decebal către popor
Autor: George Coșbuc

„Dacă nu lupți pentru ceea ce vrei,
meriți ceea ce ai.”
John C. Maxwell

© 2025 dantanasa.ro. All rights reserved.
Despre mine Blog Partidul AUR